Cuvinte cheie: Andrei Klein, șeful de cabinet al primarului de Călărași, Daniel Ștefan Drăgulin, a primit pensia tatălui său, deși acesta e mort de un an și jumătate

“Putea să dea o declarație pe propria răspundere, încă de la data decesului”, e precizarea făcută de șefa Casei Județene de Pensii Călărași, Tatiana Zaharia. Nicolae Klein, tatăl șefului de cabinet al primarului Daniel Ștefan Drăgulin, Andrei Klein, a decedat, în cursul anului trecut, în luna iulie, în regiunea Toronto, Canada. Datele ne-au fost confirmate de acesta.

Diferă legislația

În baza respectivei declarații, până la clarificarea situației juridice a celui decedat, se putea sista plata pensiei către Nicolae Klein. “Nu apare decedat. Vom face o adresă la poliție, ca să aflăm starea lui, dacă este decedat sau dacă este în viață”, a declarat șefa Casei Județene de Pensii. Andrei Klein, șeful de cabinet al primarului municipiului Călărași, Daniel Ștefan Drăgulin, recunoaște că tatăl său, deși e decedat din luna iulie 2017, primește, în continuare, pensie. “Tatăl meu a fost cetățean român cu rezidență permanentă în Canada, unde a și murit”. Spune că legislația din România este diferită de cea din Canada, la nivel de documente de deces. “La canadieni este suficient să ai o simplă constatare de la medicul care a constatat decesul, nu ai nevoie de certificat de deces, nu ai nevoie de alte documente pentru a-l declara decedat. În România, nu este suficientă doar hârtia respectivă.” Afirmă că procedura este extrem de greoaie, având nevoie, fiind vorba de o țară din afara Uniunii Europene,  și de o apostilă. “Certificatul de deces al tatălui meu a fost eliberat în luna noiembrie, cred.” Afirmă că abia în ianuarie 2018 a venit certificatul de deces al tatălui său, în România, moment în care s-a constatat că nu are apostilă.

Banii se virează într-un cont

Apostila este un certificat eliberat de autorităţile competente ale unui stat semnatar al Convenţiei de la Haga, pentru actele oficiale întocmite în ţara respectivă, care urmează să fie prezentate pe teritoriul unui alt stat semnatar al Convenţiei. Eliberarea apostilei are drept scop autentificarea originii unui act oficial, pentru prevenirea utilizării unor acte false în vederea producerii de efecte juridice. “Pentru pensia tatălui meu din România nu s-a semnat niciodată, ea se virează într-un cont. În acel cont nu s-a mai umblat dinainte ca tatăl meu să decedeze”, precizează șeful de cabinet al primarului de Călărași, informația fiind corectă. Andrei Klein spune că nu era treaba lui să se ducă la Casa Județeană de Pensii, pentru a anunța decesul tatălui său. “Nu era treaba mea, așa ceva se face doar pe baza documentelor.” Situația a fost sesizată de poștărița care deservește și strada Dunării, din municipiul Călărași. “Am auzit și eu, luna trecută, că e mort. Luna trecută, nevastă-sa mi-a spus să-i pun cuponul în cutie. Au și cutie la ușă. Și eu îl puneam jos. M-a sunat acum vreo 3 luni, de la Oficiul 4. M-a sunat și zice, Ilona, unde este cupoanele lui doamna Klein? Zic: în cutie, unde mi-a zis să i le las! Și luna trecută, o vecină care stă față în față cu ea, zic, urcați sus, puneți-i sus la cutie, ca să nu i le mai las jos, să i le ia copiii. Și-atuncea zice: păi el e mort!”

Situația a fost sesizată de poștăriță

“Mai urcam, nu dădeau drumul, zicea că bărbac-su e bolnav, acum vreo 3 ani vorbesc, și zic, domnule, astea se dau avizate, dacă nu dați drumul, a, nu doamnă, lăsați-le în cutie… Banii nu-i dădeam noi din poștă, veneau direct pe card.” Poștărița spune că soția defunctului, deși a fost și la Oficiul Poștal nr. 4 Călărași, pentru a reclama neprimirea cuponului de pensie, în urmă cu 3-4 luni, nu a spus nici acolo de situația acestuia. “Deci dânsa nu a spus nici la fetele de-acolo. Pesemne le luase fi-su și s-a dus să întrebe, că m-au sunat fetele.” Spune că acum s-a descoperit că tatăl șefului de cabinet al primarului Daniel Ștefan Drăgulin e decedat de mai bine de 1 an. “Și luna asta au venit cupoanele și eu, mâine, îi aduc cuponul. Chiar, mâine, sunt curioasă. Noi nu avem nici o treabă, doar cu cuponul ăsta, dar m-am sesizat luna trecută, că au zis vecinii.” Poștărița se numește Ilona Sandu. De la Casa Județeană de Pensii, Tatiana Zaharia, șefa acesteia, spune că va face o verificare amănunțită a acestui caz. “Plecând de la identificarea persoanei, vom lua măsurile necesare, să vedem dacă informația se adeverește sau nu… Dacă dânsul a decedat, banii se duceau într-un cont. Deci aveau obligația de a ne aduce la cunoștință și de a nu ridica acele drepturi de pensie.” Acest fapt s-a întâmplat, sumele primite, cu titlul de pensie, de tatăl șefului de cabinet al primarului Drăgulin, Andrei Klein, se regăsesc integral în contul respectiv. “Orice modificare asupra stării unui pensionar trebuie adusă la cunoștință casei teritoriale de pensie de care aparține.”




Sărulești-Gară: Învățătorul Dorel s-a făcut regizor / Video

Transmite în direct, pe o rețea de socializare, cum decurg orele de curs cu elevii de clasa a II-a, cărora le este învățător. Ciudatul obicei, ilegal, este aplicat, de doi ani, de Dorel Puchea, învățător la Școala Gimnazială nr. 1 Sărulești Gară.

Ezitare la cinci plus doi

Același lucru l-a făcut și în cursul zilei de 12 septembrie, când învățătorul, cu veleități de regizor, a transmis în direct cum decurge, la el, ora de matematică. O copilă, care abia ajunge la tablă, este filmată în timp ce face o operație de adunare: “Cinci plus doi egal cu…” Fetița are un moment de ezitare, după care scrie răspunsul corect la tablă: “Cu șapte.” Profesorul are, totuși, un comportament decent. “Acum o să facem un exercițiu puțin mai greu, în sensul că are trei termeni. Ia buretele și șterge tot ce au scris colegii tăi.” Constată că unul dintre copii nu are caiet, așa că întreabă, oarecum autoritar: “Gabi Voicu, tu nu ai caiet? De ce?” Precizează că persoanele responsabile cu cumpărarea caietelor elevului Gabi Voicu sunt părinții acestuia. La tablă urmează elevul Florin, de 8 ani, iar profesorul îl filmează și transmite, în același timp, live, pe rețeaua de socializare Facebook, care este un spațiu public.

Obiceiuri insolite

Pe învățătorul Dorel Puchea l-am găsit în timpul orelor de curs. L-am întrebat cu ce drept filmează, acesta, copiii. Ne-a parat întrebarea: “Dar dumneavoastră cu ce drept mă filmați acuma, pe mine?” Învățătorul Puchea ne-a invitat în cancelarie. “O s-o așteptăm pe doamna director, să stăm de vorbă împreună. E mai bine așa… Așa cred că este cel mai bine…” În fața directoarei Nicoleta Stancu, învățătorul cu veleități regizorale recunoaște că are astfel de deprinderi: “Ieri am făcut o activitate și am filmat și am filmat o secvență dintr-o activitate și am postat-o pe contul meu de Facebook.” A făcut acest lucru fără să aibă acordul școlii sau al părinților. “Păi luni vreau să fac o ședință cu părinții și urma să-l obțin.” Recunoaște că același lucru l-a făcut și în cursul anului școlar 2017-2018, afirmând că a avut acordul verbal al părinților. Directoarea Stancu ne declară că nu a știut de obiceiurile insolite învățătorului Puchea. “Nu am avut cunoștință că dumnealui va filma o activitate de genul ăsta.”

Șefa de la Inspectorat s-a crucit

Directoarea Nicoleta Stancu declară că se vor lua măsuri împotriva învățătorului Dorel Puchea, după ce se va constitui o comisie în acest sens, la nivelul unității de învățământ. “Vom anunța inspectoratul școlar, îl vom ține la curent, vom lua legătura cu părinții și vom lua măsurile necesare.” Elena Mihăilescu, șefa Inspectoratului Școlar Județean Călărași, la auzul unei asemenea grozăvii, s-a minunat: “Doamne-Dumnezeule, cum să facă așa ceva?”




Restaurantul Monica: Prânz de taină în vremea pestei porcine

S-a deschis dosar de cercetare penală în cazul porcilor crescuți pe fostul amplasament al unității de radiolocație și al poligonului din Călărași, situat la ieșirea din municipiu, pe DN21, față în față cu magazinul de bricolaje.

Contract de voluntariat

Vali Leu este crescătorul de porci care avea, pe acest amplasament, o fermă cu aproape 100 de capete, toate infectate, la sfârșitul săptămânii trecute, cu virusul pestei porcine. Din primele date, Vali Leu, care mai are amenajata o fermă de porcine, în zona Petrom, tot pe strada Sloboziei, din municipiul Călărași, ocupa, pe baza unui contract de voluntariat, acel spațiu. Situația este efectiv de nedescris. Acesta, conform primelor date, a prezentat un contract de voluntariat, semnat între el și Viorel Bârzan, directorul administrativ al Consiliului Județean Călărași. Sunt indicii că acest contract este într-un singur exemplar și că acesta nu apare în registratura Consiliului Județean Călărași. Ar fi fost încheiat astfel numai pentru ca Vali Leu să se folosească de el, în cazul în care întreabă cineva cu ce drept ocupă acel spațiu.

Porcii au fost eutanasiați

E greu de presupus că șefii Consiliului Județean Călărași nu aveau habar ce se întâmplă chiar pe terenurile lor. Marian Dinulescu ne-a declarat, în cursul zilei de ieri, că Vali Leu ar avea un contract, pentru ocuparea acelui teren și amenajarea unei ferme de creștere a porcilor, înainte de anul 2016, lucru absolut mincinos. Abia în cursul anului trecut, Consiliul Județean Călărași a devenit proprietar al terenului respectiv. În plus, Viorel Bârzan lucrează, ca director administrativ, de pe mandatul președintelui Vasile Iliuță. Situația este scandaloasă. Porcii crescuți pe terenurile fostei unități de radiolocație și ale poligonului au fost depistați pozitiv cu virusul pestei porcine africane. Au fost eutanasiați în cursul zilei de duminică, 9 septembrie. La ora 13:00, toți porcii erau deja sacrificați și îngropați pe terenul fostului poligon, teren aflat în proprietatea Consiliului Județean Călărași.

Reacție: Nu comentez!

Vasile Iliuță, președintele Consiliului Județean Călărași, despre această situație absolut scandaloasă, a avut o singură reacție: “Nu comentez”, a fost declarația făcută de acesta pentru postul de televiziune România Tv. Urmează ca procurorii să stabilească dacă sunt vinovați în acest caz scandalos, cine sunt aceștia și de ce fapte pot fi acuzați. Viorel Bârzan este cel care a mai fost prins că folosea salariații Consiliului Județean Călărași, în interes propriu. Acesta îi ducea la Slobozia, să-i zugrăvească apartamentul proprietate personală. Cu toate acestea, fiind un om adus de președintele Vasile Iliuță, încă nu a fost destituit. Mai mult, a fost angajată și cumnata acestuia, Daniela Mihai, dar și soția acestuia, Florentina Bârzan.

Prânz de taină, la Chiciu

În loc să iasă cu explicații așteptate de opinia publică, Vasile Iliuță, președintele Consiliului Județean Călărași, a ieșit din același restaurant, Monica, situat în zona Chiciu, alături de Eduard Grama, un individ angajat tot pe mandatul acestuia și care, în trecut, a fost condamnat la pușcărie. În urma acestora a ieșit nimeni alta decât Ilinca Enescu, nu înainte ca angajații respectivului restaurant să-i pună, pe bancheta din spate a autoturismului, mai multe pachete cu mâncare. Și Roxana Pațurcă, senatoare din partea Partidului Social Democrat, a fost la restaurantul Monica, în același timp cu cei trei. Aceasta ne-a declarat că nu a rămas la restaurantul respectiv, motivând că doar s-a plimbat cu proaspătul ei soț, Theodor Aniel Nadelcu Pațurcă, într-un final hotărându-se să servească masa într-o altă locație. Roxana Natalia Pațurcă a devenit un pesedist de nădejde: minte cum respiră!

Alt caz de suspiciune de pestă porcină, la Călărași

Trebuie precizat că o parte din banii administrați de Consiliul Județean Călărași și de instituțiile subordonate acestuia se scurg, de bun timp, pe o filieră destul de ciudată, sub pretextul executării unor lucrări sau asigurării de materiale sau alt gen de servicii.  Mai trebuie precizat faptul că în apropierea focarului de pestă porcină din poligon și de pe terenul fostei unități de radiolocație, se află o altă fermă, la limita teritorială dintre municipiul Călărași și comuna Modelu. Doi porci au murit, la aceasta, în cursul zilei de ieri. S-au prelevat deja probe. Ferma numără, la rându-i, peste 100 de porci și aparține lui Marian Moise, cel care a declarat că, în repetate rânduri, nu numai că a fost asociat cu Vasile Iliuță, dar că a fost băgat cu acesta în mai multe combinații, unele dintre ele penale. Marian Moise urmează să afle, mâine, dacă pleacă, timp de 21 de ani, la pușcărie, fiind acuzat că ar fi liderul unei grupări infracționale.




Tragedie la Ștefan Vodă: L-a părăsit nevasta pe Nelu Cartof!

Nelu Cartof, cum este știut în satul Ștefan Vodă, are inima frântă. De câteva săptămâni, nu se mai oprește din oftat: din 7 august, femeia, Anca Alexandra Bălan, și-a luat lumea-n cap și-a plecat de-acasă. A lăsat, într-o arie prăpădită, 4 copii și un soțior cu inima ruptă.

Bani numai de la stat

“A pupat copilașii și copiii au început să plângă: mami, mami, unde pleci?” Sunt trei fetițe, Mari, Nicoleta și Mihaela, dar și un băiețel, Ionuț, are doar un tricou pe el, în rest umblă în puța goală. Băiatul face crize de epilepsie și, din acest motiv, Ionel Bălan, zis și Nelu Cartof, nu se duce la muncă, s-a angajat drept însoțitor pe motiv că are copilul cel mic încadrat în grad de handicap. În casă, veniturile provin numai de la bugetul de stat, lunar familia încasând suma de 2.200 lei. Nelu Cartof știe de ce i-a plecat femeia de-acasă: a cunoscut un bărbat, prin intermediul unei rețele de socializare. Brusc, ăla i-a căzut cu tronc. Nelu Cartof nu ne spune, în schimb, că o întindea, de câte ori îi veneau bâzdâcii, bătând la ea cum îi intra lui mai bine în pumni. Și cumnata acestuia, care locuiește lângă aria lui Nelu Cartof, într-un bordei învelit cu folii, spune același lucru: o pisa cu bătaia dar, în rest, e băiat bun, asta pentru că nu bea. Numai în ziua în care veneau banii de la bugetul de stat, Nelu Cartof se suia la rată și venea la oraș, în Călărași, unde nu-și mai încăpea în piele. Dacă Nelu Cartof a avut 5 copii, iar acum are în întreținere 4, că unul din ei a murit, fratele lui, mai harnic, cu care este vecin, a făcut ceva mai mulți, 13, din care mai are în bătătură 10, că pe ceilalți 3 i-a vândut.

Cu degetul pe smartphone

Nelu Cartof e tot numai o lacrimă. “Între timp, a cunoscut pe un bărbat, Boca Alin”. Cumnata de peste gard se crucește, nu îi vine să creadă de ce a plecat Ancuța de-acasă după celălalt hăndrălău, că și Cartof e băiat bun. Pe Alin, Ancuța l-a cunoscut pe Facebook. Când și-a luat lumea-n cap, Nelu Cartof spune că era numai puțin plecat de-acasă. Prin sat, așa zice el, nu la oraș, la Călărași, prin cafenele. Și nu vă gândiți că era plecat cu treabă, să dea cu vreo sapă, pe la vreun vecin mai înstărit, pur și simplu se plimba. “A venit fata repede cu bicicleta și zice: tati, mami a plecat. Ne-am ținut după mami până-n centru, la șosea, ca mami să vină înapoi acasă. Și mami n-a mai venit. Ne-a înjurat pe stradă, duceți-vă, dracu, acasă, că nu mai vreau să vă văd”. E tot numai un oftat Nelu Cartof. Părăsitul dă cu un deget pe ecranul unui telefon, ne spune că e smartphone, ne uităm la marcă, Samsung, ne arată cum comunica draga lui de nevastă cu iubitul, de pe loc de prin județul Bacău, pentru care l-a părăsit. Boca Alin, bărbatul din cauza căruia Ancuța a fugit de-acasă, în mesaje, era tot numai o drăgălășenie: “…Iubire nu mă desparte nimeni de tine pt că te iubesc tu ești inima mea și sufletul meu Ancuța.” Și soțioara lui Cartof marșa la asemenea gesturi de dragoste: “…Te iubesc mult. Și tu ești inima mea și sufletul meu pentru totdeauna”.

Ceapă moartă de singurătate

Casa undă locuiește ce-a mai rămas din familia Bălan are, ne spune el, două odăi bune, în față, pe unul dintre pereți atârnă un tablou cu un păun cu coada înfoiată, dăm să intrăm dar un aer greu, gros, dens, puturos ne oprește în prag. Mirosul e de nedescris. În fund, mai are un fel de șopron-bucătărie. Se zărește și ce e de mâncare, pe ziua asta: deși e trecut de ora 9:00, pe masă e numai o ceapă zgribulită și aproape moartă de singurătate. În rest, mizeria e de nedescris. Chiar în mijlocul ariei e și un căcat cu moț. Nelu Cartof recunoaște că nu are nimic de mâncare, în casă, în afară de ceapa respectivă, Nu tu pâine, nu tu cartofi, nimic, nimic. Nu tu un pachet de biscuiți, la copii. Și ne spune asta lăcrimând subțire, de dorul Ancuței, cea fugită după un alt hăndrălău. Nelu Cartof știe și de ce a fugit Ancuța după Alin Păun: “Pentru că o are mai lungă!” În timpul ăsta, dă cu degetul pe ecranul telefonului, să ne arate ce mesaj înduioșător i-a trimis soțioarei. Noi ne facem cruce! “Iubirea mea vino acasă la copii copii plânge după tine ști că Ionuț este bolnav grav, gândește la copii noștri nu la alți bărbați mea distrus familia mea distrus viața la copii copii plânge…” Suferința lui Cartof e de nedescris. Se trezește de la ora 5:00 dimineața și-i pune soțioarei fugare, pe rețeaua de socializare Facebook, cântece care ar putea s-o înduplece și să revină acasă: “Mamă(,) unde ești(,) te strig(,) / Că și-n suflet îmi este frig.” E cântat de celebra artistă Carmen de la Salciua.

Șantaj emoțional și bani de pâine

Fetele sunt nepieptănate, îngălate, ne privesc speriate. “Am fost împreună 11 ani. Nu am avut probleme de ceartă, totul era bine și frumos.” Asta în viziunea lui Nelu Cartof. Spune că Ancuța a fost luată, din centrul satului, cu un autoturism inscripționat drept taxi. Ancuța are 30 de ani. Nicoleta e cea mai mare dintre copii. Are 9 ani. Și-i transmite un mesaj mamei fugare: “Aș vrea să-i spun să vină acasă.” Nu știe de ce. Îi șoptește tatăl: “Pentru că o iubim foarte mult.” Cel mai afectat este cel mic, se plimbă prin arie în puța goală. Îl întrebăm dacă e supărat. Și dă din cap. Da-da. De povestea lui Nelu Cartof au auzit și polițiștii din sat, dar reclamantul e nedumerit de ce aceștia nu fac nimic s-o găsească. “Măcar să știu și eu unde e.” În rest, vecinii ne spun că fetele, între 7 și 9 ani, arareori ajung pe la școală. Le întrebăm de acest lucru și devin jenate. “Ne mai ducem…” Iar Nelu lăcrimează în continuare: “Nu știu ce inimă a avut așa de rece să lase copiii și să plece. Când am venit, am găsit copilașii plângând în fața ușii.” Tot îi merge gura și o ține langa cu copilașii, crezând că ne impresionează. Vai, ce șantaj! Ce dor, ce chin, ce jale! Îi lăsăm noi bani de pâine. Și-l lămurim și unde e, acum, Ancuța, asta ca să nu-și mai bată capul și să-i deranjeze pe polițiști: e deja pe autostradă, în Italia. S-o fi săturat femeia de atâta amărăciune! Și de butonat pe telefon. Că sapa nu mai e bună. Iar coada de la mătură e ruptă de ani buni și nu a fost nimeni în stare s-o repare, altfel ar mai fi măturat și ea aria. Sau el. Poate așa nu ar mai fi arătat casa precum o cocină.




Circuitul spălării banilor: Unul din boschetarii lui Marian Vanghelie a ajuns deja la Rahova

Unul din boschetarii folosiți de Marian Vanghelie, fostul primar al Sectorului 5 București, pentru spălare de bani, prin înființarea de firme-fantomă, pe raza județului Călărași, cu complicitatea Organizației Județene a Partidului Social Democrat, e cazat, deja, la Penitenciarul Rahova. Are de ispășit o pedeapsă privativă de libertate de 3 ani și două luni, pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată.

Coordona prin intermediul amantei

Întreaga operațiune de spălare a banilor proveniți din devalizarea bugetului public al Primăriei Sectorului 5 București, prin intermediul boschetarilor racolați de unii membri din conducerea de atunci a Organizației Județene Călărași a Partidului social democrat, a fost devoalată de publicația noastră. Marian Vanghelie ajunsese să coordoneze efectiv Organizația Județeană Călărași a Partidului Social Democrat prin intermediul amantei sale de la acea vreme, Oana Niculescu-Mizil, aceasta devenindu-i, ulterior, soție. La 7 iulie 2015 a fost trimis în judecată Marian Vanghelie, instanța de fond fiind Tribunalul București, în urma unui rechizitoriu întocmit de procurorii Parchetului Național Anticorupție. La acel moment, în sarcina acestuia s-a reținut comiterea unui număr de 25 de infracțiuni, cu un prejudiciu estimat la 300 milioane lei (aproximativ 65 de milioane de euro). Marian Vanghelie s-a folosit, în toată această operațiune, de un complice, Marian Dumitru, cu a cărui firmă, Primăria sectorului 5 București, de-a lungul timpului, a contractat lucrări în sumă de 738.019.000 de lei (peste 160 de milioane de euro). Marian Vanghelie lua mita în pungi de plastic și se întâlnea cu intermediarii în Piața 13 Septembrie din Sectorul 5.

Morișca spălării banilor

Pe raza județului Călărași, mai multe firme, constituite sau administrate de persoane fără adăpost sau cu un trai de viață extrem de precar, au devenit, brusc, parte din această morișcă a spălării banilor. Pe mandatul de președinte al Oanei Niculescu-Mizil, Organizația Județeană Călărași a Partidului Social Democrat împărțea așa-numitele pensii sociale. Banii, toți de furat, erau aduși, cu punga, de fosta lideră a pesediștilor călărășeni. Marian Ivan este numele boschetarului identificat de publicația noastră, pe raza comunei Dorobanțu, satul Boșneagu, de acesta folosindu-se gruparea de spălare a banilor condusă de Vanghelie. Liderii județeni ai Partidului Social Democrat se ocupau, la acea vreme, de identificarea respectivilor boschetari. Unul dintre aceștia, la acel moment secretar-general, Virgil Diaconu, a folosit și el același sistem de a scăpa de datoriile către stat înregistrate de firma la care era asociat, Prodindpest SRL Călărași. Și-a cesionat părțile sociale, numindu-l, în același timp, și administrator, unui bătrân bolnav și analfabet, care a decedat la scurt timp. Mai mult, drept recompensă, Virgil Diaconu a fost numit consilier al prefectului George Iacob.

Vertatel cu prăduiala de 4,3 milioane euro

Marian Ivan era dascăl, la biserica din sat, la momentul introducerii în circuitul de spălare a banilor, pe lucrări fictive, executate în cadrul Sectorului 5 București. La acel moment, Primăria Dorobanțu era condusă de pesedistul Petrică Nae. Comuna devine o adevărată zonă de atracție pentru firmele care au datorii uriașe la bugetul de stat și care caută să-și cesioneze părțile sociale către persoane fără adăpost sau fără venituri. În acte, Petrică Nae este proprietarul sediului unde funcționează Organizație Județeană Călărași a Partidului Social Democrat, de pe strada București, nr. 141.Tot la Dorobanțu, într-o fundătură, figurează, cu sediul social, firma Obfiircom Woofer, fostă Vertatel Logistic SRL București, condusă de gruparea Tamaș, respectiv Damian și Adrian, de loc din județul Bacău. La acest moment, Obfiircom Woofer, fostă Vertatel Logistic SRL București, figurează cu datorii neonorate către bugetul de stat în sumă de 19.701.650 lei (aproximativ 4,3 milioane euro), la data de 31.03.2016. Firma se află în procedură de faliment, pe rolul Tribunalului Călărași, din data de 29.01.2013. Părțile sociale au fost cesionate către doi boschetari din județul Bacău. Unul dintre aceștia era angajat ca vânzător de covrigi. Din județul Brașov, ni se comunică, gruparea Tamaș, în fapt patronii grupului de firme Vertatel, sunt, la acest moment, în Germania, banii obținuți în România, prin fraudarea bugetului de stat, fiind investiți în afaceri de pe teritoriul respectivei țări. Folosesc tot salariați aduși din România, cu precădere din zona de centru și de est.

Cazul Grasu și becurile lui Nae

Marian Ivan nu a ajuns la pușcărie pentru complicitate la circuitul de spălare a banilor publici proveniți din devalizarea bugetului Primăriei Sectorului 5 București, ci pentru că, în calitate de administrator al unei alte firme, Grasu SRL, a emis mai multe cecuri fără acoperire, înșelând, nu cu sume uriașe, firme din aproape tot cuprinsul țării. Firma Grasu SRL a funcționat pe raza municipiului Târgoviște, patronul acesteia, George Daniel Mitrilă, cu complicitatea lui Marian Ivan, cesionând părțile sociale ale firmei unei spoitorițe analfabete, din Boșneagu. Din pușcăria de la Rahova, Marian Ivan ne transmite că vrea să facă mai multe denunțuri, dar și că ar vrea să știe care este calea legală de urmat pentru a-l executa silit pe fostul lui tovarăș și fost primar al comunei Dorobanțu, Petrică Nae. În prezent, Petrică Nae e trimis, la rându-i, în judecată, pentru abuz în funcție, acesta cumpărând și plătind de două ori mai multe sute de lămpi pentru iluminatul stradal, de la clanul Fluture, din Drăgănești-Olt.




Dezvăluiri: Val de adrenalină pentru o afacere imobiliară de zeci de milioane de euro

Dumitru Ariciu, consilier local municipal, la Călărași, din partea Partidului Social Democrat, recunoaște că are o relație de prietenie cu actualul primar Daniel Ștefan Drăgulin. Afirmă că acesta știa că dezvoltă un ansamblu imobiliar, în București.

S-a vehiculat că este o operațiune de spălare de bani

“Ce faci, măi Mitică? Am auzit că dezvolți, la București, faci un complex de apartamente.” De un an a intrat Dumitru Ariciu pe piața imobiliară, din București. Construiește un ansamblu rezidențial, format din 500 de apartamente, pe o structură de tip S + P + 5. Ansamblul este situat în spatele fostei fabrici Policolor, pe strada Poștașului, într-un spațiu oarecum greu accesibil. În zonă, prețul terenului, pe metru pătrat, ne spun reprezentanții agenției imobiliare care intermediază vânzarea respectivelor apartamente, este de minim 300 de euro. Agenția se află pe bulevardul Theodor Pallady, la numărul 35. Costul unui teren cu o suprafață de 10.000 de metri pătrați, necesar ridicării unui astfel de ansamblu de locuințe, se ridică la o valoare de minim 3 milioane de euro. Dumitru Ariciu spune că este o afacere de familie și că primarul municipiului Călărași nu are nici un fel de implicare în dezvoltarea acesteia, cu atât mai puțin o implicare financiară. S-a vehiculat faptul că primaru Drăgulin ar spăla banii, proveniți din șpăgi, prin intermediul afacerii rulate, la București, de consilierul PSD Dumitru Ariciu. Ariciu afirmă că știe de respectivele zvonuri. “Am auzit tot felul de zvonuri, că e asociat cu mine, că a cumpărat…”

Confuzie bine întreținută, cu un alt dezvoltator, cu același nume

“E o afacere de familie și nu permit nimănui să intre cu picioarele în ea.” Ariciu spune că există, într-adevăr, un investitor imobiliar, în zona de est din București, care se numește Dan Drăgulin, dar că este o simplă coincidență de nume. Același lucru îl afirmă și primarul municipiului Călărași, Daniel Ștefan Drăgulin. Investitorul imobiliar Dan Drăgulin este un bucureștean care a dezvoltat afaceri imobiliare în zona Popești-Leordeni. La acest moment, și acesta construiește un ansamblu rezidențial, dezvoltat pe o suprafață de 15 hectare, tot pe terenul fostei platforme industriale Policolor. Dumitru Ariciu dezvoltă afacerea imobiliară prin intermediul firmei High Class Residence. Aceeași denumire o are și ansamblul de locuințe din strada Poștașului, sector 3, București. Firma este administrată de băiatul lui Dumitru Ariciu, Denisse Andreeas Ariciu și îi are drept asociați de acesta și pe Iulica Ariciu, soția consilierul PSD. Trebuie precizat faptul că Dumitru Ariciu, până să fie desemnat drept consilier municipal, din partea Partidului Social Democrat, la alegerile din 2016, a cochetat cu mai multe partide, printre care Partidul România Mare și Partidul Poporului Dan Diaconescu.

Dezvoltatorii își dublează investiția inițială

Administratorul firmei High Class Residence, Denisse Andreeas Ariciu, conform unei înregistrări făcute de reporterii unui post național de televiziune, spune că primarul municipiului Călărași, Daniel Ștefan Drăgulin, l-a ajutat foarte mult pe Dumitru Ariciu. Acesta nu a știut să spună în ce anume a constat acest ajutor. A negat că între ei ar fi o relație de ordin financiar. “Legat de primarul Drăgulin și legat de prietenul meu Dan Drăgulin, nu am avut nici un pic de ajutor, nici financiar, nici ca sfat, nici ca absolut nimica”. Dar spune că a avut loc o discuție între ei, legată de această afacere. Pe șantierul derulat pe strada Poștașului, unde se construiește ansamblul rezidențial High Class Residence, lucrurile sunt văzute, însă, din alt unghi. Reprezentantul agenției imobiliare care intermediază vânzarea locuințelor, pentru întreaga zonă Theodor Pallady, ne spune că metrul pătrat de locuință, predată la cheie, este de 1.000 de euro, exceptând mansarda și demisolul. Pe piața construcțiilor, metrul pătrat se situează între 460 și 480 de euro. Dezvoltatorii, de regulă, își dublează banii din investiția inițială. Agentul imobiliar spune că există posibilitatea negocierii prețului unui apartament în cazul în care cumpărătorul este trimis de primarul municipiului Călărași, Daniel Ștefan Drăgulin. “Întâi să vă hotărâți și apoi trecem la negociere.”

“Sută la sută știe combinația”

Agentul imobiliar nu neagă că există o combinație între primarul municipiului Călărași și dezvoltatorul imobiliar Dumitru Ariciu, consilier local municipal, din partea Partidului Social Democrat. Același lucru lasă să se înțeleagă și șeful de șantier, provenit tot din Călărași. Se prezintă drept Alex și afirmă că este inginer. Infirmă că Daniel Ștefan Drăgulin ar fi trimis forță de muncă, pe șantier, provenind din Călărași. Muncitorii sunt din Cehia. “E treaba lor (a lui Ariciu și a lui Daniel Ștefan Drăgulin – n.n.). Vorbiți direct cu domnul Ariciu… Vorbiți asta între patru ochi (cu Ariciu – n.n.)”. Inginerul continuă: “Duceți-vă la High Class Cafe. Știți unde e, nu? La Piața Alba Iulia. Întrebați de Denisse Ariciu. Chiar dacă nu e domnul Ariciu, Denisse se ocupă de restul. Sută la sută știe combinația. Trebuie să vă duceți să vorbiți între patru ochi.” Combinația se referea la o eventuală spălare a unor bani proveniți din șpagă. Dumitru Ariciu exact la această întrebare a devenit extrem de irascibil, întrebare referitoare la sursa de finanțare a proiectului imobiliar, câtă vreme un astfel de ansamblu rezidențial, cu teren și 500 de apartamente construite, are un preț cuprins între 15 și 20 de milioane de euro.

Dumitru Ariciu recunoaște că nu are bani

“E problema mea, banii sunt banii familiei, restul sunt credite bancare, dacă te interesează… Nu îmi dau seama de ce vă interesează lucrurile astea… Cred că această întrebare nu-și avea rostul…” Dumitru Ariciu, însă, vine cu alte afirmații, câtă vreme îi precizăm că din actele publice rezultă că familia acestuia nu deține astfel de sume încât să poată achiziționa măcar terenul necesar construirii ansamblului rezidențial respectiv. “Păi nu, eu nu am nici un fel de bani, societatea are bani”. Familia Ariciu figurează ca asociați / administratori în următoarele firme: High Class Residence SRL, Julia & Company Trading SRL, High Class Cleaning SRL și High Class Coffee & Longe SRL. High Class Cleaning SRL, specializată în activități de curățenie la domiciliu, între perioada de la înființare, 2012, și până la ultimul bilanț contabil, 2017, are pierderi fiscale raportate de 729.720 lei. Pe anul fiscal 2016, a raportat o cifră de afaceri de 32.537 lei, în vreme ce, pentru anul 2017, cifra de afaceri a fost de 0 (zero) lei. Pe ultimii 7 ani fiscali, Julia & Company Trading SRL a avut un profit total de 152.315 lei (aproximativ 30.000 de euro). High Class Coffee & Longe SRL este înființată în anul 2015, iar valoarea profitului raportat, pe cei 3 ani fiscali, este de 840.207 lei (aproximativ 180.000 de euro). High Class Residence SRL, în cei doi ani de funcționare, conform datelor raportate la fisc, are 0 (zero) cifră de afaceri, înregistrând datorii de 10.886.149 lei (aproximativ 2,365 milioane euro).

Primarul Daniel Ștefan Drăgulin neagă

În schimb, Dumitru Ariciu declară drept venituri, pentru 2017 și 2018, suma de 12.600 lei, însemnând o medie salarială, provenită de la Julia & Company Trading SRL, de 1.050 lei net. Aceleași venituri salariale sunt declarate și de soția acestuia, Iulica Ariciu. În 2016, cei doi au reușit să vândă un imobil, situat în municipiul Călărași, strada Independenței, nr 108, pentru suma declarată de 220.000 euro. Vânzarea s-a făcut către un avocat călărășean. Ariciu a negat că între el și primarul municipiului Călărași există relații de afaceri însemnând folosirea de bani, cu proveniență dubioasă, dați de primarul Daniel Ștefan Drăgulin. Și edilul municipiului Călărași a negat, vehement, acest aspect. În mod cu totul surprinzător, însă, acesta era la curent cu activitățile jurnalistice derulate de redacția noastră, pe această temă. Sunt indicii că a făcut demersuri pentru identificarea reporterilor care s-au prezentat drept cumpărători, în discuția purtată cu fiul consilierului PSD Dumitru Ariciu, Denisse Andreeas Ariciu. Documentarea în cauză a stârnit un val de adrenalină în interiorul Primăriei municipiului Călărași, dar și în rândul unor reprezentanți ai Partidului Social Democrat, care cochetează îndeaproape cu așa-numita aripă pesedistă din cadrul Organizației Județene a Partidului Național Liberal.

Daniel Ștefan Drăgulin reacționează

Într-un punct de vedere, intitulat “Dreptul la replică”, Daniel Ștefan Drăgulin, primarul municipiului Călărași, a dorit să mai facă și alte precizări, afirmând, printre altele, că din calitatea pe care o are respectă fără excepție regimul incompatibilităților și interdicțiilor referitoare la aleșii locali. “Nu desfășor activități comerciale în mod direct sau prin interpuși, nu am relații curente/stabile de ordin financiar/comercial cu o societate comercială sau cu un comerciant persoană fizică. Prin urmare, nu am cunoștință despre activitățile comerciale ale consilierului local Dumitru Ariciu, ale familiei acestuia, nu sunt interesat sau avizat în privința investițiilor în ansamblurile imobiliare din Municipiul București sau din orice altă localitate.” Desigur, cel puțin ultima parte a acestei declarații scrise este oarecum neverosimilă câtă vreme chiar Dumitru Ariciu este cel care afirmă că Daniel Ștefan Drăgulin l-a interpelat cu privire la afacerea derulată de acesta, la București. Unul din cei doi face declarații mincinoase. Drăgulin afirmă, totodată, că are relații normale cu Dumitru Ariciu, în sensul că acestea decurg, pe de o parte, din calitatea ambilor de cetățeni ai municipiului Călărași, dar și din calitatea de aleși locali. “Este o relație caracterizată prin respect reciproc, colaborare, în scopul bunei funcționări a administrației publice locale, fără a exista însă cea mai mică nuanță comercială/financiară în zona intereselor private ale fiecăruia dintre noi.”

 




România absolut halucinantă: Procesiune cu armăsarul, printre morminte, în căutare de strigoi / Video

S-a întâmplat chiar în ziua de luni, 6 august, în satul Sohatu, județul Călărași, când creștinii ortodocși au sărbătorit Schimbarea la Față a Domnului sau Pobrejania. De aproape două săptămâni, o întreagă comunitate spune că este bântuită de ființe supranaturale. Se întâmplă în cartierul Țigănie, situat la marginea satului, locuit de aproape 300 de suflete. În această zonă, se doarme ziua, în vreme ce, noaptea, toți aleargă după strigoi.

Mitică și Comisarul

Noaptea de duminică spre luni a fost una de pomină pentru localnici. Locul de întâlnire pentru sătenii exasperați este casa lui Fane-Țiganul. “Ne-am băgat în casă, să ne odihnim, că am fost plecați pe la biserică, soțul era plecat la muncă. La 3 fără 10, auzim o piatră pe casă. A strigat vecinul d-aici, Gigel, care a dat și la el, de i-a spart geamurile. Când am ieșit, să fugim după el, nu e nimeni! Doar auzim cu ce dă, dar nu-i vedem.” Așa se manifestă strigoii, la Sohatu: aruncă cu pietroaie, în miezul nopții, prin curțile oamenilor, în geamuri și în țigle. Se întâmplă de două săptămâni și lumea e luată de gânduri: primarul Grigore Dumitru, care conduce și o asociație agricolă, sătul de muncă și mulțumit de producția obținută la orz și la grâu, a plecat în concediu. În Grecia. Preotul satului, ni se spune, ridică din umeri. Cică ar avea nevoie de o aprobare de la episcopie, pentru a face o exorcizare. Am trecut pe la acesta, dar era extrem de ocupat. Sărbătorea hramul bisericii în vreme ce, în curte, pe pirostrii, mămăicile pregăteau niște macrou cu sos. E și dezlegare la pește. Polițiștii din zonă își fac și ei cruce. “Nimeni nu poate să doarmă. A speriat copiii.” Sunt zeci de case bătute cu pietre. “Doarme copiii la mine unul peste altul. Iartă-mă, am băgat ligheanul în casă, să nu mai ieșim noaptea în fundul curții.” Cei din zonă bănuiesc cam cine se ocupă cu așa ceva: soțul și copilul unei vecine, care nu e de-a locului, e pripășită dintr-un sat vecin, Nana. Și că ar fi văzut-o Dumnezeu, fiindcă s-a luat cu alt bărbat la câteva zile după ce și-a îngropat soțul. “Uite, de-aici e tot balamucul”. Cei doi, care s-ar ocupa cu terorizarea sătenilor, pe timp de noapte, sunt Mitică și Comisarul, după poreclă, Ion, după nume. Numai că Mitică, tatăl, a murit acum 5 ani, iar Comisarul, fiul, acum 2 ani. “Era bărbatul meu și băiatul meu. Nu știu, să facă ei, să nu facă ei, dacă este. Dar e prea de tot, prea ne chinuie, noapte de noapte. Nu știu ce să zic!”

Sile de pe țâțe

În noaptea de duminică spre luni, nu numai că starea de nesiguranță a atins un punct critic, dar la fața locului au fost chemate și echipajele de intervenție. A răspuns solicitărilor stația de salvare de la Budești, asta după ce s-a sunat la 112. Strigoiul a fost alergat prin fundul unei curți, toți cei prezenți fiind convinși că l-ar fi văzut în podul unei case. Asta pe strada Traian Vuia. Stătea pitit acolo, ciocănea și aruncă cu pietroaie de un kilogram. Arunca cu ele la peste 100 de metri, lucru absolut nefiresc. La o asemenea forță, ar putea fi luat la competițiile sportive de gen. Cei adunați pe ulițe poate că ar fi reușit să-l și vadă la ochi, însă cartierul Țigănie, din Sohatu, nu beneficiază de iluminat stradal. Vali, un tânăr mai îndrăzneț, după unii și cam afumat, a fost cel care l-a alergat pe strigoi, prin fundul unei bătături. S-au adunat toți și spun că l-ar fi înconjurat într-un pod, dar cel care a avut de suferit a fost Vali. A ajuns la urgențe, la spital, la Pantelimon, în București, cu mâna ruptă. El e cel care a dat să se urce în pod, după arătare. “I-a apărut așa, ca o umbră, direct, ziceai că e trei inși, patru inși, așa, dar nu s-a văzut, apoi, buf, jos! N-a apucat să urce, că era toți țiganii. Când a dat să pună piciorul, să aia, nici nu a apucat bine că a venit jos. A zis că a simțit o greutate pe piept. Era mână de om!” Spune asta Culina a lui Sile. Are 61 de ani. Pe Sile, l-a iubit cu spume: are numele lui tatuat pe antebraț. Ne spune că are un tatuaj cu el și pe țâțe. “A dat cu pietre și în mașina de poliție, că era poliția aici.” Intervine și șeful de zonă, puțin irascibil: “Să-ți spun eu! Uite, aseară, dân casa aia d-acolo, s-a suit un băiat. S-a dus un băiat acolo și a dat cu el de pământ! Pac, l-a aruncat jos. I-a rupt mâna, i-a rupt astea, acolo, la casa aia. L-a dărâmat aerul. Am dar cu tămâie, să-ți spună oamenii ăștia!” Vali, de fapt Mircea Valentin, cel ajuns la urgențe, cu mâna ruptă, se plimbă pe ulițe, tacticos. Are mâna stângă pusă toată în ghips. Nu prea știe ce i s-a întâmplat, numai cu câteva ore înainte. “A zbierat lumea de-acolo că e cineva în pod. Și-am urcat și nu era nimeni.” Nu mai știe dacă a fost aruncat de o forță nevăzută sau dacă nu a fost el atent și a căzut de pe scară. “Acuma ce-o fi fost, nu știu!”

Mortul a trăit rău

Mortul a murit în casa lui Lica. Odaia în care a murit mortul are pereții căzuți. Printre tule, e un cap de păpușă. Privește, cu niște ochi albaștri, cu o răceală nefirească. Seamănă cu Chucky. O vecină ne spune că mortul a trăit rău cu Lica. Mortul, Mitică, de fapt Niță Dumitru, bea de rupea pământul. A băut până i s-a cirozat ficatul. Lica nu se lăsa nici ea mai prejos. Și când se îmbăta Lica, provenită din satul vecin, Nana, fugea pe la alți bărbați, să-și consume fanteziile. Erotice. În schimb, Lica își trage acum păcatele. “Am o icoană mare-așa, pusă pe masă, acolo. Și în timpul ăla, când așa, a răsucit-o și poc, icoană mare, nu așa mică. La urmă troznea în geamuri. Asta e!” Crede că e soțul, Mitică, o bântuie că prea nu i-a făcut cele cuvenite, după ce a pus pământ peste el. Tot în casa acesteia a murit și Comisarul, după poreclă, Niță Ion pe numele din buletin, fiul năbădăioasei tanti Lica. A murit de cancer. “Eu știu, să facă ei, să nu facă ei? Dar e prea de tot, prea ne chinuie. Toți păcătuim, dar, deh…” În jur, toți vecinii sar să ne arate pietroaiele cu care sunt bătute casele, noapte de noapte, de strigoi. “Uite, uite, asta și asta. Și colo! Astea-s d-aseară. Doarme toți copiii la mine, opt oameni, bate cu ele în usă. Se cunoaște și unde a dat pe casă. Nu mai știm ce să mai facem, nu ne mai ia somnul. Am cătat, am alergat, nu am prins pe nimeni. Îl vezi că sare și, când te duci cu o lanternă, nu e nimeni. Se aude decât o fâșâitură, dar omul nu-l vedem.” Lumea se adună din ce în ce mai multă. “Am pus tablă și când dă cu piatră, rămâne roșeața pe ea, uite! Mi-a strâmbat tabla pe casă. Nu mai poți să stai în casă. Și nu vezi pe nimeni!” Strigoiul dă cu pietre, în același timp, din mai multe locuri. Intervine și un alt vecin, Matache Stelian: “Mi-a spart toată țigla după casă.” Nici el nu știe cine. Pietrele ar veni de sus, din cer. De la Dumnezeu. Tot Matache este cel care știe soluția pentru ca lumea să scape de blesteme: “Nu avem decât să mergem cu armăsarul, ziua, să vedem dacă sare calul mormântul”. S-au adunat câteva zeci de săteni, iar soluția e primită cu bucurie. Măcar așa își pot da și ei seama dacă Mitică, soțul înfierbântatei Lina, cel murit de ciroză, e sau nu strigoi. Dacă nu e el, neapărat trebuie să fie băiatul acesteia, Comisarul. Hărmălaia e de nedescris. E trezit din somn un alt vecin, Chinezul, singurul proprietar de armăsar, din zonă. “Numai cu armăsarul putem face treaba asta. Dacă trece mormântul, nu e. Dacă nu trece și sare în două picioare, e făcut strigoi.” Chinezul nu așteaptă să i se spună de două ori.

Răutate pentru un ciur de mălai

Alaiul se pune în mișcare cât ai clipi, care în căruțe, claie peste grămadă, care pe jos, care în mașini. Tineri, mămici cu doi-trei plozi de mână, copii săltați, balabuste, moșnegi și gospodine. Pe ulițele satului, convoiul pare ireal. Satul pare ireal. Scena e halucinantă. Cimitirul e la o distanță de câteva străzi, în cealaltă margine a satului, într-un fel de văgăună delimitată de golomăț și de pâlcuri de ambrozie. În jur, însă, miroase a animal mort de câteva zile. Miroase de-ți sucește nasul. Este identificat rapid locul unde doarme somnul de veci Comisarul. “Aicea e, că știu io”. Iar calul trebuie să treacă peste mormânt. “Treci invers, așa, pe mijlocul lui. Ține hamul mai în lung, mă! Uite, nu trece peste mormânt!” Dar armăsarul, ghidat de Chinezul, nu are nici un fel de stres. Calcă în copite mormântul nefericitului poreclit Comisarul, mort de tânăr, răpus de cancer. În lung, în lat, cum e îndrumat. “Maică, n-o fi el, dar mai avem încă două morminte! Să vedem, este om adevărat? Să-l urmărească zi cu noapte!” Un alt mormânt este cel al lui Mitică-Cirozatul. Dar strigoaică poate fi și Ioana a lui Oblemenco, știe asta bine o babă, cu gura mare-mare, până la cer. Știe asta fiindcă, deși baba Ioana a murit și ea de destulă vreme, a văzut-o în mijlocul ariei, stând aplecată și mișcând degetul arătător prin țărână, ca și când ar fi lăsat un mesaj scris, cu toate că Ioana a fost analfabetă. Armăsarul trece și peste mormântul lui Mitică. Se uită blând, nu pricepe nimic din ceea ce se întâmplă. Nici Mitică nu este strigoi, nu e el cel care aruncă cu pietroaie, mari și grele de un kilogram, prin gospodării, în geamuri și pe țigle. Mitică are poză pe cruce. Are o privire care nu spune absolut nimic. Poate doar că ar mai trage și el o dușcă, așa, de poftă. “Dii, dii, ptruu, ptruu, hoo!” Concluzia e generală: nu e strigoi. “După cum se face, nu e el!” A mai rămas de verificat mormântul babei Ioana, rămasă în memoria colectivă drept o femeie de o răutate infernală. Nu-ți dădea măcar un ciur de mălai. Nici măcar pe datorie. Rădoi Ioana trebuie să scrie pe crucea babei Ioana. Mormântul acesteia e greu de identificat. Parcă a intrat în pământ!

Calul e descântat

Baba Ioana, moartă anul trecut, e tulburată de alai. “Rădoi Ioana, uite, Florico, la crucea asta e!” Totuși, unii dintre cei prezenți spun că lucrurile nu se petrec conform tradiției: armăsarul ar fi trebuit să fie alb, iar Chinezul are armăsarul de culoare maro. Mormântul Ioanei nu are gard. Are, în schimb, peste el, iarbă crescută din abundență. Calul nu trece peste mormânt. Mulțimea e cuprinsă de spasme. “Uite, dă înapoi calul!” Rădoi Ioana a stat și ea în cartier, printre casele lovite de pietre, noapte de noapte. S-a prăpădit la 78 de ani. “Pe mine, numai de la ea din curte mă bate cu pietre. Mă bate de mă rupe!”. Calul e luat rapid de pe mormântul babei Ioana. Asta ca să nu pățească ceva necurat. Mulțimea e edificată. Ioana s-a făcut strigoi! Nu trece peste mormântul ei, armăsarul se apucă să pască din iarba crescută aproape de genunchi pe mormântul acesteia. Dii, ptruu, hoo! “Lasă, nu iese acuma, e ziuă, ce ne face?” Se mai face o probă cu armăsarul, peste mormântul Ioanei. Calul e îndărătnic. Nu vrea să treacă peste mormântul ei! Chinezul își mână armăsarul prin marginea cimitirului. Și e extrem de nelămurit. Ne spune și că e analfabet. “Uite, a transpirat calul!” Părerea e unanimă: trebuie chemați preoții din sat, obligați-forțați, luați pe sus, să nu plece tanti Ioana și să-i bântuie, din nou, la noapte. “Ferească-Dumnezeu. Io cred că ei i-a promis pomeni, mâncăruri!” E clar: “Animalul a dobândit. A simțit-o. Animalul, pasărea, calul, își dă seama, miroase, după miros. Calul e cel mai deștept de pe fața pământului.” Chinezul are nelămuririle lui: de ce a transpirat armăsarul? Trebuie să i se zică Tatăl Nostru. “Tată nostru care ești în ceruri, sfințească-se numele tău, vie împărăția ta, facă-se voia ta, precum în cer așa și pe pământ, pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre precum și noi iertăm greșiților noștri și nu ne duce pre noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău, amin!” Rugăciunea e zisă de o tânără, gravidă în 6 luni. “Mai zic de două ori?” Și iar se apucă să turuie. “În numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh, amin!” Rugăciunea, însă, nu are nici un efect, dintr-o explicație extrem de simplă: femeia nu e curată, s-a atins, aseară, de bărbat! “Păi dacă m-a pus să zic?” Și nu are nici o importanță că s-a atins de bărbat, aseară: “Dumnezeu ne iartă! Dacă am zis Tată Nostru cel de-afară, nu acuma, mâine seară!” Se reia întreaga rugăciune, ca să nu mai transpire calul. Rugăciunea e spusă de o femeie curată. Calului i se fac cruci mici, în jurul frunții. Totul e clar: baba Ioana, după poreclă, Mocanca, e strigoaică. Pentru asta, trebuie anunțat preotul.

Un strigoi politic

Alaiul se mișcă greu, către biserica din centru. În schimb, acolo, e slujbă de hram. Aerul miroase tot a macrou prăjit. E deja ora 10:00. Nimeni nu îndrăznește să-l tulbure pe părinte. La cârciuma de peste drum, se bea cafea la dozator. Și bere la pet. Țigănia a rămas să aștepte lăsarea întunericului. Inspectoratul Județean de Poliție Călărași, prin agent Adina Barbu, ne comunică faptul că polițiștii din satul Sohatu au intensificat patrulele, pe timp de noapte, mai ales în cartierul bântuit, dar nu pentru a alerga după strigoi, ci pentru a preveni faptele antisociale. La primărie, e prezentă doar viceprimărița. E frumoasă și ne spune că se numește Claudia. Mariana-Claudia Odorog. Știe că Țigănia e bântuită, dar ridică din umeri și nu se abțină să nu zâmbească. Nu știe ce se întâmplă, a auzit doar că sunt casele bătute cu pietre. Ridică din umeri: “Nu știu să mă pronunț. Am auzit de la ei că nu dorm. Credeți-mă, nu știu să mă pronunț”. Râde cu poftă. E jale pe de vale! Știe că nu toate casele sunt bătute cu pietre, sunt selectate. “Eu le-am zis să nu fie cumva un strigoi cu două picioare și două mâini, cu care se salută a doua zi. Chiar nu știu cât de strigoi poate să fie cineva care aruncă cu pietre!…” Claudia, viceprimărița, ridică din umeri: “Oricum, e prima oară când aud că se probează că a devenit cineva strigoi prin trecerea unui cal peste mormânt. Au mai verificat și cu alt cal? N-am auzit așa ceva, până acum. Probabil că superstițiile acestea sunt alimentate de la unii la alții.” Din punctul ei de vedere, în Țigănie, cineva își bate joc de vecini. Nu crede că e vorba de nici un strigoi. Nici măcar de Ion Iliescu, fostul președinte al României. “Ha-ha, ce să caute Ion Iliescu la noi?” Îi răspundem la foc automat: păi și el e tot un strigoi, dar unul politic! Satul freamătă. Lumea așteaptă cu groază venirea întunericului. E august, 6, și la noapte s-au anunțat minime de 22 de grade. Căldură mare, monșer!




E foame de bani, băieți: Angajări de pensionari pe bandă rulantă, în interiorul Consiliului Județean Călărași

Cazul Popa

A lucrat la Serviciul de Investigarea Fraudelor, din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Călărași. A ieșit la pensie în cursul anului 2018, dar imediat a fost angajată la Consiliul Județean Călărași, unde semnează, lunar, pentru suma de 5.660 lei. Este vorba de Daniela Florentina Popa, soția fostului șef al Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență Barbu Știrbei Călărași, Gheorghe Daniel Popa. Între actualul președinte al Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, și Gheorghe Daniel Popa, există o relație de amiciție. Daniela Florentina Popa este angajată pe postul de auditor. Cumulează pensia cu salariul. Cei doi, din salariile lor de bugetari, au reușit să agonisească mici moșii, pe raza comunelor Perișoru, Grădiștea și Ștefan Vodă. Dețin în proprietate 32,9 ha teren arabil, cu o valoare de piață de circa 200.000 de euro. Dețin un teren intravilan și în comuna 23 August, județul Constanța. Pe raza municipiului Călărași, au în proprietate 2,66 hectare. Au venituri din arendă de 31.920 lei, anual. Soțul proaspetei pensionare, angajată la Consiliul Județean Călărași, de la ISU Dobrogea primește 8.152 lei, în total 97.833 lei, anual. Semnează ștatul de plată și la Consiliul Județean Constanța, de unde a încasat, până acum, suma de 18.435 lei. În schimb, înregistrează credite, către bănci, de 100.000 de euro, scadente în anul 2032. Au două autoturisme, Mercedes și Suzuki, dar și două proprietăți imobiliare, un apartament pe raza municipiului Călărași și o casă pe raza comunei Grădiștea. Casa din Grădiștea fusese transformată în loc pentru ascuns bunuri provenite din furt. A fost percheziționată, la data de 19 aprilie 2014, când polițiștii au găsit, la această locație, aproape toate bunurile provenind din furturi de locuințe și furturi din autoturisme. Cazul s-a judecat rapid, băiatul celor doi bugetari, Bogdan Popa, cel care depozita bunurile furate, la locuința soților Popa, din Grădiștea, fiind exonerat de orice fel de răspundere penală. Bogdan Popa, fiul celor doi, a folosit autoturismul propriu pentru transportarea bunurilor furate. Ca un făcut, nu a fost acuzat nici măcar de complicitate la furt calificat. Bogdan Popa a fost angajat, evident, la ISU Călărași, prin trucarea examenului fizic, conform unor surse, câtă vreme acesta are o greutate fizică deosebită.

Fericiții soți Bârzan

67.350 lei câștigă anual, drept pensie, Viorel Bârzan, media lunară fiind de 5.612,5 lei. Bârzan, cu domiciliul pe raza județului Ialomița, de unde face naveta, a fost angajat, în urmă cu apoximativ 2 ani, imediat după pensionare, în cadrul Consiliului Județean călărași, pe postul de director al serviciului administrativ. Din această calitate, semnează, lunar, pentru un venit de 6.166 lei, adică 74.000 lei, anual. Net. Venitul brut este de 10.200 lei, lunar. Soția acestuia, Florentina Bârzan, primește pensie anuală de 49.350 lei, cu o medie lunară de 4.112,5 lei.Cei doi provin din cadrele Serviciului Român de Informații. Florentina Bârzan a fost angajată, evident că prin concurs, la DGASPC Călărași, unitate aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași. Aici, primește o leafă brută de 8.396 lei. Lunar, netul acesteia este de 4.911 lei. Aceștia doi, în calitate de pensionari, primesc, de la stat, lunar, suma de 9.725 lei, adică 116.700 lei anual. Cum sunt încă tineri și cu putere de muncă, mai primesc și de la bugetul județului Călărași suma netă, lunară, de 11.077 lei, adică încă 132.924 lei, anual. În total, cei doi soți pensionari Bârzan au venituri nete anuale, din salarii plus pensii, de 259.624 lei, adică 20.802 lei pe lună. Acești doi pensionari, să fim bine înțeleși, ocupă posturile unor tineri, cu aceeași pregătire, dar care nu au avut noroc în viață. În plus, cerem DGASPC Călărași să ne spună cu ce anume se ocupă, exact, această Florentina Bârzan.

Polițistul Stoian s-a făcut secretară

Florică Stan Stoian este un alt pensionar din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Călărași. S-a pensionat în cursul anului 2015. La IPJ, a fost agent II la Serviciul Investigații Criminale, Biroul Supravegheri Judiciare. Soția acestuia, Letiția Stoian, lucrează la Grădinița nr. 3 Călărași. Cei doi obțin venituri inclusiv din chirii, în valoare de 10.000 lei, anual. Polițistul pensionar Florică Stan Stoian a fost angajat, de nici două luni, în cadrul cadrul SC Drumuri și Poduri SA Călărași, unitate aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași. După pensionarea forțată a fostului director Gheorghe Dragomir, ca șef al acestei unități a fost numit Marius Militaru, un apropiat al președintelui Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță. Militaru, bun la toate, a fost numit, la data de 9.02.2017, în postul de președinte al Consiliului de Administrație al Spitalului Județean de Urgență Călărași. A plecat de-aici în urma unui scandal public. La acest moment, din postura de director al SC Drumuri și Poduri SA, lui Marius Militaru îi face cafeaua, dimineața, polițistul pensionar Florică Stan Stoian, acesta ocupând postul de… secretară. Informația ne este confirmată de Marius Militaru. Contactat, acesta ne-a declarat că Florică Stan Stoian ocupă, într-adevăr, postul de secretară, ajungând în această postură în urma unui concurs. Din păcate, ridicolul nu ucide!

Paraschiv, Bebereche, Moise

Aurel Paraschiv este un alt pensionar provenit din Ministerul Afacerilor Interne care a fost angajat, recent, la Consiliul Județean Călărași. În prezent, ocupă postul unui alt polițist-pensionar, care și-a dat demisia, Valeriu Bebereche. Postul ocupat este cel de șef al Serviciului de Control din cadrul Consiliului Județean Călărași. Aurel Paraschiv are o pensie, lunară, de 3.892 lei. A lucrat ca ofițer specialist principal I în cadrul Corpului de Control al Ministrului de Interne. Nu știm cât este de întâmplătoare angajarea acestuia sau a lui Valeriu Bebereche la Consiliul Județean Călărași. Se cunoaște faptul că s-au făcut presiuni uriașe pentru îndepărtarea actualului șef al Inspectoratului Județean de poliție Călărași, Marian Iorga, câtă vreme se consideră că acesta este principalul impediment în rezolvarea rapidă și fără consecințe penale a problemei șefului Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, alergat de polițiștii călărășeni, prin centrul municipiului, după ce a fost oprit la un filtru de rutină și s-a făcut nevăzut, cel mai probabil fiindcă era băut, la volan. La data de 10.01.2017, Aurel Paraschiv câștiga 73.592 lei. Soția acestuia, angajată a Spitalului Județean Călărași, din datele noastre ca asistent medical, avea un venit anual de 34.440 lei. La acest moment, veniturile soției acestuia, provenind din salariu, au ajuns la cifra de 86.552 lei, anual, după ce a fost promovată. Aurel Paraschiv i-a luat locul lui Valeriu Bebereche, un alt pensionar M.A.I. A lucrat, până în 2015, când s-a pensionat, în M.A.I., cu ultimul post ocupat acela de director general adjunct al Corpului de Control al Ministrului de Interne. Din 2016 a fost angajat la Consiliul Județean Călărași, cumulând pensia cu salariul. Nu are depuse declarații de avere și de interese. A plecat în cursul lunii aprilie 2018, invocând motive personale. Acesta a întocmit, din calitatea lui de șef de comisii de control, mai multe rapoarte, rizibile, ca justificare a schimbării unor directori din structurile subordonate Consiliului Județean Călărași. Daniel Ștefan Drăgulin, liderul PNL, din județ, l-a uns, ulterior, lider al filialei liberale din orașul Fundulea. Soția acestuia, Mihaela Cristina Bebereche, este angajată în funcția publică de director în cadrul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. Valeriu Bebereche are o pensia anuală de 107.230 lei, însemnând o medie lunară de 8.935 lei. A considerat că trebuie să mai ia niște bani și de la Consiliul Județean Călărași, câtă vreme are un credit, scadent în 2028, în valoare de 40.000 de euro. Moise Roland Raoul este un alt polițist, plecat la pensie și angajat la Consiliul Județean Călărași, în cursul acestui an. A fost pensionat ca agent de poliție, din cadrul I.P.J. Argeș. Acum, este angajat ca referent clasa III asistent, la Consiliul Județean Călărași. Are domiciliul pe raza comunei Vâlcelele, ceea ce explică, într-un fel, angajarea acestui pensionar pe un post public, în cadrul Consiliului Județean Călărași, condus de Vasile Iliuță, cu același loc de proveniență: comuna Vâlcelele. Declarația de avere a lui Moise Roland Raoul nu cuprinde nici un fel de date, nici măcar veniturile obținute din salariu. În declarația de avere a acestuia, dată în calitate de polițist, la data de 11.04.2017, spune că are în proprietate un autoturism BMW. În cea dată la Consiliul Județean Călărași, la data de 24.05.2018, nu mai apare nici măcar acest autoturism.

Dinu  Eugen, Rusu Marian, de la A.N.A.

Dinu Eugen este un alt polițist ieșit la pensie, în cursul anului 2015. Ulterior, și-a găsit un post călduț, la Spitalul Județean de Urgență Călărași, ca șef al achizițiilor. Spitalul Județean de Urgență Călărași se află în subordinea Consiliului Județean Călărași, condus, la acest moment, de Vasile Iliuță. Marian Rusu, venit, ca voluntar, din datele noastre, la Spitalul Județean de Urgență Călărași, ocupă, la acest moment, postul de director economic. Au mai fost și alții veniți, ca voluntari, la Spitalul Județean de Urgență Călărași, ulterior fiind angajați. Marian Rusu a susținut și un concurs pentru acest post, derulat la data de 20.03.2018. Până la angajarea în acest post public, a fost, evident, polițist, la Agenția Națională Antidrog. Aceștia sunt câțiva din pensionarii, proveniți din structurile de stat, angajați în Consiliul Județean Călărași sau în unitățile subordonate. Nu i-am identificat pe toți. Nimeni nu înțelege cum aceștia au reușit să acceadă, ulterior pensionării, în posturi publice, câtă vreme, dacă ar fi fost necesară expertiza acestora, nu credem că nu ar fi reușit să se impună în domeniul privat. E normal să credem că, dacă ar fi fost atât de competenți, ar fi reușit să se impună pe piața de muncă privată. Cum este și cazul polițistului-pensionar de la SC Drumuri și Poduri SA Călărași, ajuns în postura de secretară… Situația este una absolut anormală. Mii de tineri ies, anual, de pe băncile facultăților, dar nu își găsesc de muncă și din cauza unor astfel de pensionari care se simt în putere și extrem de îndreptățiți să mai câștige niște bani, dar tot de la stat. Mai mult, Consiliul Județean Călărași anunță că face restructurări de personal, la o cotă de 20 la sută din nivelul acestuia. E de la sine înțeles că nu acești pensionari vor fi cei care vor pleca…




Vasile Iliuță vede numai acte sexuale, cu minore, la CP Făurei: Încă un denunț neîntemeiat făcut de președintele Consiliului Județean Călărași

Vasile Iliuță, în calitate de președinte al Consiliului Județean Călărași, a fost cel care a sesizat, la data de 14.02.2018, Inspectoratul de Poliție Județean Călărași, cu privire la faptul că șeful Centrului de Plasament Făurei, Nicolae Birjaru, ar fi avut relații de natură sexuală, în mod repetat, cu o adolescentă instituționalizată, aflată sub directa sa ocrotire. Faptele sesizate, de o gravitate excepțională, anterior au fost aduse la cunoștința opiniei publice prin intermediul unor pretinse publicații locale care, la acest moment, acționează ca un veritabil grup infracțional organizat.

Denunțuri peste denunțuri

Vasile Iliuță, în aceeași calitate, de președinte al Consiliului Județean Călărași, a denunțat-o, prin aceeași sesizare, și pe directoarea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Călăraşi, Tudora Nicolae, cu privire la comiterea infracțiunilor de omisiunea sesizării, prevăzută de art. 267, alin. 1 N.C.P. și de abuz în serviciu, faptă prevăzută de art. 297, alin. 1 N.C.P. În cursul lunii februarie 2018, Consiliul Județean Călărași a delegat o comisie de anchetă, pentru a elucida acest caz care anterior fusese cercetat de conducerea DGASPC Călărași, imediat după ce minora P.A.A., întoarsă din vagabondaj, ar fi declarat că obișnuiește să părăsească, în mod frecvent, Centrul de Plasament Făurei pentru a întreține relații sexuale cu diverse persoane, dar și pentru că nu ar mai suporta abuzurile de ordin sexual la care este supusă de conducătorul acestuia, Nicolae Birjaru. Declarația minorei a fost consemnată la data de 6.09.2017, fiind făcută în fața asistentului social Gherghina Nicolae. Ulterior, în fața unei comisii de verificare, constituită la ordinul președintelui Vasile Iliuță, se consemnează că un alt angajat, șofer, ar fi găsit jucării sexuale folosite de șeful său direct, Nicolae Birjaru. “Acesta declară tot în 14.02.2018, în fața comisiei de verificare a consiliului județean că, dorind să caute talonul mașinii, a observat în torpedoul autoturismului CL-41-JUD, condus de regulă de Nicolae Birjaru, cutia unui vibrator, dar pe care nu a atins-o.” Minora P.A.A. a reclamat că Nicolae Birjaru i-ar fi propus, în mod repetat, să se folosească de respectivul obiect, pentru a se autosatisface.

Vibratorul din capul aurolacilor de presă

De fapt, scandalul a fost făcut public, prin intermediul angajaților Consiliului Județean Călărași, cu ajutorul unui grup infracțional organizat, care acționează sub titulatura de ziariști, scopul fiind acela de a se găsi pretexte pentru ca directoarea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Călăraşi, Tudora Nicolae, să fie îndepărtată din funcție. Cel care a pus documentele respective la dispoziția grupului infracțional organizat este, cel mai probabil, secretarul Consiliului Județean Călărași, Emil Mușat, un om lipsit de personalitate. Și în acest caz, ca și în cele anterioare, prin care s-a căutat ca persoane aflate în funcții de conducere, dar care nu execută comenzi sau care au fost promovate pe posturi de vechea conducere a Consiliului Județean Călărași, să fie îndepărtate din posturi, s-a acționat după același tipar: prezentarea unor pretinse infracțiuni comise de aceștia, devoalarea acestora prin intermediul unor pretinși ziariști, intimidarea acestora prin această formă de șantaj, dar și publicarea de acuzații dintre cele mai scelerate, pe conturi neasumate constituite pe rețele de socializare. Sunt date conform cărora unii directori, care au refuzat să fie îndepărtați din posturi, prin aceste metode de presiune, au fost amenințați inclusiv cu aplicarea de corecții fizice, cu ajutorul unor grupări de interlopi. Șoferul care ar fi declarat că ar fi găsit, în torpedoul mașinii folosite, de regulă, de șeful Centrului de Plasament Făurei, cutia unui vibrator, în fața comisiei de verificare constituită de președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, în fața organelor de cercetare penală declară cu totul altceva: “Nu am văzut niciodată asupra numitului Birjaru Nicolae sau în biroul acestuia jucării sexuale”. Șoferul se numește Mircea Florin Greceanu.

Declarația minorei

Minora P.A.A., la data comiterii pretinselor abuzuri în vârstă de 17 ani, audiată de organele de cercetare penală, în fața aparținătorilor, declară următoarele: “…În luna decembrie 2016, numitul Birjaru Nicolae m-a sunat pe telefonul mobil și mi-a cerut să-i fac o cafea. Am mers la acesta în birou, iar după ce i-am făcut o cafea, acesta a început să mă mângâie pe sâni și pe fund, m-a pupat, dar eu nu m-am opus și nici nu i-am cerut să înceteze. După câteva minute am plecat fără ca să se întâmple și altceva. Despre cele întâmplate nu am spus la nimeni. Periodic, numitul Birjaru Nicolae m-a chemat la el în birou, sub diferite pretexte, unde mă mângâia pe sâni și pe fund, timp în care mă săruta, dar eu nu m-am opus niciodată și nici nu am povestit cuiva aceste întâmplări. Menționez că acesta mă transporta benevol, cu mașina sa, în comuna Axintele, satul Horia, la locuința tatălui meu, pentru a-l vedea pe fratele meu, iar pe drum proceda în același mod. În schimb, acesta îmi făcea diverse favoruri cum ar fi bani, pachete de țigări și mi-a dat și un telefon mobil. În vacanța din vara anului 2017, înainte să plecăm toți copiii din centru în tabără la stațiunea Bran, numitul Birjaru Nicolae mi-a spus că a cumpărat un vibrator pe care să-l folosesc eu în tabără. După ce am ajuns în stațiune, eu m-am cazat în cameră cu Paraschivoiu Georgeta (educatoare), iar acesta s-a supărat că nu a mai putut face nimic. După aceea, a mai insistat să folosesc vibratorul, dar nu l-am folosit niciodată, însă nu m-a forțat în nici un fel să fac acest lucru. Nu am văzut vibratorul și acesta doar mi-a vorbit de el. Precizez faptul că numitul Birjaru Nicolae nu a făcut mai mult decât să mă mângâie pe sâni, pe fund și nu mi-a cerut niciodată să mă dezbrac, nu mi-a pus mâna în zona vaginului și nu m-a penetrat nici cu degetul… După a treia plecare voluntară din centru, când am revenit, mi s-a cerut să dau declarație unde am fost plecată, iar în declarația dată în fața asistentului social Gherghina Nicolae am menționat și cele petrecute cu numitul Birjaru Nicolae, crezând că în acest mod voi fi dată afară din sistem…” E de menționat că minora P.A.A. are grad de handicap psihic.

Dovadă de necontestat

Declarația dată de cel învinuit, Nicolae Birjaru, contrazice spusele minorei. Printre altele, acesta declară că obișnuia să le dea copiilor (deci nu numai minorei), pentru serviciile prestate, însemnând cules de legume și conservarea acestora, dar și alte activități specifice, în cadrul Centrului de Plasament Făurei, mici sume de bani, din care aceștia, de regulă, își achiziționau dulciuri și țigări. “Nu suportam să-i văd cum caută, în gunoaie, chiștoace.” Deși președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, a sesizat organele de urmărire penală cu privire la comiterea infracțiunii de act sexual cu un minor, Nicolae Birjaru a prezentat organelor de anchetă penală o dovadă extrem de greu de combătut, în fapt un act medical din care rezultă că de 5 ani este insulino-dependent, “fapt pentru care nu mai am activitate sexuală.” “Am auzit că minora P.A.A. a sesizat că este abuzată de către mine, iar cu privire la acest lucru declar că eu nu m-am atins de această fată, nu am avut nici un fel de relație cu ea în perioada în care am fost director și nici după aceea. Nu am pipăit-o niciodată și nici nu am întreținut acte sexuale cu ea de nici un fel… Nu este adevărat faptul că am deținut vreun vibrator sau alte jucării sexuale în birou sau în mașină pentru a întreține raporturi sexuale cu aceasta.” Nicolae Birjaru și-a arătat totala disponibilitate de a fi testat inclusiv cu detectorul de minciuni.

Povestea este susținută numai de minoră

Declarația acestuia este susținută de toate celelalte persoane audiate de organele de cercetare penală. Georgeta Paraschivoiu, care lucrează în sistem din anul 2001, ca profesor de sprijin și ulterior ca educator, în luna septembrie 2017 fiind numită șefă a centrului de Plasament Făurei, declară că minora P.A.A. i-ar fi povestit aceste fapte, fără să asiste vreodată la astfel de scene cu conotație sexuală petrecute între minora în cauză și numitul Nicolae Birjaru. “În data de 6.09.2017, conform procedurii, a chemat-o pe minora P.A.A. pentru a-i lua o declarație cu privire la cele întâmplate în perioada dispariției, iar cu această ocazie i-a povestit că a fugit din centru întrucât s-a plictisit de domnul Nicolae Birjaru, povestindu-i că acesta o mângâia pe sâni, pe fund și că se uitau uneori la filme pentru adulți, toate acestea întâmplându-se în biroul său, după orele de program.” Faptele de care a fost acuzat fostul șef de centru de la Făurei, în prezent pensionat pe caz de boală, au fost diseminate numai de minora P.A.A., fără să existe probe materiale, alte dovezi, martori sau martori colaterali. Minora a povestit aceleași fapte și psihologului unității, Adela Vasilica Burghel.

Intră în scenă pescuitul recreativ

Au mai fost audiați următorii martori, unii aflați în relații de dușmănie cu Nicolae Birjaru: Tudora Nicolae, șef DGASPC, Magdalena Carmen Moldoveanu, magaziner CP Făurei, M.C., minoră, prietena intimă a minorei P.A.A., Lumința Spânu, educator C.P. Făurei, Ana Tița Marin, educator C.P. Făurei, Luminița Spânu, educator C.P. Făurei. M.C., prietena minorei P.A.A., declară: “Am avut o relație bună cu P.A.A. și obișnuiam să fugim împreună din centru, în perioada plecării obișnuiam să ne întâlnim cu diverși băieți cu care întrețineam raporturi sexuale de bună voie. Nu făceam aceste lucruri pentru bani sau alte servicii. A. nu mi-a povestit niciodată despre faptul că ar fi avut o relație cu directorul centrului, Birjaru Nicolae. Arăt că eu am o relație foarte bună cu Birjaru Nicolae și îmi este ca un tată…” După pensionarea pe caz de boală a șeful Birjaru, locul acestuia a fost luat de Georgeta Paraschivoiu. A fost îndepărtată și în locul acesteia a fost numită Adela Burghel, psiholog, ocupând acum postul de șef de centru, cu caracter interimar. Situația este departe de a fi clarificată câtă vreme interesele în jurul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Călăraşi sunt uriașe. Prima grijă a proaspetei șefe de la CN Făurei a fost să-i ducă pe copii, la o partidă de pescuit, pe o baltă aparținând numitului Ion Dumitrescu. Acesta neagă că ar urma să fie angajat la CP Făurei și că ar avea o relație cu actuala șefă a centrului, Adela Burghel. Despre această situație vom veni cu detalii.

Acțiuni de intimidare a directoarei

În schimb, denunțul făcut de președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, referitor la faptul că fostul șef de centru, de la Făurei, ar fi abuzat sexual o minoră, s-a dovedit, până la această dată, neîntemeiat. Mihaela Alexandra Buzoianu, prim procuror adjunct în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Călărași, a emis, la data de 25.05.2018, ordonanța de clasare în DP nr. 326/P/2018, reținând că nu există fapta de act sexual cu un minor. Aceeași soluție a fost reținută în cauză și pentru cele două pretinse infracțiuni, sesizate de același președinte al Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, în cazul directoarei DGASPC Călărași, Tudora Nicolae. Sunt luni bune de când Vasile Iliuță, prin diferite mijloace, încearcă să o îndepărteze din funcție pe Tudora Nicolae. Între timp,Vasile Iliuță a angajat, pe diferite posturi, aproape toate rudele Danielei Mihai, fosta directoare a Sucursalei Călărași a Băncii Comerciale Române. A plecat de-acolo în urma unui scandal, din unele surse specificându-se că ar fi acordat credite uriașe, în baza unor documente neconforme, exact firmelor actualului său șef, Vasile Iliuță. Sora Danei Mihai a fost angajată în cadrul DGASPC Călărași, deși este pensionară și are venituri consistente. La fel și soțul acesteia, Viorel Bîrzan, angajat tot la Consiliul Județean Călărași, și acesta tot pensionar, cu venituri cu mult peste medie.




Radu Negru: Familia fostului senator Vasile Nedelcu s-a apucat de afaceri ilegale cu câini maidanezi / Video


Zeci de câini maidanezi sunt găzduiți, într-o canisă ilegală situată în centrul satului Radu Negru, comuna Modelu, județul Călărași. Vecinii estimează numărul acestora la peste 70. Adrian Ivanciu, funcționar în cadrul Primăriei Modelu, ne spune că terenul pe care funcționează respectiva canisă aparține unei femei, care a decedat de mai mult timp. “Deocamdată nu știm al cui e terenul. Titlul de proprietate e pe un nume și nu s-a făcut nici un fel de succesiune.” Terenul ar fi fost vândut pe baza unei chitanțe de mână. Din această cauză, nu pot fi identificați proprietarii actuali ai terenului respectiv.

Cimitirul din curte

Gheorghe Dobre, primarul din localitate, știe că acolo nu este vorba numai de o canisă, ci și de un cimitir pentru animale. “Știu că există reclamații și la Direcția Sanitară Veterinară, dar și la Direcția de Sănătate Publică”. Primarul din Modelu are date conform cărora acolo se derulează o afacere a familiei fostului senator Vasile Nedelcu, în prezent consilier județean. “E între ei, în familie și probabil că cei de la DSV, nu știu, de rușine, de jenă, de frică, nu știu care e problema de nu vor să ia măsuri”. Ani buni, Vasile Nedelcu a fost directorul Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Călărași. Unul dintre vecini, Dragoș Dinu, după ce a devenit proprietarul unui loc de casă limitrof spațiului unde familia fostului senator Vasile Nedelcu derulează afacerea cu câini maidanezi, la prima sapă dată în curte a început să descopere un adevărat cimitir. Sunt câini îngropați peste tot.

Câinii ajung în Germania

“Un adăpost de câini trebuie pus în câmp, nu în mijlocul satului”. În fața curții, pe marginea drumului public, sunt aproape două tone de dejecții. Dragoș Dinu știe că este vorba de o canisă organizată, de mai mulți ani, de fostul senator Vasile Nedelcu. Sunt date conform cărora câinii, pe diferite canale, ajung mai ales în Germania, contra unor sume de bani. Cei care nu sunt adoptați și, din diferite cauze, mor, sunt îngropați în curțile vecinilor. “I-am găsit în timp ce îi îngropau la mine în curte. Nu știu câți sunt, dar sunt îngropați la mine în curte… Unde sap o groapă, dau de un câine.” La fața locului, Dragoș Dinu s-a întâlnit cu fostul senator Vasile Nedelcu la momentul în care au venit și reprezentanții DSVSA. “Ne-am întâlnit atunci… A mers cu domnii de la DSV direct aici. Domnii de la DSV au recunoscut că nu este ceva normal și că probabil câinii vor fi mutați într-un adăpost comunitar.”

Cumnata vrea să fie lăsată în pace

Un alt vecin ne spune că nu mai știe unde să mai reclame acest fapt. “E balamuc mare… Nu vedeți că nu se poate rezolva?” Ne spune că și fosta soție a senatorului Nedelcu are amenajată o canisă ilegală. Cea mai mare este deținută de fosta cumnată a senatorului. Se numește Lucia Coman și este cunoscută drept doamna Coca. “Eu lucrez cu cineva din afară și-i dau spre adopție.” Ne spune că vine zilnic la adăpost. Întrebată dacă are autorizație pentru derularea unei astfel de activități, Lucia Coman devine, brusc, iritată: “Ce faceți acum, mă interogați? De ce trebuie să am? Eu sunt persoană fizică! Hai, lăsați-mă-n pace, da, bine că ați venit să faceți…” Prin reprezentanții Direcției de Sănătate Publică, ni se comunică faptul că această instituție nu are nici un fel de atribuții în domeniu. “Nu e treaba noastră”. Declarația este făcută de Aurelia Șerban, consilier superior în cadrul DSP Călărași.

DSVSA spune că fiecare face ce vrea, la el în curte

Situația e și mai încurcată în cadrul Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Călărași. Gheorghe Drăgănică, consilier superior în cadrul compartimentului Poliția Sanitară Veterinară a Animalelor, afirmă că știe foarte bine cazul. “La momentul de față, așteptăm să identificăm adevăratul proprietar al locului.” Deși canisa funcționează de mai bine de 5 ani, Gheorghe Drăgănică a aflat de ea abia în urmă cu câteva zile. “Cine să umble prin localități și curți?” Ne spune că nu DSVSA stabilește dacă este sau nu normal ca, într-o curte, fără proprietari identificați, să fie aproape 100 de câini. “E proprietate fizică și pe proprietatea fizică fiecare face ce dorește”, crede Gheorghe Drăgănică. “La momentul de față, noi nu putem să intervenim, decât să stabilim dacă acei câini sunt ținuți în condiții de bunăstare, dacă au acțiunile sanitar veterinare imunologice la zi și atât.” Gheorghe Drăgănică spune că nu are nici o legătură faptul că DSVSA nu intervine în acest caz fiindcă afacerea cu câini este derulată de familia fostului director și senator Vasile Nedelcu.

Crescătorie de câini pe terenul unui mort

Gheorghe Drăgănică se prevalează de faptul că proprietarul terenului unde își desfășoară activitatea canisa ilegală este o bătrână, conform unei adrese puse la dispoziție de Primăria Modelu, bătrână care a decedat de ani buni. Acest fapt nu îl știe reprezentantul compartimentului Poliția Sanitară Veterinară a Animalelor. “Pe hartă și pe tot ce s-a prezentat de la primărie apare ca proprietar pe locul respectiv doamna Matei Rada, care nu știm cine este.” Îl informăm că femeia e moartă de ani de zile. “Eu de unde să știu?” Drăgănică spune că orice om, care are un teren, indiferent unde este amplasat acesta, poate să deruleze astfel de activități. “Da, puteți face. Că nu este reglementată nicăieri populația de câini, la persoana fizică, nici la consiliul local n-am găsit vreo hotărâre de consiliu local, prin care să se stabilească și să se limiteze această populație de câini, nici în reglementările sanitar veterinare.”

Ce zice legea

În schimb, există legislație în domeniu și norme metodologice prin care se derulează programul de gestionare a câinilor fără stăpân. În actul care stabilește normele de aplicare a OUG nr. 155/2001, sunt definite două feluri de adăposturi pentru câinii fără stăpân: cele publice și cele private, acestea aparținând, în mod imperativ, unei persoane juridice, asociație sau fundație care desfășoară activități în domeniul protecției animalelor, în vreme ce, în cazul familiei Nedelcu, avem de-a face cu un adăpost gestionat de o persoană fizică. Mai mult, fiecare adăpost, public sau privat, trebuie să aibă încheiat un contract cu o unitate de ecarisare/neutralizare a cadavrelor autorizată sanitar-veterinar sau să dețină instalații proprii de incinerare. În cazul afacerii cu câini, pe care o deține familia Nedelcu, câinii morți sunt îngropați în curțile vecinilor. Vasile Nedelcu nu a putut fi contactat pentru a-și exprima un punct de vedere.




Fără prejudecăți, despre apă: 1.000 de litri de apă costă cât un litru de cola!

Aparat tehnic

– Domnule Alin Drăgulin, știm că se confundă, deseori, ADI Ecoaqua cu Ecoaqua SA. De fapt, ce conduceți dumneavoastră?
– ADI Ecoaqua reprezintă o asociere între mai multe unități administrativ-teritoriale, din județele Călărași și Ialomița, în speță 29 din județul Călărași, incluzând Consiliul Județean, municipiile și orașele și 8 din județul Ialomița, între acestea aflându-se și municipiul Urziceni, celelalte fiind comune.
– Bun. De ce s-a făcut această asociere?
– În scopul de a gestiona în comun serviciul, pentru a avea o operare a acestuia mult mai eficientă. Atunci când administrezi la comun, ai o arie mai mare și deservești mai multă populație, în mod normal trebuie să apară și eficiența. Al doilea aspect, cel puțin la fel de important ca primul, este atragerea de fonduri europene. Este cunoscut faptul că pe probleme de mediu, marile proiecte europene, mă refer și la cel prezent, Proiectul Operațional de Infrastructură Mare (POIM), nu pot fi accesate decât de către comunități aflate în asociații de dezvoltare intercomunitare (ADI-uri). Spre exemplu din ADI Ecoaqua, pe POIM, avem incluse 33 de unități administrativ teritoriale, care să beneficieze de fondurile europene din acest proiect.
– Am înțeles, faptul că fac parte din această asociație, ADI Ecoaqua, comunitățile pot accesa astfel de fonduri.
– Da. Accesarea se face de către operator, de către firma Ecoaqua SA, însă beneficiarul, în cele din urmă, cel final, este unitatea administrativ teritorială. Pentru că infrastructura creată ca atare, în urma derulării unui astfel de proiect, va rămâne comunității respective.
– Bun. Și voi, ADI Ecoaqua, de fapt ce faceți?
– ADI Ecoaqua are un aparat tehnic. Eu, spre exemplu, ca director executiv sunt conducătorul aparatului tehnic al asociației.
– Adică sunteți un fel de suprastructură?
– Nu. Ca să continui, în mod normal, orice localitate, care își deleagă un serviciu de utilitate publică, monitorizează modul în care operatorul își duce la îndeplinire obligațiile din contractul de delegare aferent. Spre exemplu, serviciul de transportul în comun, la Călărași, are o structură în interiorul primăriei care monitorizează modul în care firma de transport își duce la îndeplinire obligațiile. Aparatul tehnic al Asociației înlocuiește cele 37 de structuri de monitorizare a contractului de delegare aferent serviciului de alimentare cu apă și canalizare, pe care localitățile le-ar fi avut dacă nu făceau parte din ADI.
–  Am înțeles.

Elemente de cost

– Avem o organigramă de 10 persoane care, repet, suplinește structurile ce ar fi trebuit să le aibă cele 37 de unități administrativ teritoriale membre, dacă nu erau în asociație.
– Deci voi monitorizați costurile operatorului, în fapt cele practicate de Ecoaqua SA? Cele legate de serviciile oferite, în speță distribuția de apă și sistemul de colectare pentru apele uzate?
– Sunt lucruri de explicat. Ultima creștere, cea de anul trecut a fost de fapt o ajustare. Spre exemplu, există cerere de modificare și există cerere de ajustare pentru prețul și tariful unor astfel de servicii. Cu ajustarea ai de-a face când actualizezi prețul cu rata inflației, cu evoluția generală a costurilor din economie. Și cu modificare de preț atunci când ai structuri de elemente de cost suplimentare.
– E corect.
– Și dau ca exemplu: pui în funcțiune o stație de epurare, asta înseamnă că ai de-a face cu element de cost suplimentar, la fel și preluarea în operare a sistemului unei localități membră ADI. Documentația, în ambele cazuri, este făcută de către operator, adică de firma Ecoaqua. Întreaga documentație este transmisă către Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare.
– Corect, către ANRSC.
– Această autoritate avizează în baza istoricului de costuri…
– Da, care înseamnă economic, de exploatare, de dezvoltare, de modernizare sau mai știm noi ce, rentabilizare, de protecția mediului etc. etc.
– Iar cei de la ANRSC analizează fiecare factură plătită, întâmplarea face că am și lucrat în această instituție, îți iau fiecare element de cost, cu dovadă în spate, facturi, ștate de plată și așa mai departe, văd care sunt cheltuielile tale din producție și îți împarte la volumul fizic de producție pe care îl ai și-ți determină automat costul unitar pe produs, apoi prețul pe metrul cub de apă potabilă și pe apă uzată. Dacă tu nu ai această documentație solidă și foarte bine argumentată în spate, nu-ți aprobă prețul respectiv. Mai mult decât atât: poate să-ți dea alt preț față de cel pe care l-ai propus. Spre exemplu, tu, ca operator, ai putea să te duci, azi, să soliciți un preț mai mic iar ANRSC să-ți spună, în urma analizei, că de fapt tu trebuie, conform reglementărilor legale, să ai un preț mai mare decât cel pe care l-ai propus. Al doilea aspect: noi, ca și asociație, după ce există avizul ANRSC, punem în discuție spre aprobare prețul și tariful respectiv. ADI îl discută în vederea aprobării numai în condițiile obținerii avizului structurii de specialitate, al Autorității Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice. Deci nu sunt elemente de cost neacoperite, date din burtă… așa cum am mai auzit.
– Nu am zis așa ceva. Cine și-a permis să spună asta, să-și asume!
– Elementele de cost sunt foarte bine argumentate în fața unei autorități naționale în domeniul de reglementare. Semnătura pe preț se dă direct de secretarul de stat, tocmai pentru că are un regim special, fiind monopol de utilitate publică.

Diferențe de preț

– Să revenim în județ. Costul apei, la Jegălia, este unul, costul apei, la Dorobanțu, este altul. Noi știm de ce, dar vă rugăm pe dvs să explicați această situație.
– În cadrul asociației există localități în care s-au investit bani de pe Programul Operațional Sectorial de pe Mediu și localități în care nu s-au investit bani și se vor face investiții prin Proiectul Operațional de Infrastructură Mare. Aceste localități au un orizont de timp fericit în față. Va urma perioada de conformare la normele europene în domeniul mediului, moment în care fiecare unitate administrativ teritorială va fi amendată dacă nu are respectate normele referitoare la calitatea apei potabile, dar și a apei epurate. Majoritatea localităților din județ nu au apă potabilă, în momentul de față.
– Cam toate!
– Așa e. Iar sistemele de epurare sunt la pământ.
– Revenim: între Jegălia și Dorobanțu, haideți să spunem de ce sunt diferențe de preț. Să spunem că Jegălia, spre exemplu, face parte din altă asociație, din Raja Constanța, iar Dorobanțu, că am dat această comună ca exemplu, este în ADI Ecoaqua. Intenția noastră este aceea de a reveni la prețuri. Se întâmplă următorul fenomen: Raja Constanța…
– Raja Constanța are prețul cu 20 la sută mai mare decât cel practicat de operator, în cadrul ADI Ecoaqua.
–  Lucrăm pe cifre. Are 8,78 lei pe metrul cub de apă potabilă livrată și pe metrul cub de apă epurată. Dorim, iată,  să clarificăm acest aspect legat de prețuri, pentru toată lumea. Operatorul dvs, Ecoaqua SA, este pe locul 27, din 45 de operatori regionali, ca preț practicat, pentru apa potabilă livrată și pentru serviciile de canal și epurare. Prețul mediu de livrare, pentru metrul cub de apă , la nivel național, este de 3,77 lei. Vă spunem: astea sunt date oficiale. La Călărași, metrul cub de apă potabilă livrată este de 3,77 lei. Asta dorim să subliniem: prețul practicat de operator, de Ecoaqua SA, este unul rezonabil raportat la celelalte prețuri practicate de ceilalți operatori regionali.
– Mai mult decât atât, prețul este influențat de ceea ce se întâmplă pe piață, pentru că vorbim de un operator economic. Când tu ai această creștere mare a prețului la energie electrică, la gaze, a salariului minim pe economie, ce așteptări poți avea de la un operator economic care nu e altceva decât o societate comercială, cu costuri salariale, de producție etc.?
– Asta spunem și noi: operatorul, Ecoaqua SA, nu este o unitate a statului, statul ăsta fiind o noțiune abstractă.
– Da, înțeleg ce spuneți, mai există din păcate, percepția asta, puțin comunistă, de genul că firma este de stat, deci nu are costuri, nu are cheltuieli, fixăm noi un preț modic, ca să nu se supere lumea și vedem dacă și cum mascăm pierderea economică, cum gestionăm falimentul. De fapt, alta este situația, te supui unei realități economice. Operatorul respectiv trebuie să aibă inclusiv un profit minim. E drept, se poate lucra la diverse capitole, cel mai elocvent este cel al pierderilor de pe rețea. Și aici, într-adevăr situația este una care necesită măsuri ferme. Acum, odată cu dezbaterea spre aprobarea noului plan de administrare, va fi asumată o scădere treptată a acestor pierderi, astfel încât să se îndrepte către un nivel rezonabil, în următorii 4 ani.
– Nu scăpați atât de ușor. Spuneam că media națională la metrul cub de apă potabilă este de 3,77. La Călărași, acesta este chiar de 3,77. La Roseți, spre exemplu, metrul cub de apă este de 1,80 lei. Vă rog, haideți să explicăm și de ce în comuna Roseți costă apa 1,8 lei pe metru cub.
– Pentru că apa de acolo nu prea poți să o consumi.
– În primul rând că nu face parte din ADI.

Se livrează apă industrială

– În localitățile din ADI care nu au apă potabilă, apa este livrată ca apă industrială. În momentul în care consumatorul primește apa respectivă, serviciul respectiv, și semnează contractul, știe că are apă industrială. Noi nu ne mințim utilizatorii. Asta e o chestiune de corectitudine. Îi spui omului: asta e apă industrială ce consumi, pentru că nu se supune normelor. Eu aflu că se discută peste tot în județ că apa este potabilă, dar în schimb știm că în majoritatea situațiilor nu o bea nimeni. Mă refer la cei din afara asociației.
– Dichiseni, Grădiștea, Borcea… Sunt comune unde vara nici nu este livrată apa sau este livrată pe bază de program.
– Unele UAT-uri au preferat să gestioneze singure un astfel de serviciu, este opțiunea și dreptul lor. Am văzut că se discută mult și despre puțuri. De ce nu folosim puțuri forate? În momentul de față, conform datelor pe care le avem, în județul Călărași, aproape întreaga pânză freatică este infestată cu diverși poluanți. A fost foarte greu să găsim o sursă din care să captăm apa, pentru stațiile de tratare. Există o problemă și la nivel de comune membre ADI, acestea au intrat în asociație după implementarea POS Mediu, drept urmare în sistemele acestora nu s-au făcut investiții din bani europeni. Pentru următorul proiect POIM, cererea de finanțare este de 300 de milioane de euro, ar putea rezolva aproape în totalitate problema serviciului și la nivel rural.Suma este foarte mare pentru posibilitățile zonei noastre.
– E foarte mult, dar și foarte atractiv, pentru unii.
– Ar trebui să fie atractiv pentru toată lumea. Să ai o investiție de 300 de milioane de euro… Nu știu cine și-a permis sau își permite, vreodată, o investiție de 300 de milioane de euro, în județe precum Călărași și Ialomița. Își va permite vreodată Guvernul României să investească 300 de milioane în aceste două județe, în apă și canal? Eu cred că nu!

Guvernul risipește banii

– Vă contrazicem: Guvernul României își permite, spre exemplu la Valea Argovei, o comună de 2.500 de locuitori, să investească 5 milioane de euro, în apă și canal.
– Există puncte de vedere cum că localitățile mici își pot administra singure aceste servicii către populație. Părerea mea este că în momentul în care vor avea apă potabilă, prin implementarea de programe guvernamentale sau de alt tip, și își vor rezolva problema cu serviciul de apă și canal, vor trebui să aibă prețul corect, prețul corect la apă, prețul corect la canal. Este foarte dificil pentru o comunitate, care are un număr foarte mic de locuitori și care are o stație de tratare, nu mai spun de cea de epurare, cu anumite pretenții de operare și cu anumite consumuri deloc neglijabile, normale, incluse în factură și nu mascate prin cheltuieli ale primăriei, e foarte greu să aibă un preț sub cel al unui operator ca Ecoaqua, spre exemplu, care va avea, până la urmă, o strategie coerentă, sistematizată, la nivel de magistrale, astfel încât să poți produce apa într-un punct cât mai eficient pentru o arie cât mai mare, astfel încât să vinzi cât mai mult și să ai costurile cât mai mici, pe metrul cub de apă. Spre exemplu, ar fi fost foarte bine dacă apa care este produsă la Călărași ar fi fost vândută și în alte localități, fapt care ar fi dus la scăderea costurilor unitare.
– E o lege economică: vinzi mai mult, costurile sunt mai mici.
– Corect! Ar fi fost mult mai simplu și pentru operator, dar și pentru celelalte localități. La un moment dat, când fiecare localitate care livrează apa în mod independent, va avea acest produs la prețul corect, se va întâmpla ca locuitorii să se uite la prețurile mai mici, din comunele unde livrează operatorul regional, iar atunci va veni întrebarea firească: de ce prețul apei din aria de operare a operatorului este mai mic decât prețul apei de la noi? Va apărea o presiune publică asupra factorilor decidenți, din administrație, din politică, iar multe UAT-uri vor dori să intre în ADI. În acel moment, membrii ADI se întreabă, în mod firesc: te accept? De ce și cum? Cu stația ta, de care nu am nevoie fiindcă mă costă, iar eu pot să aduc apă de la Călărași, costul fiind mai mic, cu stația ta de epurare, a cărei funcționare mă costă foarte mult, sunt zone în care nici nu ai de ce să o pui în funcțiune, mă refer la stația de epurare, câtă vreme nu prea ai ce duce acolo.
– Ca la Ulmu!
– Consumatorii din urban mic și rural se racordează mai greu la canalizare, deși este obligatorie acolo unde există rețea, aceasta este o realitate cu care ne confruntăm. Revenind la alimentarea cu apă, vom avea o stație de tratare, după implementarea programului POIM, la Fundulea, care va alimenta inclusiv zona Lehliu, coborând spre Dorobanțu, inclusiv Ulmu, iar o bună parte din aria de operare va fi alimentată de la Fundulea, iar în partea dinspre Budești, tocmai pentru că există probleme cu pânza freatică, apa va fi adusă de la București. Apa va fi transportată, pentru localitățile din zona Budești, din București.

Exemplele Oltenița și Slobozia

– Pe zona Budești, însemnând Șoldanu, Crivăț, Vasilați, Gălbinași, nu ai ce și cât să sapi, pentru a capta efectiv apă potabilă. Nu există, oricât ai săpa, apă potabilă.
–  Poți face și asta, dar ca să o procesezi și să o aduci la gradul de potabilizare, costurile sunt uriașe. La Oltenița, că tot suntem în zonă, consumatorii au probleme cu mașinile de spălat, cu centralele termice, tocmai din cauza calității apei care e captată din puțurile forate. Dacă vreți și un alt exemplu, comparativ ca pondere cu municipiul Călărași, municipiul Slobozia, din punctul de vedere al apei potabile și al canalizării, este la pământ.
– A avut o investiție majoră, în puțuri forate, apa fiind captată din zona Drajna.
– Da. Dar bea cineva, din Slobozia, apa livrată de autorități? Se riscă cineva să facă lucrul acesta?
– Vă spunem și cu ce prețuri, că le știm: metrul cub de apă rece, așa se facturează, apă rece, nu apă potabilă, este de 3,25 lei, la care se adaugă 9 la sută TVA. Apoi se mai facturează astfel: canal – 1,70 lei mc, plus 19% TVA, epurare – 1,07 lei mc, plus 19% TVA, taxă apometru – 0,08 lei mc, plus 19% TVA. Costul apei uzate, deci, e de 3,39 lei metru cub. Iar în Slobozia, cel puțin în zona estică, nu poți respira. Și dacă tot am ajuns la problema aceasta de captare a apei din puțurile forate, să amintim faptul că foarte mulți bani, din bugetul de la Călărași, s-au dus în astfel de puțuri săpate în zona Siderca. Există întrebarea de ce municipiul Călărași nu este alimentat cu apă din acele puțuri.
– Din fericire, avem o stație de tratare în care s-au investit bani europeni și care ne aduce o apă de calitate, în Călărași, una din cele mai bune ape din zonă. Faptul că s-au făcut acele puțuri la un moment dat și cine și ce oportunitate a văzut în ele nu pot eu să comentez.
– Sincer, senzația noastră este că acolo, în acele puțuri forate la Siderca, s-au spălat bani, asta e percepția noastră!
– Personal nu pot să intru într-o discuție de genul ăsta, dar acele puțuri vor fi folosite ca sursă alternativă de alimentare cu apă.

Apa din puțurile de la Siderca

– Apa din acele puțuri, săpate în zona Siderca, e potabilă?
– Nu, nu e.
– Poate deveni potabilă?
– Da, dar cu costuri mari. Altfel nu mai aduceam la stația de tratare, apă din Dunăre. Iar toată această logică de a capta din Dunăre și nu din puțuri forate are în spate studii bine aprofundate, acestea fiind plătite tot din fonduri europene.
– Acele puțuri din zona Siderca ar putea asigura vreodată necesarul de apă potabilă pentru Călărași? Ca debit!
– Sincer, nu știu acest lucru, chiar nu cunosc parametrii privind debitul dar, în momentul de față, operatorul, dar și noi, vedem această sursă doar pentru cazuri extreme, care ar putea apărea sau nu.
– În plus, puțurile alea nu ar putea asigura operatorului, adică firmei Ecoaqua SA, întreaga apă necesară pentru întreaga arie unde activează.
– E foarte dificil, momentan nici nu se pune problema.
– Domnule Alin Drăgulin, se spune că apa din Bărăgan, apa de pe toată linia Dunării, e plină de nitriți, de nitrați, puțurile forate sunt niște povești, câtă vreme apa de-acolo e greu să o potabilizezi. Un primar din zonă avea o idee cu montarea unor filtre care să înlăture aceste chimicale.
– Știu acest lucru, dar e greu să-ți dai seama dacă problemele apei din locul respectiv se reduc la nitriți și nitrați. Ar trebui să mergeți la stația de tratare de la Călărași, să vedeți cât de complex este procesul de potabilizare a apei, acest lucru nu se rezumă doar la un filtru. Iar referitor la prețul apei…

Totul se reduce la interesul comunității

– Nu are sens să discutăm, v-am arătat statisticile, suntem pe locul 27 din 45 de asociații. Prețuri peste Călărași, ca să dăm exemple, sunt la Constanța, Pitești, Vâlcea, Ilfov, Reșița, Neamț, Năsăud, Mureș, Giurgiu, Satu Mare, Olt, Brăila, Petroșani, Arad, Deva, Brașov, Tulcea etc etc.
– Și prețul la metrul cub înseamnă prețul pentru 1.000 de litri de apă. Ai 1.000 de litri de apă care se compară, ca preț, cu o sticluță de cola.Ce se întâmplă?! Noi, în momentul de față, vrem să atragem fondurile de pe Programul Operațional Sectorial de pe Mediu. Uniunea Europeană ia în considerare inclusiv limita de suportabilitate și, spre exemplu, pentru arealul unde ne desfășurăm noi activitatea, sunt luate în considerare venitul mediu, puterea de cumpărare, ce factură medie poate suporta populația. Presupunând prin absurd că noi nu am fi avut prețul ăsta și cu riscul de a duce operatorul la limita de a mai trăi sau de a falimenta, am fi avut un preț mai mic și, nu știu cum, printr-o minune, ar fi trecut de ANRSC și de toți ceilalți factori decidenți, în acest caz consultantul Uniunii Europene ar fi venit și ți-ar fi spus: bine, tu ai prețul 3 lei și poți să suporți 3,77, că eu așa ți-am calculat, în funcție de veniturile din zonă. Asta înseamnă că de la 3 lei, la 3,77, la volumul de apă pe care tu îl vinzi și îl vei vinde după ce implementezi proiectul, timp de 30 de ani tu ai putea să te împrumuți cu suma de care ai nevoie, iar banii ăștia tu îi poți suporta singur. Deci nu mai trebuie să-ți dau eu, Uniunea Europeană toți banii, poți să mai pui și tu. Cofinanțarea începe de la 11 la sută. Deci noi, dacă nu avem îndeplinit acest criteriu referitor la limita de suportabilitate, în momentul acela Uniunea Europeană spune să venim cu partea de cofinanțare de 11 la sută. 11 la sută din 300 de milioane înseamnă 33 de milioane de euro. Nu știu cine își asumă să plătească această sumă. Cred că e mai mult decât bugetul pe un al Primăriei Călărași sau al Consiliului Județean Călărași. Adică vorbim de foarte mulți bani, inclusiv ăștia 33 de milioane, nu vorbesc de cei 300 de milioane, pentru ceea ce înseamnă un buget local, în zona noastră. Deci tot la prețul acesta ajungeam, că altfel nu puteai atrage fondurile europene și ne trezeam că mai dăm și bani din buzunarul public, pe care oricum nu prea îi ai. Acest lucru ar fi fost într-un scenariu în care, printr-o minune, prețul ar fi putut să fie mai mic. Presupunând că s-ar fi putut întâmpla minunea asta, cu toate riscurile de rigoare, ar fi apărut această problemă pe care eu o văd drept majoră, în momentul de față: aceea de a fi obligați să cofinanțăm, într-un procent destul de mare, aceste fonduri pe Programul Operațional Infrastructură Mare, lucru pe care nu cred că noi ni le-am fi putut permite. Este drept, nu avem, deocamdată, aprobată cererea de finanțare, iar competiția este una mare, pentru un disponibil de 5 miliarde de euro, pentru 42 de operatori. La un calcul simplu, 300 de milioane este mult peste medie. Operatorul din Giurgiu, spre exemplu, are cererea de 110 milioane, ca să facem o scurtă comparație.
– Să amintim și de CL 8, când, în Călărași, în rețelele de apă și canalizare s-a investit suma de 10 milioane de euro. Când, vreodată, ar fi putut face asta municipiul Călărași, din banii publici?
– În municipiul Călărași, lucrările din CL8, stația de pretratare, stația de tratare și stația de epurare reprezintă investiții de circa 40 de milioane de euro. Bugetul municipiului Călărași, pe investiții, din surse locale, pe an, înseamnă 1 milion de euro, dacă nu chiar mai puțin. Asta ar fi însemnat ca 40 de ani, municipiul Călărași, din surse locale, să nu fi investit nimic altceva decât în aceste lucrări, executate în câțiva ani, din alte fonduri europene. Precizez acest lucru ca să se înțeleagă, poate mai bine, ce înseamnă atragerea de fonduri europene pentru Asociație și cât sprijin înseamnă pentru comunitate.
– Domnule Alin Drăgulin, sunt pierderi pe rețea! Asta anunță un om care a fost directorul tehnic al operatorului timp de 20 de ani și treaba lui era tocmai asta, să nu fie pierderi pe rețea! În plus, nu e apa ieftină!
– Dacă ne-am apuca să facem un grafic comparativ cu creșterea prețurilor la celelalte utilități, cum ar fi gazul și curentul electric, ne-am da seama că prețul apei a crescut mai puțin. Celălalt aspect nu-l comentez.
– Mulțumim!




Prăduială la sarmale: Casele bătrânilor de la azilul din Călărași ajung în proprietatea directorului / Video

Bătaie de joc, pe bani publici, la Căminul pentru Persoane Vârstnice Antim Ivireanu, din Călărași. Este cunoscut drept azilul de bătrâni. Din anul 2015, aici, director este Alexandru Mihai.

Dovada că se fură

Câte 4 sarmale au primit bătrânii, la masa de prânz, în ziua de Paște. Conform datelor noastre, ar fi trebuit ca fiecare bătrân internat în acest centru să primească 5 sarmale, porția standard fiind de 250 de grame, respectiv 50 gr. pentru fiecare sarma. Mândru de această ispravă și ca să demonstreze cum se fură din mâncarea bătrânilor, inclusiv în ziua de Paște, directorul Alexandru Mihai a făcut publice mai multe fotografii cu porția buclucașă de câte 4 sarmale. După ce această anomalie a fost sesizată, la masa de seară, deci la cină, surpriză: bătrânii au fost serviți cu 100 gr de mămăligă, 100 gr brânză, un cârnăcior (cabanos) și sarmaua lipsă de la masa de prânz. Golănia este una care te lasă fără cuvinte. Sunt indicii că se fură regulat din masa bătrânilor. Dispar, cu precădere, fructele și sucurile.

Fără declarații de avere

Dar bătaia de joc de la Căminul pentru Persoane Vârstnice Antim Ivireanu este una fără precedent. Deși este director din a doua parte a anului 2015, Alexandru Mihai nu a depus niciodată declarații de avere sau de interese. Am sesizat acest aspect, fără să înțelegem, de prima dată, din ce rațiuni a procedat astfel directorul de la azil. O simplă vizită, de numai două minute, a reușit să ne edifice. Casele bătrânilor, care ajung să moară la azil, au ajuns în proprietatea directorului Alexandru Mihai. Una dintre bătrâne ne spune asta, știe ea un caz petrecut în urmă cu 3 ani. Alexandru Mihai, directorul, a negat cu vehemență că ar proceda la această manieră. Cârdășia este una generală câtă vreme și ceilalți angajați au negat că ar fi auzit vreodată că directorul Alexandru Mihai ar avea astfel de apucături. Alexandru Mihai nu are depuse declarații de avere pentru anii 2015, 2016, 2017 și 2018. La momentul vizitei noastre, ne-a arătat un document care ar fi fost, în viziunea acestuia, declarația sa de avere pentru anul 2017. Nu are viză de intrare. Nu ne poate arăta nici o altă declarație de avere, pe anii anteriori. „O să v-arăt. Nu este nici o problemă. Am omis să o postez.”

Jurista spune că directorul minte

Ne spune că jurista instituției este cea care se ocupă cu colectarea declarațiilor de avere și cu postarea acestora pe site-ul instituției sau pentru remiterea acestora către Agenția Națională de Integritate. La ANI, pe portalul declarațiilor de avere și de interese, nu există nici un astfel de document care să fi fost remis de către conducerea Căminului pentru Persoane Vârstnice Antim Ivireanu Călărași. Jurista de la azil, Monica Pavel, ne spune că nu știe ce s-a întâmplat cu declarațiile de avere. Motivația acesteia este ridicolă: „Eu m-am angajat în 2016”. Recunoaște, în final, că nu există declarații de avere și de interese, depuse de Alexandru Mihai, pentru anii 2015 și 2016. „Eu nu le am”. Jurista îl face mincinos pe director, deși acesta a încercat să ne înșele, spunând că aceste documente sunt deținute exact de juristă. Soluția dată, în acest caz, de Alexandru Mihai e una extrem de simplă: „O completez și pe cea din 2016 și gata!” Alexandru Mihai e dispus să comită infracțiunile de fals și uz de fals.

Alexandru Mihai a muncit

Completată la sesizarea noastră, în cursul acestei zile, declarația de avere a directorului Căminului pentru Persoane Vârstnice Antim Ivireanu Călărași ascunde lucruri îngrozitoare. Declară că, în cursul anului 2017, a achiziționat o casă de locuit, în municipiul Călărași. Spune că banii necesari acestei tranzacții i-a avut în bancă. Nu ne spune în ce bancă. Nu ne spune proveniența banilor. „Am muncit!” În declarația de avere recent completată, Alexandru Mihai spune nu numai că a reușit, anul trecut, să cumpere o casă, în Călărași, dar că a rămas și cu un sold de 25.000 lei. „Am achiziționat o casă de la doi proprietari, de la un proprietar o parte, de la celălalt altă parte, ca să reîntregesc proprietatea. Unul dintre proprietari este din Ploiești, al doilea proprietar este din Călărași.” Neagă cu vehemență că ar fi vorba de o bătrână pe care a avut-o sub îngrijire, la azil. „Nu, nu, nu are nici o treabă, nu am luat casa la nimeni. Nu există așa ceva.” Insistă că ne poate arăta copiile de pe contractul de vânzare-cumpărare. „Casa este achiziționată în condiții legale. Unul dintre proprietari este din Ploiești, celălalt este din Călărași.”

Primul caz

Casa în cauză este situată în municipiul Călărași, pe strada București, nr. 325. Se află pe cealaltă parte a Parcului Aurora. Casa are 5 camere, este de cărămidă, are înălțimea de 4 metri, iar terenul aferent este de 800 mp. Alexandru Mihai știe de unde are bani: „Din veniturile familiale. Păi am 30 de ani de muncă!” În schimb, Alexandru Mihai are o situație familială dificilă. Neagă că ar fi obținut banii ca urmare a dobândirii de imobile de la bătrânii internați la azil, cu care ar fi încheiat clauze de întreținere. Alexandru Mihai minte, în continuare, cu seninătate: imobilul achiziționat anul trecut, situat în municipiul Călărași, strada București, nr. 325, a aparținut unei femei care a fost internată, până a murit, în Căminului pentru Persoane Vârstnice Antim Ivireanu. În zonă, case cu mult mai prost întreținute și cu o suprafață aferentă de teren cu mult mai mică, se vând cu 30.000 de euro. La acest moment, casa luată de Alexandru Mihai, de la bătrâna moartă la azil, se află în renovare. Directorul Alexandru Mihai vine zilnic, să urmărească evoluția lucrărilor. Vine cu mașina de serviciu, proprietatea Primăriei municipiului Călărași. Un vecin afirmă că sunt folosiți angajații de la azil. „A fost la dânsul. A murit. Eu am fost la pază acolo și am văzut-o pe bătrână, acolo. Lucreția se numea. Cum a luat-o, nu știu. A îngrijit-o, pe banii statului!”

Vom sesiza parchetul

Sunt afirmații că acestea sunt metodele prin care Alexandru Mihai a reușit să facă rost de bani, într-un timp extrem de scurt, de când este directorul azilului, de la Călărași. Conform unor surse, acesta ar fi încheiat mai multe contracte de vânzare-cumpărare cu clauze de întreținere, cu bătrânii asistați din Căminului pentru Persoane Vârstnice Antim Ivireanu. Actele notariale ar fi fost încheiate la BNP Angelica Șerban. Deși am insistat îndelung să ne ofere o explicație pertinentă, Alexandru Mihai, directorul Căminului pentru Persoane Vârstnice Antim Ivireanu, nu a reușit să ne edifice. Acesta mai are în proprietate imobile. În acest caz, cum semnalele sunt că acest sistem de deposedare a bătrânilor, internați la azil, de proprietăți, este unul tipic și vast, redacția noastră va sesiza parchetul competent.




Călărași: Un elev a fost amendat cu 1.000 de lei fiindcă ar fi strigat “M–e Poliția Română”!

Gest ridicol comis de un polițist recent angajat în cadrul Poliției Municipiului Călărași, în cadrul Biroului de Ordine Publică. Este vorba de agentul Georgian Palașcă, acesta aplicând o amendă de 1.000 de lei, unui adolescent, elev în cadrul Colegiului Economic Călărași, dintr-un motiv inventat, conform afirmațiilor celui sancționat.

A lezat onoarea instituției

Polițistul a completat procesul-verbal cu numărul 008776, din data de 20 martie 2018, motivând următoarele: “Susnumitul, aflându-se în incinta liceului Economic Călărași de pe strada Dobrogei, a adresat expresii și cuvinte jignitoare ce nu pot fi redate în prezentul proces verbal la adresa organelor de poliție.” Mai precis, adolescentului i s-ar fi reproșat faptul că ar fi strigat, de la geamul unității de învățământ, expresia: “M–e Poliția Română”. Elevului i s-a aplicat o contravenție, în valoare de 1.000 de lei, în baza art. 2, pct. 1, din Legea 61/1991, care prevede că este contravenție săvârşirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, ameninţări cu acte de violenţă împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea şi liniştea publică sau să provoace indignarea cetăţenilor ori să lezeze demnitatea şi onoarea acestora sau a instituţiilor publice.

Nu există martori

Polițistul Palașcă afirmă, în procesul-verbal, că o astfel de faptă este sancționată conform art. 3, pct. 2, din Legea 61/1991, privind ordinea și liniștea publică. Legea prevede o sancțiune maximă de 1.000 de lei. Nu există nici un martor care să confirme spusele agentului constatator. De altfel, procesul-verbal de contravenție nu consemnează așa ceva. Agentul Georgian Palașcă, recent venit de pe băncile școlilor de agenți de poliție, anterior a fost elevul Colegiului Economic Călărași. Acesta a intrat în incinta unității de învățământ, fără să anunțe conducerea liceului. Cel sancționat nu recunoaște fapta: “Susțin că nu am adresat injurii organelor de poliție și că dânșii nu s-au prezentat și au vorbit pe un ton nefiresc”, s-a consemnat pe procesul-verbal.

Alte expresii consacrate

La mijloc, se pare că este vorba de o răzbunare a agentului Georgian Palașcă, acesta fiind, cu puțin timp în urmă, coleg cu elevul sancționat. În fapt, dacă ar fi fost real, sancțiunea aplicată a fost la nivelul ei maxim, deși legea prevede limite ale amenzii între 200 și 1.000 lei. Un polițist cu mai multă experiență, în cazul în care ar fi fost adevărată, ar fi tratat această faptă cu mai multă înțelegere. E adevărat, Legea 61/1991 privind ordinea și liniștea publică sancționează derapajele verbale, în spațiul public (inclusiv pe rețelele sociale, identificate tot spațiu public). Însă, pe stadioane, astfel de expresii, adresate rivalelor, sunt fapte obișnuite. La fel și în cadrul manifestațiilor publice cu caracter civic sau politic. “M–e Dragnea” e deja o expresie consacrată. “M–e PSD” e o expresie intrată în limbajul uzual. Iar expresia “M–e Carmen Dan” credem că nu-i deranjează nici pe angajații din cadrul ministerului de interne. În cadrul actelor artistice, astfel de expresii, la adresa statului sau a reprezentanților acestuia, inclusiv a forțelor de ordine, identificate drept forțe represive, sunt deja acte reflexe.




Acuzat de luare de mită, comisarul OPC Ioan Trifu își acuză șeful că cerea bani pentru partid / Video

A fost trimis în judecată, procesul derulându-se, la instanța de fond – Tribunalul București, după ce a fost acuzat de luare de mită. Este vorba de Ioan Trifu, în prezent suspendat din funcția de comisar superior în cadrul Oficiului pentru Protecția Consumatorilor Călărași. În 16 martie 2018, în cadrul acestui proces se vor depune concluziile finale, urmând ca instanța să rămână în pronunțare. Tot ca inculpat, în același proces, figurează și oltenițeanul Mario Mugurel Dinescu, un angajat al unui service auto al cărui proprietar este Florin Laurențiu Alexandru, un cunoscut al șefului Direcției Generale Anticorupție Călărași, cms. șef. Niculae Ciobanu.

Denunțat de Pascu Ifrim

În cazul lui Ioan Trifu, comisar superior la OPC Călărași, acțiunea penală s-a pus în mișcare după ce șeful acestei instituții, Pascu Ifrim, s-a dus la DGA Călărași. Despre această situație, șeful acestei structuri declară, în calitate de martor: “În anul 2015 a venit la mine șeful Comisariatului pentru protecția consumatorului Călărași, Ifrim Pascu. Acesta avea un plic și mi-a spus că în plicul acela se aflau niște bani, deși nu se vedea nimic, pentru că l-am pus în geam și nu se observau banii.” Plicul fusese depus, alături de un referat, de un coleg de-al comisarului superior Ioan Trifu, la secretariatul OPC Călărași. Colegul respectiv, Ioan Dinu, acuză că, după ce a fost într-o acțiune de control, alături de Ioan Trifu, în localitățile Mănăstirea și Oltenița, la sosirea în Călărași, acesta i-ar fi dat o hârtie împăturită. Spune că în hârtia respectivă s-ar fi aflat suma de 500 de lei, iar acesta a presupus că banii reprezintă partea sa de mită colectată, în acea zi, de colegul său, cu ocazia controalelor.

Telenovele

Controlul derulat de comisarii Trifu și Dinu s-a desfășurat în ziua de vineri, 5.06.2015, dar Ioan Dinu reclamă fapta 3 zile mai târziu, după ce în prealabil are o discuție cu șeful OPC Călărași, Pascu Ifrim. După aproape 3 luni, în aceeași cauză se înregistrează și un denunț, depus de Florea Pițu, administrator al unei firme controlate, în ziua de vineri, 5.06.2015, de cei doi comisari. Acest caz a stârnit un adevărat scandal în cadrul DGA Călărași și în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași. Cazul a fost instrumentat de procurorul Elena Antoneta Nestea, aceasta delegând lucrători de poliție judiciară pentru identificarea unui polițist care ar fi divulgat date din ancheta penală. S-a suspicionat că acest lucru ar fi fost făcut chiar de către șeful DGA Călărași, cms șef Niculae Ciobanu, acesta recunoscând că avea relații de amiciție cu unii dintre patronii firmelor controlate de cei doi comisari OPC, ieșind, uneori, în compania acestora, la grătare. Despre situația aceasta, comisarul superior Ioan Trifu, trimis, în prezent, în judecată, a aflat abia după ce a fost dată publicității o ordonanță emisă de Parchetul Curții de Apel București, într-o plângere formulată de Laurențiu Florin Alexandru, care-o acuza pe Elena Antoneta Nestea de represiune nedreaptă. Între Niculae Ciobanu și Laurențiu Florin Alexandru există o relație de prietenie. În același timp, comisarul șef al DGA Călărași, Niculae Ciobanu, o denunță pe Elena Antoneta Nestea, afirmând că aceasta ar emite suspiciuni că ar divulga date din dosarele instrumentate de DGA, către prietenii săi din Oltenița, la mijloc fiind vorba de o răzbunare, câtă vreme acesta nu i-ar fi răspuns avansurilor cu tentă sexuală.

Bani pentru PSD

Ioan Trifu, trimis, la acest moment, în judecată, pentru luare de mită, spune că a rămas năucit după ce a văzut conținutul respectivei ordonanțe, unde se fac referiri consistente și la situația acestuia: “Am mai citit pe-acolo, ce s-a-ntâmplat, ce cunoștințe erau ei, în ce relații… Pe urmă am ajuns la concluzia că pe mine m-au băgat în niște chestii din astea, că Drăgan ăsta, de la DGA, vroia să-i ia locul lui Ciobanu, aia-l iubea pe Ciobanu, probabil că d-aia mi-a și zis Dinu (Dinu Ioan – n.n.) să mergem acolo, tocmai ca să-l incrimineze pe Alexandru (prietenul lui Ciobanu – n.n.)… Am citit-o. Am rămas surprins. Abia atunci mi-am dat seama în ce am fost eu băgat, în ce m-au băgat. Într-o chestie d-a lor. Nu aveam de unde să știu. De unde era să știu eu că Ciobanu… Că Drăgan vrea să-i ia locul lui Ciobanu, că aia îl iubea p-ăla și ăla o iubea p-ailaltă și uite-așa. De unde era să știu eu?!” Ioan Trifu vine, de această dată, cu acuze fără precedent, afirmând că, în acea perioadă, anterior datei la care a fost acuzat, prin denunț depus de șeful OPC Călărași, Pascu Ifrim, de luare de mită, că șeful OPC Călărași le cerea bani subalternilor, bani care ar fi urmat să fie direcționați la Organizația Județeană Călărași a Partidului Social Democrat.

Alcoolicul de la DNA

“Ne cerea niște chestii aiurea… Începuse cu niște bani la partid, cu niște chestii. Începuse, atunci când era campania cu Ponta, că i se cere să dea și el niște bani… Așa zicea el: pentru partid… Atunci a început el cu amenințările. Pe urmă începuse iar cu niște bani, că are niște daune morale, că după ce s-a terminat cu campania asta să-i plătească lui Dumitru (fost comisar șef OPC Călărași – n.n.), că s-a tot judecat cu Dumitru, colegul nostru. Este soțul judecătoarei Dumitru Nicoleta. Și ei s-au tot judecat. Nu știu, Dumitru l-a dat afară, pe urmă a câștigat Ifrim, e o poveste veche. Și pe urmă începuse iar cu niște bani, că are de plătit vreo 50 de milioane daune morale, lui Dumitru. Pe urmă că sunt 60. Și începuse cu amenințările.” Dosarul în care Ioan Trifu a fost acuzat de luare de mită a fot instrumentat de DGA Călărași, sub supravegherea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași, ulterior fiind declinat către Direcția Națională Anticorupție. Aici, Trifu a avut o altă surpriză: “Știți cine este procurorul meu de caz de la DNA? Alcoolicul ăla care a făcut accidentul, Stoina Eugen. Care mirosea a băutură de mureai și fuma în birou, la toate audierile, de te lua amețeala. Dar cui să-i spui?” Urmăriți, mai jos, în materialele video, discuția integrală avută cu Ioan Trifu.




Mânăstirea: I-auzi brâul: Popa Surcel ne-a pupat pe portofel!

Dezastru în cimitirul din satul Mănăstirea, județul Călărași, loc unde preotul bisericii din localitate, Surcel Banu, a dat iama între copaci, cu drujba. Au fost tăiați, de-a valma, pomi fructiferi, caiși, corcoduși, vișini, dar și tufe de trandafiri sau de liliac. În urmă, au rămas zeci de morminte devastate, acoperite cu crengi. E jale în cimitirul satului, la acest moment.

Apocalipsă

Vecinii ne-au semnalat că preotul Banu, după ce a dat iama cu drujba, prin cimitir, a cărat remorci întregi cu material lemnos. Crengile subțiri au fost împrăștiate, în stive uriașe, peste morminte. A pretextat că vrea să facă lumină în cimitir, să fie curat, dar copacii au ajuns lemn de foc. Ni se spune că lemnele au ajuns în gospodăria preotului și nu pe la casele cu mulți copii, care se încălzesc la lumânare. “A luat acasă. Mergeți și acasă la el și vorbiți.” Îndemnul ne este adresat de un localnic, Ilie Gingașu. Locuiește chiar față în față cu poarta cimitirului și ne spune că, de ani buni, s-a rugat de preot să taie și el câteva bețe, din cimitir, să le folosească pe post de araci, la roșii. Crengi, nuiele, lăstărișuri au fost împrăștiate peste tot. “Așa le lasă, doar nu o să le care el! Dacă vine încoa să ia veșnica pomenire, se ia de fustă!” Totul arată apocaliptic. “Când veneam, se lua de mine. Și-acuma a tăiat ce a vrut mușchii lui. Tot. A luat acasă.” O femeie a rămas siderată, duminică dimineața, când a ajuns la mormântul părinților: “Am ieșit cu flăcări pe nas, mormintele erau acoperite cu crengi. Lemnele au ajuns la el acasă. Dacă zice că le-a dus în biserică, de ce e frig acolo de nu poți să stai?”

Esență tare

În fața cimitirului, câțiva salariați ai unei asociații agricole puneau într-o remorcă niște resturi. Îi întrebăm unde sunt lemnele. “Care lemne? Le-am dus la gunoi! Le-am dus la foc!” La strada principală, la vila preotului, în spatele gospodăriei, găsim un colț de stivă de lemne. Atât putem zări. Se vede că abia sunt tăiate. Zac toate adunate lângă un grătar construit după ultima modă. Preoteasa Banu ne spune o altă poveste: “Cred că le-a luat persoana respectivă care le-a tăiat. Nu a adus nici un lemn acasă, că noi nu putem să băgăm la centrală d-astea!” E curioasă cine a sesizat acest aspect. “Dacă vreți, vă arăt lemnele noastre de esență tare”. Vrem să ne arate acest lucru, dar preoteasa se răzgândește instantaneu. “Vă duc în spate… A, nu vă duc nicăieri! Aveți ceva prin care trebuie să vă duc? Nu vă duc!” La dascălul bisericii, Marian Ghezu, o găsim acasă pe mama acestuia. Știe povestea cu lemnele și cu cimitirul. Ne confirmă că lemnele au ajuns în curtea preotului.

Aprobare de la episcopie

Pe popa Surcel Banu îl găsim în fața primăriei.”Cine-a reclamat, mă?…” După care se arată curios dacă am avut aprobare ca să filmăm. Pentru așa ceva, în opinia acestuia, trebuie să facem o cerere scrisă, la el la parohie. Ne spune că vrea să facă nimic altceva decât curățenie. “Facem ordine, curățenie, la locul de muncă”. Asta reprezintă, pentru preotul Banu, cimitirul satului, un loc de muncă. “Du-te la mine acasă, lemne nu am, decât lemne tăiate, sparte, ți-arăt actele justificative.” Mai că se jură că nu a cărat acasă nici un butuc. “Nu am tăiat copaci, în cimitir.” Ulterior revine și ne spune că a tăiat un singur copac, iar lemnul rezultat e folosit la soba din biserică. “Mergi și filmezi la mine. Dacă este nevoie, vă dau lemne pentru analiză, să-i faceți analiza.” Ne spune că dacă vrem să facem acest caz public, să-i cerem, în prealabil, aprobare. “După aceea intervine episcopia… Intervin alte probleme! Fără aprobare scrisă, nu dați!” Popa cu nume predestinat, Banu, e deja dezlănțuit. Vrea să-i cerem episcopului Sloboziei și Călărașilor, PS Vincențiu, inclusiv o aprobare pentru interviu.

Șmecherie cu patrafir

Preotul Banu nu dorește să ne ducă la el acasă, în spatele curții, unde are lemnele stivuite. “Auzi? Stai așa că trebuie să vină șefii noștri de la protoierie!” Reușește să-și pună sutana în cap: ca să intrăm la el acasă, să vedem lemnele, cică trebuie să luăm o altă aprobare, dar de la poliție. “Auzi? Stai că vin și șefii noștri, acum. Să vorbească cu tine! Adică ei știu mai bine ce au de făcut…” Ne gândim fie că a luat vreo țuică, dimineața, pe stomacul gol, fie nu are toți boii acasă. Omul se arată șmecher până la final. La plecare ne salută ca-n Ferentari: “Bine, te-am pupat pe portofel!”




Alertă: Focare de tuberculoză la Călărași, Ciocănești și Borcea / Video

Trei focare de infecție cu tuberculoză, în colectivități, se înregistrează, la acest moment, pe raza județului Călărași. S-au semnalat cazurile respective la: Liceul Tehnologic nr. 1 Borcea, Grădinița cu Program Prelungit Voinicel Călărași și Centrul de Îngrijire Socială Ciocănești.

Purtătoarea bacteriei – chiar asistenta sanitară

Aurelia Voinea, directoarea de la grădinița “Voinicel”, de pe raza municipiului Călărași, este bulversată. Panica s-a instalat, în această unitate de învățământ, la începutul săptămânii trecute, începând cu data de 16 ianuarie. Exact asistenta sanitară, L.M., cea care făcea triajul epidemiologic, s-a dovedit a fi purtătoare de tuberculoză. Directorul spitalului TBC din zonă, dr. Spiridon Dumitrescu, afirmă că aici avem un caz oarecum deosebit. “Aici e vorba de mai mulți copii, aproape 115,… iar doamna care le făcea triajul epidemiologic este purtătoare de microbi”. Asistenta sanitară, angajată a Primărie municipiului Călărași, se află deja internată în spital, aflându-se, la această dată, în investigații și sub tratament de specialitate. “Știm sigur că are microbul, a început tratamentul de tuberculoză.” La Grădinița cu Program Prelungit Voinicel, lucrurile se derulează într-o stare de tensiune. Directoarea Voinea recunoaște că situația este scăpată puțin de sub control: “Am intrat într-o panică grozavă, știind ce urmează pentru toți copilașii noștri… gândindu-mă că vor trece printr-o traumă”. Se derulează deja testări efectuate de Dispensarul TBC Călărași. Toți copiii vor fi testați. Abia la sfârșitul acestei săptămâni se va afla dacă sunt copii, de aici, infectați cu tuberculoză.

S-au emis suspiciuni radiologice la Grădinița Voinicel

Tuberculoza, denumită și boala sărăciei, este o boală cauzată de o bacterie, mycobacterium tuberculosis. Este o boală infecto-contagioasă. Are ca formă de transmisie principală calea aeriană. Persoanele bolnave de tuberculoză elimină, prin tuse sau strănut, picături mici de secreții care conțin respectivele bacterii. E o boală care necesită tratament îndelungat, de minim 6 luni. Boala poate fi fatală în cazul în care nu este tratată. Investigațiile se efectuează prin testarea cutanată, deci la nivelul pielii, prin injectarea unei mici cantități de fluid conținând tuberculină. Rezultatul se poate citit după 72 de ore. Rezultatul pozitiv presupune apariția unei umflături roșii cu un diametru mai mare de 10 mm, la locul injectării. Testul IDR a fost efectuat de cadrele didactice de la Grădinița cu program Prelungit Voinicel, de pe raza municipiului Călărași. Directorul spitalului TBC, dr. Spiridon Dumitrescu, ne spune că s-au efectuat 23 de investigații, la nivelul personalului grădiniței. “La două s-a emis suspiciunea radiologică. Eu am văzut acele radiografii și consider că sunt răceli, nu sunt cazuri noi de tuberculoză.” În cadrul colectivităților, dacă apar trei cazuri de suspiciuni de infectare cu tuberculoză, este obligatorie anunțarea Ministerului Sănătății, urmând să se aplice măsuri cu totul speciale, mergându-se până la închiderea respectivei unități.

Caz nemaiîntâlnit, la azilul de bătrâni

Deși dr. Spiridon Dumitrescu afirmă că, în urma examenului radiologic, efectuat de personalul grădiniței, în cursul zilei de joi, 18 ianuarie, s-au semnalat două cazuri fie de posibile răceli, fie de posibile infecții cu tuberculoză, directoarea Voinea susține contrariul: “Nici un membru al personalului didactic nu a fost depistat cu această boală”. Toți copiii de la Grădinița cu Program Prelungit Voinicel Călărași urmează să fie testați IDR. Părinții au fost șocați. Au aflat de situație în urma unei ședințe. Testele se efectuează începând din data de 22 ianuarie. O situație asemănătoare este și aceea de la Centrul de Îngrijire Socială Ciocănești, unde sunt găzduiți 99 de bătrâni. Examinarea radiologică se va efectua tot în cursul acestei săptămâni. Cei netransportabili vor fi testați la nivelul sputei. Boala a fost descoperită la un bătrân, des internat în ultimul timp. A fost diagnosticat cu o boală incurabilă. Cornelia Toma, directoarea, ne spune că bătrânul a fost diagnosticat și cu tuberculoză, dar nu este un purtător activ, care transmite boala. “Noi trebuie să ne luăm toate măsurile de rigoare. Am hotărât să fac la cât mai mulți radiografii, chiar dacă sunt mai greu transportabili.” Un astfel de caz, aici, nu a mai fost întâlnit.

Anchetă epidemiologică la liceul din Borcea

Situația, însă, este disperată la Liceul Tehnologic nr. 1 Borcea. Din cei 42 de elevi din cele două clase de a XII-a, 23 de copii, la testarea IDR, au ieșit pozitiv. S-a confirmat un caz de tuberculoză, la un elev navetist, cu domiciliul pe raza comunei Jegălia. Este deja internat. Elevul respectiv e contagios. Părinții acestuia sunt crescători de animale. Cazul a fost semnalat în cursul lunii decembrie 2017. Directoarea Liceului Tehnologic nr. 1 Borcea, Aneta Achim, spune că s-a interesat în legătură cu demersurile ulterioare depistării acestui caz. “Ni s-a spus să facem o dezinfecție cu spirt și cu clor. Asta am făcut.” Testarea IDR s-a efectuat în cursul zilei de luni, 15 ianuarie. Rezultatele au venit la sfârșitul săptămânii trecute. “Se pare că la toți de la a XII-a A și trei de la a XII-a B, li s-a umflat, nu mă pricep, a reacționat.” Dr. Spiridon Dumitrescu, directorul Spitalului TBC, declară că s-a declanșat deja anchetă epidemiologică și-n acest caz, imediat după venirea copiilor din vacanță. “S-au descoperit, în urma testărilor intradermoreacție, 23 de copii cu reacție pozitivă, ceea ce ar însemna nu neapărat că sunt bolnavi, ci că ei ar fi infectați.”

Cursurile au fost suspendate, părinții sunt revoltați

Elevii sunt programați pentru control radiologic, pentru a se stabili în mod clar dacă depășesc calitatea de infectați, deci efectiv bolnavi. Investigațiile vor avea loc în data de 23 ianuarie. Și cadrele didactice care predau la clasa elevului depistat cu tuberculoză urmează să fie testați radiologic. Din cei 23 de elevi care au reacționat pozitiv la testul IDR, ne spune același interlocutor, probabilitatea de a fi și bolnavi este una extrem de redusă. “Ei sunt infectați. Iar la vârsta lor, căci e vorba de copii mari, clasa a XII-a, pot să fie infectați din familie, din autobuz, din altă parte, nu neapărat se face legătura sau nu avem în lume încă testele care să facă legătura între cazul respectiv și faptul că ar fi pozitivi la hiperergie la testarea interdemoreacție. Toți copiii depistați pozitiv trebuie să primească un tratament ca să nu dezvolte boala, ca infecția să nu devină boală. Gradul de progresie a infecției în boală este sub 1 la sută”. La Liceul Tehnologic nr. 1 Borcea situația a devenit alarmantă ca urmare a reacțiilor pozitive înregistrate la testul IDR. Cursurile sunt suspendate pentru elevii claselor a XII-a. Elevii au venit de mână cu părinții, la școală. Este acuzată conducerea unității de învățământ, pentru lipsa de comunicare și gestionarea situației într-un mod ineficient.

Situația este cunoscută la ISJ Călărași

Părinții revoltați au venit azi, la unitatea de învățământ. Inclusiv primarul localității Borcea, Aniel Nedelcu, a fost apostrofat de aceștia. În schimb, în cadrul acestei unități de învățământ, la elevii de clasa a XII-a, nu numai că mai bine de jumătate dintre ei au avut o reacție pozitivă la testul IDR, dar una dintre eleve este și gravidă, în 5 luni! La Inspectoratul Școlar Județean Călărași, Elena Mihăilescu, inspector șef, cunoaște situația din cele două unități de învățământ. “Am fost informată de către directoarele celor două unități de învățământ cu privire la faptul că s-au confirmat două cazuri de boală transmisibilă, în cadrul acestor instituții.” Ne spune că s-a procedat conform reglementărilor în vigoare. Se așteaptă rezultatul investigațiilor radiologice, la acest moment.




Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Oltenița riscă să fie condamnați penal

Parchetul de pe lângă Judecătoria Oltenița,  riscă să aibă procurori  condamnați penal, pentru două fapte prevăzute de art. 287 NCP privind nerespectarea hotărârilor judecătorești.

Omorul

Judecătoria Oltenița a dispus, în două dosare, rezolvarea într-o anumită perioadă de timp delimitată, soluționarea unei cauze penale, de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Oltenița. Este vorba de dosarul penal nr. 174/P/2016, în care figurează ca făptuitor Stoica Daniel Laurențiu, zis și Gărgară, fost șef de post pe raza comunei Chiselet. Acesta este și în prezent angajat al Inspectoratului Județean de Poliție Călărași. Stoica este ucigașul lui Cristian Păun, un tânăr, în vârstă de 22 de ani, din comuna Mănăstirea. Omorul a avut loc în data de 5 august 2015. Polițistul Stoica, aflat în timpul programului, a poziționat mașina de serviciu perpendicular pe axul drumului, încercând să-l oprească, indiferent de consecințe, pe Cristian Păun, care gonea cu o motocicletă pe direcția Chiselet – Mănăstirea.

Tergiversare

Dosarul de pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oltenița trenează de peste 900 de zile, timp în care procurorii oltenițeni nu au găsit formula prin care polițistul Stoica Daniel Laurențiu, cercetat inițial pentru infracțiunea de omor, să fie trimis în judecată pentru omor din culpă. Prima cauză, pe rolul Judecătoriei Oltenița, cu nr. 5459/269/2016, având drept obiect art. 488 ind. 2 NCPP, s-a soluționat la data de 8.11.2016, instanța dispunând, fără cale de atac, soluționarea dosarului penal în care este cercetat polițistul Stoica, într-un termen de 5 luni. Dosarul polițistului-ucigaș, conform acestei sentințe, ar fi trebuit soluționat până la data de 7.05.2017, fapt care nu s-a petrecut, procurorii oltenițeni invocând volumul mare de muncă și lipsa de personal.

Recidivă

Tot pe rolul instanței oltenițene, cu același obiect, a figurat și cauza nr. 3635/269/2017, soluționată, tot fără cale de atac, în favoarea contestatorilor, în fapt părinții îndurerați ai tânărului ucis de șeful de post din comuna Chiselet. Instanța a dispus ca procurorul să rezolve cauza nr. 174/P/2016, unde este cercetat polițistul Stoica, într-un termen de 3 luni. Sentința a fost dată la 18.08.2017, obligând procurorii oltenițeni să dea o soluție în dosar până la data de 17.11.2017, fapt care nu s-a întâmplat. S-au făcut deja plângeri penale pentru comiterea infracțiunii de nerespectarea unei hotărâri judecătorești, în baza art. 287, pct. b – refuzul organului de executare de a pune în aplicare o hotărâre judecătorească, prin care este obligat sa îndeplinească un anumit act. Fapta este pedepsită cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. În speța de față, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Oltenița se află în stare de recidivă.

Minciuni

Inspectoratul Județean de Poliție Călărași, prin Biroul de presă, într-un comunicat semnat de insp. Ramona Tudor, a încercat să disimuleze fapta polițistului Stoica Daniel Laurențiu. La data comiterii faptei, s-a venit cu precizarea că tânărul Cristian Păun a intrat cu motocicleta în autospeciala poliției, spunând, în plus, că aceasta se afla cu semnalele acustice și luminoase pornite. Afirmațiile s-au dovedit a fi mincinoase, câtă vreme, din înregistrările video, s-a putut observa că tânărul Cristian Păun a fost pândit într-o benzinărie, iar polițistul-criminal a poziționat autospeciala perpendicular pe axul drumului, tăindu-i calea. Mai mult, ieșirea din benzinărie era prevăzută cu marcaj rutier care obliga șoferul să se încadreze pe prima bandă, pe direcția de mers. Familia Păun, la acest moment, a făcut demersuri către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, acuzând instituțiile statului de tergiversare a acestei cauze, câtă vreme polițistul Stoica Daniel Laurențiu, în cazul în care va fi trimis în judecată, pentru omor din culpă, urmează să suporte, în solidar cu statul român, daunele morale și materiale suferite de familia tânărului ucis.




Exclusiv – Avocatul Casanova revine: Caius Iliescu îl acuză pe fostul senator Nedelcu de fals și uz de fals / Video

A fost denumit de presa centrală drept Avocatul Casanova, în urma unui scandal cu iz de telenovelă. Este vorba de Caius Irinel Iliescu, fost primvicepreședinte al Organizației județene Călărași a Uniunii Naționale pentru Progresul României, în perioada când această structură politică era condusă de Vasile Nedelcu (ex-senator) și Nicolae Dragu (ex-primar).

Tentativă de omor și șantaj

Caius Irinel Iliescu este judecat, în prezent, pentru comiterea infracțiunii de tentativă de omor și șantaj, într-un dosar pe rolul Tribunalului București. La data de 15 februarie 2017, acesta a fost reținut de procurori, fiind pus sub acuzare că și-ar fi torturat psihic amantele, dar și fosta soție, iar una dintre acestea, o avocată din București, Bogdana Mihaela Tereza Ionescu, s-a aruncat, în urma acestor presiuni, de la etajul 15 al Complexului Rin Grand Residence. S-a întâmplat la data de 17 noiembrie 2016. Procurorii au arătat: “Pe fondul constrângerii fizice şi morale exercitate de către Irinel Caius Iliescu asupra concubinei sale, la data de 17 noiembrie 2016, aceasta s-a aruncat de la fereastra dormitorului din locuinţa sa, situată la etajul 15 în Complexul Rin Grand Residence. Constrângerile exercitate de Irinel Caius Iliescu asupra victimei au constat într-o stare de teroare continuă provocată de către acesta prin acţiunile şi manifestările din perioada martie-noiembrie 2016, constrângere care a fost de asemenea natură încât nu a lăsat victimei nicio posibilitate concretă de a acţiona altfel, ori de a se împotrivi”.

A supraviețuit după ce a căzut 35 de metri

În mod miraculos, avocata Bogdana Mihaela Tereza Ionescu a supraviețuit căderii, după ce a aterizat pe o copertină a unei parcări. Conform acuzării, Caius Irinel Iliescu i-ar fi interzis Terezei să-şi mai practice profesia şi ar fi pus-o să semneze unele documente prin care îi lua o parte din bunuri, inclusiv cotă parte din unele imobile. S-a stabilit că, în acest context, Bogdana Mihaela Tereza Ionescu a cedat psihic şi s-a aruncat de la etajul 15 al apartamentului în care locuia. Abia după ce și-a revenit din starea de comă, femeia a putut să-și spună povestea. “Prin agresarea fizică a victimei şi prin ameninţări cu exercitarea unor acte grave de violenţă atât împotriva sa, cât şi a familiei sale, Irinel Caius Iliescu a constrâns-o pe victimă să-i cedeze jumătate dintr-un imobil pe care-l deţinea în Bucureşti, precum şi să îşi amaneteze autoturismul, inculpatul obţinând în această modalitate un folos patrimonial de aproximativ 23.000 de euro”. În prezent, după ce s-a obținut împotriva sa un ordin de restricție, Caius Irinel Iliescu afirmând, că, la acest moment, nu vrea să discute date legate de acest dosar.

Crede că a fost denumit drept Casanova în goană după senzațional

Caius Irinel Iliescu spune că în mod eronat a fost numit drept Avocatul Casanova. “Cred că cei care m-au botezat Casanova n-au citit nimic despre Casanova. În ceea ce privește relația mea directă cu Casanova, este o istorie și o poveste imaginară creată, probabil, în alte scopuri, de către presă. Ăsta e rostul ei, să vorbească, să caute senzaționalul.” Caius Irinel Iliescu spune că acest scenariu, prin care a fost prezentat drept agresor, s-a făcut la incitarea unor instituții ale statului. Nu a vrut să le numească. Procurorii au reținut că acesta o bătea cu sălbăticie pe avocata din București, aceasta supraviețuind în mod miraculos, după o cădere în gol de la etajul 15. Avocata Bogdana Mihaela Tereza Ionescu a povestit, ulterior, că era bătută cu sălbăticie, era dată cu capul de pereți, era trasă de păr, scuipată și sufocată cu perna. A fost amenințată, spune aceasta, cu un cuțit și chiar cu un pistol. Caius Irinel Iliescu spune acum că acele instituții care au făcut aceste acuzații trebuie și să le demonstreze, în fața instanțelor de judecată. “Eu aștept să am dreptul să ajungem într-o instanță care să judece un fond. Eu cred că într-o țară civilizată, în anul 2017, care este membră a Uniunii Europene, absolut totul trebuie judecat în instanță.”

Un nou scandal: unde sunt drepturile salariale ale consilierului parlamentar

Caius Irinel Iliescu a fost, în perioada 2009 – 2011, un membru de vază al Organizației județene Călărași a Uniunii Naționale pentru Progresul României. A fost promovat, pe plan județean, drept primvicepreședinte al Uniunii Naționale pentru Progresul României, printr-o decizie unilaterală a fostului senator Vasile Nedelcu, liderul județean al acestei structuri. Vasile Nedelcu, în schimb, neagă că ar fi avut relații extrem de apropiate cu acesta. “A fost două-trei săptămâni de zile, a început să se certe pe-acolo, a plecat cum a venit și cu asta-basta!” Nedelcu recunoaște că fostul primvicepreședinte UNPR Călărași avea anumite ieșiri necontrolate. Era suspectat fie că e bolnav psihic, fie că se droghează. “Avea niște manifestări d-astea mai deosebite.” În schimb, la acest moment, Caius Irinel Iliescu îl acuză, în mod voalat, pe fostul senator Vasile Nedelcu că l-a angajat, în mod fictiv, pe postul de consilier parlamentar și că, din această calitate, și-a însușit drepturile salariale ale acestuia. “Au fost încasări efectuate între 2009 și 2011, pe ștatele de plată care sunt eliberate de către Direcția Resurse Umane… Sunt sume de bani încasate în numele meu, în perioada în care am lucrat în Senatul României, 2009 – 2011, în calitatea mea de consilier parlamentar.” Fostul senator Vasile Nedelcu nu a dorit să comenteze aceste acuzații.




Ogoare: Noi date despre criminalii care fac autostopul

Cei doi soți atacați, în cursul serii de ieri, de doi autostopiști, după ce au fost luați la ocazie, sunt din municipiul Călărași. Se duceau în satul Ștefan cel Mare, unde e casa bătrânească și unde locuiește unul dintre părinți, mama bărbatului ucis. La Drajna, au oprit și au luat la ocazie doi tineri. În dreptul satului Tudor Vladimirescu (Ogoare), aceștia le-au cerut soților să oprească mașina, după care i-au atacat cu cuțitele. Bărbatul nu a supraviețuit.

Femeia atacată lucrează la AJOFM

Unul dintre criminali are sub 1,65 m, e robust. Celălalt e tot de aceeași înălțime, dar e mai subțire. Sunt români și erau îmbrăcați normal. Au până în 30 de ani. Și la acest moment, satul Tudor Vladimirescu este împânzit de polițiști. În cursul nopții, la fața locului au fost aduși câini de urmă, fără rezultat. Jandarmii periau, în jurul orei 12:00, câmpul din dreapta drumului DB3A, spre direcția Fetești. Ne-au spus că urmăresc  orice indiciu, cât de mic, care să-i ajute pe criminaliști la prinderea infractorilor. Cei doi soți veneau în satul Ștefan cel Mare la fiecare sfârșit de săptămână. Bărbatul era pensionat medical, în vreme ce femeia e angajată la SC R&S Guard Security Călărași, o firmă de pază. Lucrează, pe bază contractuală, ca femeie de serviciu, la AJOFM Călărași.

Au fost trei

Numărul persoanelor care urmau să fie luate la ocazie, de la Drajna, este de 3. Cel de-al treilea, din satul Ștefan cel Mare, nu a mai încăput pe bancheta din spate. Sunt date relatate de sora bărbatului ucis. Cei doi soți aveau, în Logan, un televizor. În zona nodului rutier Drajna, camere de supraveghere sunt la restaurantul Popasul Drumețului. Sunt zvonuri conform cărora, în fiecare seară, până la producerea acestei crime, două persoane, mereu aceleași, așteptau să fie luate la ocazie. În Tudor Vladimirescu, polițiștii răscolesc și la acest moment satul. Există deja un cerc de suspecți. Polițiștii prezintă localnicilor fotografii cu doi indivizi. Din primele date, indivizii din fotografii nu sunt din satul Tudor Vladimirescu.

Criminalii au fugit pe câmp

Nu au fost discuții în mașină. “I-au întrebat la Ogoare dacă intră în sat. Au spus că nu, că ei merg mai departe, la Fetești.” La acel moment, cei doi criminali au scos cuțitele. Cei doi soți s-au trezit cu cuțitele la gât. În mașină au fost tăiați. Bărbatul a oprit și a coborât din mașină. “A coborât și cumnata, în timp ce unul încerca să o înjunghie.” Un camion de marfă a oprit la locul grozăviei. Femeia e tăiată la gât, la mână și pe spate. Bărbatul a vrut s-o apere. Acesta a fost momentul în care a fost înjunghiat mortal. Scenele de groază au avut loc prima dată în autoturism, apoi în afara acestuia. Bărbatul a murit la 5 metri de mașină. Cei doi criminali au fugit, ulterior, pe câmp, în partea opusă satului Tudor Vladimirescu, spre Călărași. Sunt indicii că s-ar fi îndreptat spre Autostrada Soarelui.

Nu e un act de răzbunare

Femeia atacată se numește Violeta Constantin, iar bărbatul se numește Ion Constantin. Sunt soț și soție. Cei doi au doi copii, aceștia locuind în București. O rudă a acestora spune că a fost prima dată când cei doi soți au luat pe cineva la ocazie. “Ea ar fi zis: hai să-i luăm, că sunt doi copii și, uite, pe vremea asta să stea să înghețe!…” La Drajna, alături de cei doi criminali, mai așteptau și alți tineri, printre care Marian al lui Arsenoiu, tânărul cu handicap, dar și un altul, cunoscut drept al lui Vlădău, din Ștefan cel Mare. Nu este vorba de un act de răzbunare, cei doi neavând conflicte care să genereze un asemenea asasinat.

E posibil ca asasinii să fie recent eliberați din pușcărie

Ion Constantin avea 600 de lei pensie, în vreme ce Violeta Constantin lucrează pentru 1.000 de lei, lunar. Dacă a fost o crimă în scop de jaf, cei doi criminali nu ar fi reușit să plece cu cine știe ce pradă. “Mai bine îi dădea jos și fugeau cu mașina, nu să-i omoare.” Autoturismul în care s-a petrecut atacul este marca Dacia Logan, model 2010. Televizorul aflat pe bancheta din spate nu era de soi. Ion Constantin, bărbatul decedat, urmează să fie îngropat în satul Ștefan cel Mare. Mama acestuia a avut nevoie toată noaptea de îngrijiri medicale. O asistentă a stat în permanență cu ea. Violeta Constantin este cea care a alertat forțele de ordine, după care și-a sunat rudele. Polițiștii iau în calcul și varianta ca asasinii să fie recent eliberați din pușcărie.




Polițist pensionar inventiv: Curse ilegale de călători, cu microbuze înmatriculate în Bulgaria / Video

Se numește Marian Cristea și a s-a pensionat recent din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Călărași. A lucrat în posturile de poliție de pe raza comunelor Lupșanu și Dragoș Vodă. Își completează veniturile obținute de la stat cu altele, ilicite, făcând transport neautorizat de călători.

Ca sardelele

Fostul polițist, domiciliat în satul Dor Mărunt, și-a achiziționat trei microbuze, din care două sunt înmatriculate în Silistra, Bulgaria. Cu ajutorul acestora face curse regulate între orașul Lehliu-Gară și satul Dâlga. Sătenii navetiști, în Lehliu-Gară, îl așteaptă dincolo de vulcanizare, până în barieră. Călătorii sunt înghesuiți precum sardelele. Sunt și câte 18-20 de călători înghesuiți în microbuze de 8 locuri. Costul unei curse este de 3 lei de persoană. L-am abordat, iar reacția acestuia a fost pe măsură: “Dar cine ești tu, bă? Închide ușa!” La momentul documentării noastre, un echipaj al Poliției orașului Lehliu-Gară a fost postat în dreptul “stației” unde opresc microbuzele polițistului pensionar Cristea. Echipajul de poliție a plecat cu două minute înainte ca acesta să sosească.

Banii iliciți nu se împart la șefi

Călătorii ocazionali declară toți că polițistul pensionar nu eliberează documente de călătorie. Nu eliberează bonuri fiscale, bilete sau orice alt document fiscal din care să rezulte că activitatea derulată este una licită. Marian Cristea nu deține licență de transport. Are înregistrată o intreprindere individuală, ca formă juridică, aceasta având ca obiect de activitate și transportul pasagerilor. Însă astfel de curse trebuie licențiate de Autoritatea Rutieră Română. Chestionați, polițiștii din Lehliu-Gară spun că nu au o înțelegere cu fostul lor coleg și că banii câștigați astfel nu sunt împărțiți cu ei sau cu șefii acestora. “Cum îl găsim, cum îl sancționăm, chiar dacă a fost coleg, nu contează!” Zilnic, cu un singur microbuz, Cristea face 10 curse. Veniturile ilicite obținute, zilnic, de acesta, sunt de câteva mii de lei.