Localitățile călărășene, realități și perspective

Roseți: Situația, în cifre statistice

6.496 este numărul locuitorilor comunei Roseți, se arată în Raportul privind starea economică și socială prezentat de primarul Nicolae Râjnoveanu, structura pe sexe fiind următoarea: 3.298 bărbați; 3.198 femei. Pe categorii de vârstă, la data de 1.07.2017, datele se prezentau astfel: 0 – 14 ani: 1.260, din care 654 de sex masculin, 611 de sex feminin; 15 – 29 ani: 1.535, din care 764 de sex masculin, 771 de sex feminin; 30 – 44 ani: 1.503, din care: 815 de sex masculin, 688 de sex feminin; 45 – 59 ani: 1.105, din care 590 de sex masculin, 575 de sex feminin; 60 – 74 ani: 694, din care 328 de sex masculin, 366 de sex feminin; 75 – 84 ani: 309, din care 114 de sex masculin, 195 de sex feminin; peste 85 ani: 66, din care 19 de sex masculin, 47 de sex feminin. Populația activă a comunei Roseși este de 3.946 de persoane, cea neactivă de 2.545 persoane, iar pe categorii de activitate, persoanele active sunt angrenate în următoarele activități: agricultură: 2.806 persoane; comerț și alimentație publică – 92 persoane, construcții – 288 persoane; finanțe, bănci – 6 persoane; învățământ – 26 persoane; sănătate – 12 persoane; alte activități – 716 persoane. Pe nivel de studii, structura populației comunei Roseți are următoarele componente: absolvenți cu studii superioare – 95; absolvenți cu școli postliceale și școală de maiștri – 44; absolvenți ai învățământului liceal – 696; absolvenți de școli profesionale – 1.067; absolvenți ai învățământului gimnazial și profesional – 1.681; absolvenți ai învățământului primar – 1.202; neștiutori de carte – 259. e parcursul anului 2017, datele de stare civilă au fost: 61 acte deces, 73 certificate naștere; 76 certificate de căsătorie. În comuna Roseți, principala ramură a economiei locale este reprezentată de agricultură. Totalul suprafeței agricole este de 6.327 hectare, iar structura culturilor, în anul agricol precedent, a fost următoarea: grâu – 2.250,5 ha; orz – 917,7 ha; rapiță – 656,62 ha; soia – 389,38 ha; porumb – 1.083,31 ha, floarea soarelui – 384,58 ha; orz sămânță – 60 ha; mazăre – 182,75 ha; fasole – 0,15 ha; legume – 1,7 ha, alte legume – 72 ha, vii – 71 ha; lucernă – 211,81 ha; plop energetic – 110,62 ha; plante nutreț – 8,58 ha; nelucrat – 289,49 ha. Au fost obținute următoarele producții medii: grâu – 4.458 kg / ha; orz – 6.048 kg / ha; porumb – 7.123 kg / ha; rapiță – 2.950 kg / ha; floarea soarelui – 3.279 kg / ha, soia – 3.173 kg / ha; mazăre – 2.628 kg / ha; orz sămânță – 5.853 kg / ha. Există următoarele efective de animale și păsări: bovine – 662; ovine – 8.000; caprine – 646; ecvidee – 220; măgari – 13; păsări – 8.000; porcine – 1.800; familii albine – 597. Pe raza comunei funcționează 22 de societăți cu profil agricol, exploatând o suprafață de 5.803 ha. Mai există următoarele unități: 42 societăți cu profil alimentație publică; 5 persoane fizice autorizate; 2 asociații familiale; 11 întreprinderi individuale; 2 cabinete medicale; 2 sucursale bancare; 1 fabrică cu profil textil. În domeniul asistenței sociale, s-au efectuat: 154 anchete de invaliditate; 102 anchete privind reevaluarea minorilor aflați în centrele de plasament, respectiv la asistenții maternali; 25 anchete privind soluționarea cauzelor civile; au fost întocmite 615 dosare privind ajutorul pentru încălzire; 75 anchete sociale privind situația persoanelor cu handicap beneficiare de indemnizație; 20 anchete pentru programul Bani de liceu; 26 dosare pentru creșterea și îngrijirea copilului. Numărul dosarelor pentru susținerea familiei a fost de 246, din care: în plată – 48; încetate – 86. Beneficiarii venitului minim garantat au prestat 16.884 ore de muncă în folosul comunității. La acest capitol, s-au efectuat următoarele plăți: 1.114.119 lei – total, din care: asistență socială în caz de invaliditate – 984.062 lei; ajutor social – 125.830 lei; alte ajutoare sociale / încălzire – 4.227 lei. Pentru anul 2017, primarul Nicolae Râjnoveanu raportează următoarele obiective atinse: s-au inițiat proceduri de achiziție directă pentru proiectul de extindere a rețelei de canalizare menajeră, modernizarea gospodăriei de apă, înființarea de două foraje și reabilitare rețea distribuție apă; a fost finalizat proiectul de modernizare drumuri de interes local; a fost finalizat proiectul de reabilitare și modernizare a Școlii Gimnaziale Iancu Rosetti; a fost finalizat proiectul de extindere a rețelei de canalizare menajeră și modernizare gospodărie de apă, înființare de două noi puțuri și reabilitare rețea de distribuție a apei potabile; a fost inițiată procedura de achiziție directă, pentru consultanță, elaborare studiu de fezabilitate, elaborare planuri topografice, elaborare studiu hidrogeologic și elaborare studiu geotehnic pentru proiectul de extindere a rețelei de canalizare menajeră, modernizarea gospodăriei de apă, înființarea de două foraje și rețea de distribuție apă potabilă; a fost elaborat Planul de Investiții Publice.

Spanțov: Agricultura, principala ramură economică

Silviu Niki Gheorghescu, primarul comunei Spanțov, afirmă că principala sa preocupare, pentru anul 2017, dar și de la preluarea acestei funcții, din iunie 2012, a fost creșterea economică și socială a comunei Spanțov, cea a calității mediului, iar toate actele administrative emise sau inițiate de primar și adoptat de deliberativul comunei s-au încadrat în această linie. În Raportul anual privind starea economică, socială și de mediu a comunei Spanțov, se arată că, pe parcursul anului trecut, s-au emis un număr de 399 de dispoziții, cu caracter normativ sau individual. Consiliul local Spanțov a fost convocat în 14 ședințe ordinare, adoptându-se un număr de 64 de hotărâri. La acest moment, comuna beneficiază de energie electrică, iluminat public, rețea de alimentare cu apă prin captare de izvor de adâncime, telefonie, cablu tv , tv digitală. În același document citat, se specifică faptul că activitatea economică a comunei este preponderent agricolă: cultura mare, legumicultura, creșterea animalelor. Pe raza comunei funcționează un număr de 70 de societăți comerciale, cu activități diverse. “Potențialul economic al comunei se întemeiază pe resursele zonei, respectiv agricultura, dar în special pe hărnicia locuitorilor care, în ciuda faptului că ne aflăm într-o zonă defavorizată, nivelul de trai este ridicat”. Mare parte din forța de muncă activă de pe raza comunei este migrată către țări occidentale. În plus, există numeroși navetiști care lucrează la diferite firme, în București sau Oltenița. În ultimii ani, s-au întrepins o serie de acțiuni menite să ridice condițiile de viață, mai ales prin îmbunătățirea infrastructurii. S-au efectuat următoarele investiții: 1. lucrări de renovare a Căminului cultural Spanțov; 2. lucrări de asfaltare și pietruire străzi (refacere străzi); 3. lucrări de amenajare parcuri; 4. lucrări de reparații generale și de renovare a școlilor; 5. lucrări de reparații generale sediu administrativ, 6. lucrări de executat trotuare; 7. lucrări de împrejmuire cu gard plasă bordurată la stațiile de apă, stație de epurare și puțuri; 8. lucrări de renovare clădire pentru arhiva comunală; 9. lucrări de asfaltare; 10. lucrări de construire hală metalică pentru utilajele din dotarea primăriei; 11. lucrări de amenajare și reparații baza sportivă; 12. lucrări de dalat șanțuri colectoare; 13. lucrări de dalat trotuare; 14. lucrări de reabilitare și modernizare Școala generală nr. 1 Spanțov; 15. lucrări de reabilitare și modernizare Grădinița cu program normal nr. 2, sat Stancea; 16. lucrări de modernizare drumuri de acces agricol; 17. ridicarea gunoiului și igienizarea gropilor de gunoi închise în anul 2009, în toate cele trei sate componente, Spanțov, Stancea, Cetatea Veche; 18. crearea cadrului legal și deschiderea unor cabinete medicale și farmacii, precum și deschiderea unui cabinet stomatologic; 19. deszăpezirea străzilor din cele trei sate; 20. au fost realizate studii de fezabilitate în vederea accesării fondurilor structurale prin PNDR – Măsura 322. S-a pus accent pe colectarea resurselor proprii, taxe, impozite, venituri din chirii și concesiuni. S-au organizat licitații pentru închirierea spațiilor aflate în patrimoniul comunei sau pentru concesionarea unor bunuri (terenuri) aflate în domeniul privat, pentru derularea unor activități economice. Pentru anul 2017, se arată în Raportul anual privind starea economică, socială și de mediu a comunei Spanțov, s-au înregistrat 124 de dosare pentru beneficiarii de ajutor social. Teritoriul comunei Spanțov este de 6.497 hectare, în care sunt incluse și terenuri forestiere în suprafață de 164 hectare. Pentru îmbunătățirea calității mediului în comună se înscrie și execuția sistemului de canalizare și alimentare cu apă în satele componente. Primarul Silviu Niki Gheorghescu consideră că, la acest moment, starea mediului în comună este bună. “Activitatea ce se va desfășura în sensul sporirii calității mediului fiind aceea de conștientizare a populației pentru menținerea unui mediu curat, pentru colectarea selectivă a deșeurilor și pentru reciclarea deșeurilor refolosibile”.

Borcea: 115 acte deces, 9 acte naștere

“Nu putem afirma că obiectivele noastre au fost atinse integral, pentru că permanent ne dorim mai mult pentru comuna Borcea, mai mult pentru cetățenii acestei comune și în acest sens ne oferim întreaga energie, dar consider că ne putem declara mulțumiți de activitatea desfășurată, mai ales având în vedere condițiile socio-economice în care ne-am desfășurat activitatea. Vreau să vă mulțumesc tuturor celor care ați venit cu propuneri constructive și mă bazez pe aceeași colaborare fructuoasă și în acest an”, este cuvântul de încheiere al Raportului privind starea economico-socială și de mediu prezentat de primarul comunei Borcea, Aniel Nedelcu. Acesta a firmă că, în cursul anului, trecut, a avut ca principală preocupare, alături de Consiliul local Borcea, gospodărirea eficientă a comunei, a bugetului local și nu în ultimul rând bunăstarea cetățenilor. Au fost vizate următoarele aspecte: 1. dezvoltarea infrastructurii comunei, atragerea de fonduri nerambursabile în vederea realizării obiectivelor prevăzute în Strategia de dezvoltare Durabilă a comunei Borcea; 2. atragerea de investitori, repararea și întreținerea drumurilor din comună, în limita bugetului local; 3. asigurarea transparenței în ceea ce privește cheltuirea banilor publici și a acțiunilor întreprinse de administrația publică; 4. activitatea primarului s-a desfășurat în serviciul colectivității locale, în acord cu interesele generale ale comunei, pe baza atribuțiilor legale, respectând principiul transparenței decizionale. Pentru anul 2017, s-au realizat următoarele venituri la bugetul local: impozit clădiri persoane fizice – 171.841 lei, impozit, taxa pe clădiri persoane juridice – 525.104 lei; impozit pe teren persoane fizice – 278.676 lei; impozit, taxa pe teren persoane juridice – 1.252.220 lei; impozit pe teren extravilan – 1.426.953 lei, impozit pe mijloacele de transport persoane fizice – 108.726 lei; impozit mijloace de transport persoane juridice – 55.196 lei; venituri din concesiune – 234.346 lei; venituri din amenzi și alte sancțiuni – 233.073 lei etc. Sau efectuat cheltuieli, astfel: cheltuieli cu personalul din administrația publică – 1.339.744 lei; cheltuieli cu personalul din învățământ – 4.692.405 lei. Sectorului de iluminat public, însemnând costuri cu energia electrică, material și manoperă lucrări de întreținere, a costat comuna suma de 327.473 lei. Pe raza comunei, însemnând cele două sate componente, Borcea și Pietroiu, în cursul anului 2017 s-au înregistrat: 115 acte deces, 9 acte naștere, 35 acte căsătorie. În aceeași perioadă, au fost eliberate 30 de autorizații de construire / desființare, dar și 61 de certificate de urbanism. În domeniul asistenței sociale, s-au înregistrat următoarele cifre: dosare de ajutor social – 60; dosare alocații de stat – 90; dosare alocații pentru susținerea familiei – 164; dosare creștere îngrijire copil și stimulent – 50; dosare indemnizații persoane cu handicap – 134; dosare ajutor pentru încălzirea locuinței – 274. S-au efectuat: 38 de anchete sociale, pentru judecătorii, tribunale, organe de poliție; 72 de anchete sociale pentru direcțiile de asistență socială și protecția copilului; 81 anchete sociale pentru acordarea diverselor burse și rechizite școlare; 824 anchete sociale pentru acordarea și menținerea în plată a ajutoarelor sociale, alocațiilor pentru susținerea familiei și a ajutorului pentru încălzirea locuinței, 247 anchete sociale pentru acordarea indemnizațiilor de handicap și a pensiilor de invaliditate. Pe raza comunei, se arată în același act, în fapt raportul privind starea economico-socială și de mediu a comunei Borcea în anul 2017, funcționează următoarele structuri de învățământ: 1. Liceul Tehnologic nr. 1 Borcea, cu structurile arondate: Școala Gimnazială nr. 3, Grădinița cu Program Normal nr. 1 Borcea, Grădinița cu Program Normal nr. 3 Borcea; 2. Școala Gimnazială nr. 2 Borcea, cu următoarele structuri arondate: Grădinița cu Program Normal nr. 2 Borcea, Grădinița cu Program Prelungit nr. 2 Borcea. Cetățenii beneficiază de două dispensare medicale, trei farmacii umane și o farmacie veterinară. Au fost emise 546 Dispoziții de primar, marea majoritate cu caracter individual. Au fost convocate 13 ședințe ale consiliului local, care s-au soldat cu aprobarea a 63 de hotărâri. Principala resursă naturală a comunei este reprezentată de terenul agricol.

Unirea: Gradul de colectare a veniturilor proprii – 85 la sută

Florian Belu, primarul comunei Unirea, în Raportul anual privind starea economică, socială și de mediu a localității, pentru anul 2017, afirmă că a avut drept preocupare principală gospodărirea eficientă a comunei, a bugetului local și nu în ultimul rând bunăstarea locuitorilor. Au fost vizate următoarele aspecte: dezvoltarea infrastructurii, atragerea de fonduri în vederea realizării extinderii, modernizării, întreținerii și reparării drumurilor, a rețelei de apă, a imobilelor din domeniul public și privat, a iluminatului public, menținerea stării de curățenie a localității prin colectarea gunoiului menajer, prin menținerea unui aspect îngrijit al zonelor verzi, atragerea de investitori, dar și asigurarea transparenței în ceea ce privește cheltuirea banilor publici și a acțiunilor întreprinse de administrația publică locală. Pe raza comunei, Unirea, în cursul anului trecut, gradul de colectare a veniturilor proprii a fost de 85 la sută, iar bugetul realizat a fost în sumă de 5.160.003 lei, structurat astfel: venituri proprii – 1.116.762 lei; cote și sume defalcate din impozitul pe venit – 680.191 lei, sume defalcate de la bugetul de stat – 2.184.565 lei; subvenții – 1.173.785 lei; donații și sponsorizări – 4.700 lei.Cheltuielile de personal s-au efectuat astfel: cheltuieli cu personalul din administrația publică – 976.465 lei; cheltuieli cu personalul din învățământ – 817.163 lei; cheltuieli cu salariile personalului căminului pentru persoane vârstnice – 268.409 lei. Pentru iluminatul public, s-au efectuat cheltuieli totale de 104.648 lei, constând în lucrări de întreținere și reparații, dar și plăți pentru consumul de energie electrică. S-a reparat și modernizat rețeaua de alimentare cu apă, pentru care au fost efectuate plăți în sumă de 47.399 lei, iar suma de 38.392 lei a însemnat plata curentului electric la cele 7 puțuri forate. Pentru studii și proiecte s-a achitat suma de 24.487 lei, pentru proiectul tehnic și documentație de avizare a lucrărilor de intervenții aferente proiectului de modernizare de drumuri de interes local, valoarea proiectului fiind de 5.499.276 lei. Pe parcursul anului 2017, s-au derulat mai multe activități culturale: 1. repetiții săptămânale ale Ansamblului folcloric Unirea; 2. Spectacol muzical Ziua femeii, organizat de Consiliul județean Călărași, în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local unirea; 3. Ziua femeii; 4. Ora pământului; 5. găzduirea evenimentelor din cadrul Săptâmânii Școala Altfel; 6. Ziua Copilului, prin susținerea de activități diverse; 7. manifestări culturale româno-sârbe, prin reunirea unor ansambluri folclorice din Serbia, cu participarea Ansamblului de dansuri al comunei unirea; 8. sărbătorirea Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice; 9. sărbătorirea Zilei naționale a României; 10. s-a organizat o manifestare intitulată Șezătoare la Țară, în data de 18 decembrie 2017; 11. serbarea de Crăciun, 12. vizionarea de filme și documentare, 13. vizionarea unor manifestări cu caracter sportiv. Pe raza comunei, funcționează Școala gimnazială cu clasele I – VIII, care include și o grădiniță cu program normal, în care sunt școlarizați 243 de copii. Au fost executate lucrări de igienizare și reparații, în valoare de 101.253 lei. În corp C, s-a înființat un grup sanitar interior, necesar copiilor din învățământul primar. S-au efectuat lucrări de montare parchet și lambriu, la clasa pregătitoare, a fost modernizată biblioteca școlară, a fost înlocuit, integral, acoperișul grădiniței. pe tot parcursul anului trecut, a fost cheltuită suma de 127.782 lei pentru prestări servicii de întreținere și curățenie, îndepărtarea gunoaielor, localizarea și colectarea acestora, precum și pentru îngrijirea platformelor de gunoi. În domeniul infrastructurii, s-a continuat execuția lucrărilor de asfaltare a străzilor: Mușețelului, Dumbravei, Tufănelelor, Rozelor, Pescarilor, Lujerului, Lalelelor și Crizantemei. S-a realizat construirea trotuarului pe partea stângă a DN 3 B, care tranzitează comuna, pe sensul de mers Călărași – fetești, urmând ca în acest an să se continue executarea acestei lucrări până la ieșirea din localitate. 26 de familii și persoane singure au beneficiat de ajutoare sociale.S-au mai acordat următoarele drepturi: alocații de stat – 19; alocații pentru susținerea familiei – 78; indemnizații pentru creșterea copilului – 11; indemnizații pentru persoanele cu handicap – 41; ajutoare pentru încălzirea locuinței – 172; anchete sociale – 663; tichete sociale pentru grădiniță – 7; consiliere primară în vederea obținerii prestațiilor și drepturilor conferite de lege – 30; consiliere primară și monitorizare în cazurile în care au fost implicați minori – 13. În cadrul Centrului de zi pentru copii, care funcționează din anul 2009, s-au desfășurat activități de tipul: efectuarea temelor; activități de recreere pentru deprinderea de abilități practice, derularea de jocuri educative, activități sportive; s-a încheiat un parteneriat de colaborare cu Parohia Unirea, pentru asigurarea mesei de prânz copiilor înscriși în acest centru. Din punctul de vedere al stării civile, s-au înregistrat următoarele date: acte de deces – 33; acte de căsătorie – 15; număr de locuitori – 2.615. Ca obiective de dezvoltare instituțională, pentru anul în curs, Raportul anual privind starea economică, socială și de mediu a localității, pentru anul 2017, în cadrul Căminului de Bătrâni pentru Persoane Vârstnice Sfânta Maria, care funcționează pe teritoriul comunei, se au în vedere următoarele obiective: 1. extindere și modernizare, construcție camere activități ergoterapie, spațiu pentru rugăciuni; creșterea calității serviciilor; creșterea calității vieții prin îmbunătățirea serviciilor de îngrijire; creșterea gradului de socializare prin activități intergeneraționale etc.

Dichiseni:  Lucrării de înregistrare sistematică a imobilelor în sectoarele cadastrale, pentru 2.500 de imobile

Pentru anul trecut, în comuna Dichiseni, situați încasării veniturilor din impozite și taxe locale se prezintă astfel: impozit clădiri persoane fizice – 38.840 lei; impozit clădiri persoane juridice – 25.476 lei; impozit teren persoane fizice – 96.779 lei; impozit teren persoane juridice – 10.627 lei; impozit teren extravilan – 497.870 lei; taxe judiciare de timbru – 6.013 lei; taxa pe mijloacele de transport persoane fizice – 23.108 lei; taxa pe mijloacele de transport persoane juridice – 37.727 lei; taxe și tarife eliberare licențe și autorizații funcționare – 5.003 lei; alte taxe pe utilizare bunuri – 312 lei. S-au mai înregistrat următoarele venituri, conform Raportului anual privind starea economică, socială și de mediu a localității Dichiseni, prezentat de primarul Iulian Radu: taxa psi – 13.326 lei; concesiuni și închirieri – 91.704 lei; taxe cadastrale și din agricultură – 2.432 lei; alte venituri din prestări servicii – 136.479 lei etc. gradul de colectare a fost de 87,75 la sută. Astfel, pentru anul 2017, bugetul din venituri realizat se ridică la suma de 4.533.962 lei, din care: venituri proprii – 2.561.200 lei; ajutor de încălzire – 26.455 lei; finanțare PNDL – 112.000 lei; subvenții primite de la bugetul de stat – 15.307 lei; sume defalcate de la bugetul de stat – 1.819.000 lei. S-au efectuat cheltuieli de personal, în sumă de 1.499.892 lei, defalcată după cum urmează: cheltuieli cu salariile personalului din administrația publică – 621.495 lei; cheltuieli cu salariile personalului din învățământ – 878.397 lei. S-a continuat decontarea lucrării de modernizare a iluminatului public, valoarea acesteia fiind de 374.952 lei, plățile fiind eșalonate în rate egale, pe parcursul a trei ani, respectiv 10.328 lei lunar, până în anul 2019. S-au achiziționat 60 de stâlpi de beton pentru extinderea iluminatului în zonele de interes public. Au fost continuate lucrările de măsurători cadastrale și topografice în vederea accesării de fonduri europene și naționale sau implementării unor proiecte lucrative. S-a finalizat lucrarea de măsurare și intabulare a străzilor din intravilan, ceea ce a permis accesarea de fonduri, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, pentru modernizarea drumurilor de interes local, proiect pentru care s-a încheiat studiul de fezabilitate, s-au obținut avizele necesare, s-a depus documentația pentru încheierea contractului de finanțare. A fost aprobat, tot prin același program, proiectul de extindere alimentare cu apă, branșamente și contorizarea consumului de apă, depunându-se toată documentația necesară în vederea semnării contractului de finanțare. În schimb, pentru lucrarea de introducere rețea de canalizare și stație de epurare, proiectul a fost aprobat fără finanțare. Au fost continuate măsurătorile cadastrale, precum și lucrarea de întocmire a Planului Urbanistic General începând din anul 2017, având în vedere că acesta este anul în care lucrarea expiră și, conform prevederilor legale, se impune realizarea unei noi lucrări de acest tip. A fost finalizată Strategia de dezvoltare a localității pentru perioada 2017 – 2020, fără de care nu se pot accesa programele cu finanțare nerambursabilă, naționale sau europene. Tot în anul 2017, s-a aprobat documentația pentru finanțarea proiectului de reabilitare, extindere, modernizare și dotare pentru căminul cultural din satul Dichiseni, finanțat prin Compania Națională de Investiții. Totodată, s-a finalizat lucrarea de reabilitare a gospodăriilor de apă din satele Satnoieni, Dichiseni și Coslogeni, amenajându-se stații de clorinare a apei. Prin Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, s-a obținut o finanțare de 150.000 lei pentru derularea lucrării de înregistrare sistematică a imobilelor în sectoarele cadastrale, pentru 2.500 de imobile, lucrare care se desfășoară în această perioadă. Totodată, a fost depusă documentația pentru proiectul de modernizare a bazei sportive, acesta aflându-se în evaluare, urmând să fie finanțat prin Grupul de Acțiune Locală Bărăganul de Sud-Est. La nivelul comunei Dichiseni, funcționează o școală cu clasele I-VIII (în satul Dichiseni) și una pentru clasele primare (în satul Coslogeni), la care se adaugă trei grădinițe, în toate satele componente ale comunei, Satnoieni, Dichiseni și Coslogeni, în procesul educațional fiind angrenați 199 de copii. A fost depus un proiect pentru obținerea finanțării în scopul construirii unei unități de tip after-school, pentru o mai bună pregătire a elevilor. Pe parcursul anului trecut, în privința asistenței sociale, s-au înregistrat următoarele date: ajutor social – 24 cazuri familii sau persoane singure; alocații de stat – 17; alocații pentru susținerea familiei – 75; indemnizații creștere copil – 11, indemnizații persoane cu handicap – 48; subvenții încălzire – 132; anchete sociale – 180. S-au achitat indemnizații persoanelor cu handicap în sumă totală de 498.077 lei, valoarea ajutoarelor de încălzire a fost de 26.013 lei, dar și tichete pentru stimularea învățământului preșcolar, pentru 23 de cazuri, valoarea acestora fiind de 11.400 lei. Datele statistice, privind starea civilă, relevă următoarele date: acte deces – 24; acte de căsătorie – 16; transcriere acte naștere – 3.

Alexandru Odobescu: S-a finalizat lucrarea de înființare sistem centralizat de canalizare menajeră, cu stație de epurare

Nicolae Eremia, în cadrul Raportului anual asupra stării economico-sociale a comunei Alexandru Odobescu, s-a axat pe punctarea principalelor obiective de investiții, urmărite, derulate sau deja finalizate. Prin Administrația Fondului de Mediu, acesta precizează că, în cursul anului 2017, s-a finalizat lucrarea intitulată înființare sistem centralizat de canalizare menajeră, cu stație de epurare. Prin Programul de dezvoltare a infrastructurii din spațiul rural, legiferat prin Ordonanța 7/2006, la acest moment se află în curs de execuție lucrarea de amenajare a bazei sportive din satul Gălățui, finanțarea făcându-se, la acest moment, din bugetul local. Prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, au fost achiziționate utilaje pentru îmbunătățirea activității serviciului voluntar pentru situații de urgență. Se află în derularea lucrarea de modernizare de străzi în satele Nicolae Bălcescu și Alexandru Odobescu, aceasta fiind finanțată prin Ministerul Dezvoltării Regionale, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală, lucrarea urmând să fie recepționată în cursul acestui an. Urmează să se scoată la licitație lucrarea de modernizare a drumurilor de interes local, finanțată tot prin PNDL, valoarea acesteia fiind de 6.194.463 lei. A fost depus, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, Submăsura 7.6, proiectul de modernizare a căminului cultural din satul Nicolae Bălcescu, pentru care s-a semnat contractul de finanțare, la acest moment procedându-se la selectarea constructorului, prin licitație derulată prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice. În același stadiu se află și proiectul de reabilitare și modernizare a Grădiniței cu program Normal nr. 3, din satul Gălățui, lucrarea fiind finanțată prin PNDL. S-a semnat și contractul de finanțare, tot prin același program național, pentru reabilitarea și modernizarea grădiniță + școală generală cu clasele I-IV, situate în satul Alexandru Odobescu. În cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, pe Submăsura 7.2, a fost depus proiectul de înființare sistem de canalizare menajeră, cu stație de epurare și modernizare sistem existent de apă, pentru satul Gălățui, lucrarea fiind în stadiul procedurilor de licitație. La Agenția pentru Finanțarea investițiilor Rurale, , din sesiunea de proiecte derulată prin Grupul de Acțiune Locală Bărăganul de Sud-Est, se află în procedura de evaluare proiectul de construire a unui teren de minifotbal cu gazon sintetic, vestiare, împrejmuire și iluminat, situat în satul Alexandru Odobescu. Pe raza comunei Alexandru Odobescu, precizează primarul Nicolae Eremia, în același document citat, numărul persoanelor beneficiare de ajutor social este de 5 familii / persoane singure. 83 de persoane primesc indemnizații de handicap sau ca asistenți, suma plătită, pentru anul trecut, la acest capitol, fiind de 1.072.425 lei. La această dată, se află în derulare următoarele proiecte: 1. Modernizare străzi în satele Alexandru Odobescu și Nicolae Bălcescu; Modernizare cămin cultural în satul Nicolae Bălcescu; 3. Reabilitare și modernizare Grădinița cu program Normal nr. 1 Nicolae Bălcescu; 4. Reabilitare și modernizare Grădinița cu Program Normal nr 3 Gălățui; 5. Înființare sistem centralizat de canalizare menajeră cu stație de epurare în comuna Alexandru Odobescu; 6. Modernizare drumuri de interes local, valoarea finanțării fiind de 6.194.463 lei; 7. Reabilitare și modernizare grădiniță + școală cu clasele I-IV, satul Alexandru Odobescu; 8. Înființare sistem de canalizare menajeră cu stație de epurare și modernizare sistem existent de apă, pentru satul Gălățui; 9. Construire teren minifotbal, în satul Alexandru Odobescu. Pentru anul în curs, 2018, sunt propuse următoarele proiecte: 1. Modernizare drum de exploatare agricolă DA1; 2. Reabilitare, modernizare și dotare școala din satul Nicolae Bălcescu; Modernizare drumuri de interes local, pentru continuarea asfaltării străzilor neprinse în proiecte finanțate până la această dată; 4. Amenajare bază sportivă în satul Gălățui.

Jegălia: Depopularea comunei este un fenomen care nu poate fi stopat

4.299 este populația comunei Jegălia, în anul 2017, conform Raportului privind starea economico-socială și de mediu, prezentat de primarul localității, Aurel Vasile. De-a lungul acestui an, s-au înregistrat următoarele date de stare civilă: decese – 61; nașteri – 35. Aurel Vasile afirmă că depopularea comunei este un fenomen care nu poate fi stopat și care va avea urmări grave, în viitor. Acesta vede următoarele cauze ale depopulării: îmbătrânirea populației; lipsa locurilor de muncă în comună sau în apropiere, fapt care conduce la imposibilitatea stabilirii, pe raza comunei, a familiilor tinere; lipsa infrastructurii. Structura populației este următoarea: bărbați – 2.134; femei – 2.095. Funcții ocupate: angajați – 435 persoane (aproximativ 10 la sută din populația comunei); agricultori – 1.001 persoane; meseriași – 45 persoane. 44 de persoane singure și familii au beneficiat de ajutoare sociale, în cursul anului trecut, iar ajutorul de încălzire a fost repartizat pentru un număr de 532 de familii și persoane singure. Au fost cheltuite următoarele sume, în acest scop: 121.578 lei pentru ajutor de încălzire; 112.244 lei pentru ajutor social. Au fost efectuate plăți, pentru un număr de 62 de persoane cu handicap accentuat și grav, în sumă de 38.796 lei. Pe raza comunei Jegălia funcționează două cabinete medicale individuale. Personalul de specialitate este format din trei medici și trei cadre cu studii medii, care asigură asistența medicală primară, la nivelul localității. În comună, funcționează și o farmacie, dar și un centru de permanență. În comună, învățământul este asigurat prin două școli și două grădinițe, funcționând cu un număr de 47 de salariați, din care: 22 cadre cu studii medii; 15 cadre cu studii superioare; 10 angajați pentru întreținere și gospodărire. În domeniul infrastructurii, rețeaua rutieră este compusă de 7,5 km de drum național (DN3B), cu îmbrăcăminte permanentă (asfalt) și de DJ213A, drum județean care leagă localitatea Jegălia de comuna Perișoru, drumul fiind asfaltat pe o porțiune de 1 kilometru. În interiorul localității, drumurile au fost asfaltate în proporție de 80 la sută, celelalte drumuri fiind pietruite. Serviciul de alimentare cu apă a fost delegat către operatorul Raja SA Constanța, încă din anul 2011. Apa provine din surse subterane care, însă, nu sunt în totalitate conforme din punct de vedere sanitar, fiind expuse poluării din diverse surse. Există sisteme de alimentare cu apă potabilă pentru fiecare sat component al comunei: Gâldău, Jegălia și Iezeru. Rețelele de alimentare cu apă au o lungime totală de 34 de kilometri. Sursa de apă o constituie stratul freatic de medie adâncime, cantonat la circa 45 de metri, strat care poate asigura necesitățile de consum ale populației, cât și ale activităților economice. Pe sate componente, situația se prezintă astfel: Jegălia – rețea de alimentare cu apă – 10,5 km; lungime străzi cu rețele de alimentare cu apă – 10,5 km; rezervoare de apă – 178 mc; cantitate apă distribuită în rețea – 90 mc; Gâldău – rețea de alimentare cu apă – 16,1 km; lungime străzi cu rețele de alimentare cu apă – 16,1 km; rezervoare de apă – 178 mc; cantitate apă distribuită în rețea – 70 mc; Iezeru – rețea de alimentare cu apă – 7,4 km; lungime străzi cu rețele de alimentare cu apă – 7,4 km; rezervoare de apă – 178 mc; cantitate apă distribuită în rețea – 50 mc. În prezent, comuna Jegălia este antrenată într-un proiect care prevede realizarea unei stații de epurare și rețea de canalizare pentru satul Jegălia. Infrastructura energetică este asigurată pe o lungime de 34 de kilometri de rețea electrică, susținută de 1.133 stâlpi, iluminatul stradal fiind asigurat cu 478 corpuri de iluminat. Numărul locuințelor racordate la rețeaua electrică este de 1.604. În domeniul agricol, din punct de vedere al categoriei de folosință, terenurile se prezintă astfel: teren arabil – 10.046 ha; livezi – 3 ha, pășuni – 169 ha; fânețe – 17 ha; teren forestier – 940 ha. La sfârșitul anului 2016, efectivele de animale se prezentau astfel: bovine – 762; cabaline – 254; ovine – 3.531; caprine – 196; porci – 980; păsări – 16.453; familii albine – 1.588. Deținătorii de terenuri agricole se confruntă cu lipsa forței de muncă, în condițiile în care populația comunei este îmbătrânită.




Localitățile călărășene, realități și perspective

Dichiseni: 2,83 milioane euro

Iulian Radu, primarul comunei Dichiseni, afirmă că închide anul 2017 cu câteva proiecte depuse și aprobate la finanțare, în cadrul etapei a doua a programului Național de Dezvoltare locală, derulat prin Ministerul Dezvoltării. Este vorba de un total de 12.744.398 lei, aproximativ 2,83 milioane de euro, iar defalcarea pe proiecte înseamnă 2.808.416 lei pentru extinderea rețelei de apă potabilă în satul Coslogeni și executarea de branșamente la rețeaua de apă potabilă pentru satele Dichiseni, Coslogeni și Satnoieni, la care se adaugă suma de 9.935.982 lei, însemnând modernizare drumuri de interes local. Până la această dată, deși proiectele au fost depuse în termen, fără să se mai ceară, din partea finanțatorului, clarificări, contractele de finanțare nu au fost încă semnate. Primarul Iulian Radu are în vedere extinderea rețelei de apă potabilă pentru noul cartier din satul Coslogeni, unde s-au lotizat terenuri pentru construirea de noi case. Anual, pe raza comunei Dichiseni se întemeiază circa 20 de noi familii. Satul Dichiseni se extinde și spre est, unde au apărut noi gospodării.

Fără fonduri

Însă, pentru anul în curs, Iulian Radu constată că toate rectificările bugetare nu au adus bani și pentru bugetele locale. Comparativ cu perioada trecută, când se primeau fonduri pentru derularea unor proiecte locale, fie de la nivel central, fie de la nivel județean, pe anul 2017 nu s-au înregistrat astfel de ajutoare. Bani au venit pentru susținerea indemnizațiilor pentru persoanele cu dizabilități sau pentru finanțarea învățământului. Prin etapa a doua a programului Național de Dezvoltare Locală, numai pentru amenajarea străzilor, comuna Dichiseni este prinsă pentru o finanțare de aproape 10 milioane de lei, însă acest fapt a presupus intabularea tuturor drumurilor din localitate, fapt care a generat cheltuieli consistente suportate de bugetul local. proiectul prevede asfaltarea de drumuri în toate cele 3 sate componente, Dichiseni, Coslogeni, Satnoieni. Se vor asfalta drumuri pe o lungime de 10 kilometri. Se vor asfalta în principal toate drumurile perpendiculare pe strada principală.

Unități de producție

Se intenționează și asfaltarea unei străzi paralele cu DN3B, drumul care taie comuna, astfel încât să existe și o altă cale de rurale între cele trei sate componente, ca măsură de evitare a drumului național, mai ales pentru căruțe sau utilaje agricole de mici dimensiuni. Dar pentru implementarea unor astfel de proiecte, cheltuielile au fost pe măsură și au inclus elaborarea unui nou plan urbanistic general. Astfel de cheltuieli au depășit capacitatea de finanțare a bugetului local, iar edilul Iulian Radu spune că fără sprijin există varianta ca lucrurile să nu poată fi duse la bun sfârșit. La acest moment, soluția e una prin care se încearcă atragerea de investiții, la nivel local, indiferent de dimensiunile acestora. Sunt spații, unele din ele deja contractate, unde se dezvoltă unități de producție. Au fost amenajate deja solarii, spații pentru creșterea puilor, pentru dezvoltarea de mici afaceri cu ciuperci. În zonă, se pot amenaja și livezi, iar variantele de finanțare sunt multiple. Orice nouă afacere, la nivel local, generează venituri bugetare.

Borcea: Împădurire

“Ne dorim creșterea calității vieții oamenilor, prin acțiuni de plantare, dar și prin campanii de informare, educare și conștientizare a opiniei publice asupra importanței mediului înconjurător”, a fost mesajul lui Aniel Nedelcu, primarul comunei Borcea, în ziua de 8 decembrie 2017, odată cu declanșarea acțiunii de împădurire, din localitate. Împădurirea s-a derulat în cadrul acțiunii Prietenii Pădurilor, marcându-se astfel, prin plantarea de stejari, Centenarul Marii Uniri de la 1918. Pentru anul în curs, Aniel Nedelcu iese în fața locuitorilor comunei cu un proiect depus în cadrul programului Național de Dezvoltare Locală, derulat prin Ministerul Dezvoltării, care prevede reabilitarea de străzi pe o lungime de 7,5 kilometri. Proiectul a fost avizat la finanțare și are o valoare de 3 milioane de lei. Modernizarea infrastructurii rutiere se intenționează să se facă în ambele sate componente ale comunei, Borcea și Pietroiu. Aniel Nedelcu speră că lucrările să demareze din primăvara anului viitor.

Investiții

S-a licitat și s-a avizat proiectul proiectul pentru modernizarea și extinderea unei grădiniței cu program prelungit de pe raza satului Borcea. Banii vin din fonduri ale Uniunii Europene. “Datorită programului părinților care au locuri de muncă și copii mici, o astfel de instituție este mai mult decât necesară.” La acest moment, sunt peste 30 de solicitări pentru înscrierea de copii la o astfel de grădiniță. Aici, vor putea servi masa de prânz, dar vor fi și dormitoare. O astfel de investiție înseamnă o sumă consistentă, de circa 2.000.000 lei. “Trebuie să facem cu cantină, cu pătuțuri, cu sală de studiu și tot ce implică o astfel de unitate.” Pe anul în curs, s-au executat lucrări, din bugetul local, însemnând tratamentul bituminos al străzilor, pe o lungime de 3 kilometri. S-a lucrat la rigole betonate și șanțuri de captarea apei pluviale, pe o lungime de 7 kilometri, lucrare derulată an de an câtă vreme ambele sate componente ale comunei, Borcea și Pietroiu, se află situate în pantă, iar apa pluvială inundă, în condiții meteo deosebite, partea de sud a celor două localități.

An normal

Sfârșitul de an, la Borcea, a însemnat pregătiri din timp pentru sezonul rece, toate unitățile de învățământ din localitate având stocuri făcute, încă din primăvară, de combustibili. Materialul lemnos a fost achiziționat din vreme, gospodărirea banilor făcându-se, iată, cu extrem de multă eficiență în condițiile în care prețul pentru materialul lemnos, în ultima vreme, a explodat. S-a organizat o întâlnire cu toți directorii unităților de învățământ. “Le-am spus că nu e normal să ne trezim că luăm lemne, toamna, cum se practică prin alte părți, ci să achiziționăm acest produs din vreme, ca să aibă timp să se usuce.” Așa se face că materialul lemnos, necesar unităților de învățământ, a fost cumpărat încă din primăvară. Unitățile de învățământ sunt încălzite cu ajutorul centralelor termice pe lemne. S-a păstrat și vechiul sistem de încălzire, cel cu sobele clasice, pentru cazurile deosebite, de avarii. Anul 2017 este caracterizat de Aniel Nedelcu drept unul normal din punctul de vedere al activităților edilitar-gospodărești.

Unirea: Finanțări

Florian Belu, primarul comunei Unirea, așteaptă, la acest moment, semnarea contractelor de finanțare pentru proiectul denumit “Modernizare drumuri de interes local”. 5.043.946 lei, adică în jur de 1,1 milioane de euro, este suma alocată comunei Unirea, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, prin Ministerul Dezvoltării. Se vor asfalta străzi pe o lungime de 5 kilometri, mai precis străzile perpendiculare față de drumul principal, DN3B, Călărași – Fetești, care traversează comuna. Proiectul este aprobat spre finanțare, la acest moment, întreaga documentație pentru aprobarea acestuia fiind executată. Se așteaptă semnarea contractului, chiar dacă implementarea acestuia este prevăzută să se deruleze pe o perioadă de 3 ani. După finalizarea acestuia, la nivelul întregii comune, pentru modernizarea tuturor celorlalte străzi care nu au fost vreodată prinse într-un astfel de proiect de modernizare, suma necesară pentru reabilitarea acestora se ridică tot în jurul cifrei de 1 milion de euro. Un nou proiect care să prevadă o astfel de sumă de finanțare ar însemna reabilitarea tuturor străzilor aferente comunei Unirea.

Cofinanțări

Pentru aceste drumuri, la Primăria Unirea se întocmesc documentele necesare pentru aprobarea la finanțare pentru un alt proiect, astfel încât, în viitorul apropiat, în comună să nu mai fie drumuri neasfaltate. Tot în cadrul unei viitoare finanțări se urmărește accederea de bani guvernamentali pentru amenajarea de trotuare în satul Oltina și a unui drum de legătură, între cele două sate componente, Unirea și Oltina, care să fie folosit de utilajele agricole sau de căruțe. Se speră ca un astfel de proiect să fie depus în faza a treia a programului Național de Dezvoltare Locală considerat, mai ales de edilii din mediul rural, unul dintre cele mai consistente din punctul de vedere al finanțărilor pentru investițiile de interes local. Fără aceste programe, la nivel rural nu ar fi existat niciodată bani pentru investiții în infrastructură. Comuna Unirea are prevăzut, anual, un fond de investiții de circa 70.000 de euro, bani care se duc în partea de cofinanțare a proiectelor derulate cu sprijin guvernamental.

Fonduri externe

Cu partea de finanțare locală, prevăzută pentru investiții, anual, la Unirea, se pot moderniza drumuri pe o lungime de aproximativ 300 de metri. La nivelul întregii comune, suma necesară pentru asfaltarea tuturor drumurilor rămase nemodernizate se ridică la circa 2 milioane de euro. Pentru finalizarea unei astfel de investiții, cu fonduri exclusiv de la nivel local, la unirea ar fi necesar să se strângă bani timp de 28 de ani. Din surse externe, la Primăria Unirea, sumele atrase, în ultimii ani, se apropie de suma de 5 milioane de euro. “Practic, toate investițiile s-au făcut cu bani proveniți de la Ministerul Dezvoltării”. Cu bani locali, astfel de investiții nu ar fi fost posibile vreodată. De regulă, din banii de investiții, se asigură materialul lemnos pentru anotimpul rece, mici reparații curente, mici dotări edilitar-gospodărești. În plus, banii de pe impozite și taxe locale ajung foarte greu în bugetul public. Recent ales în postul de primar al comunei Unirea, în urma alegerilor parțiale derulate în această vară, Florian Belu spune că vine cu o mentalitate simplă, aceea de a fi foarte apropiat de oameni.

Modelu: Drumuri

La Modelu, Gheorghe Dobre, primarul localității, ne spune că anul 2017 se remarcă prin cele două proiecte, depuse la Ministerul Dezvoltării, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, primul prevede reabilitarea infrastructurii rutiere, însemnând modernizarea străzilor și construirea de șanțuri dalate prevăzute cu grătare, dincolo de acostament, mai ales pentru străzile înguste, unde lățimea acestora nu permite o fluidizare a traficului în alte condiții, mai precis amenajarea de două benzi de circulație. Se are în vedere modernizarea de străzi pe o lungime de 6,3 kilometri. Cel de-al doilea proiect prevede tot reabilitarea drumurilor de interes local, dar pe o lungime de 8,4 kilometri. Unul dintre proiecte este depus la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, în vreme ce Ministerul Dezvoltării și-a dat deja acordul pentru finanțarea celui de-al doilea proiect. Gheorghe Dobre spune că acesta este rolul unui primar: să atragă fonduri pentru dezvoltarea localității. “Trebuie să alerge, să facă studii, proiecte, altfel, dacă stai în birou și aștepți să-ți pice ceva, acest lucru nu se întâmplă.” Din administrarea veniturilor locale, nu se pot face lucrări care să aibă impact imediat și pe termen lung, în viața comunității.

Apă și canalizare

Anul 2017, pentru comuna Modelu, a însemnat calibrarea și modernizarea de străzi în ceea ce localnicii numesc Cartierul Vechi, amplasat în zona de nord a localității, zonă unde au fost schimbate și conductele la rețeaua de alimentare cu apă potabilă, conductele fiind, până la demararea investiției de modernizare, de fier. Lucrarea a fost executată într-un timp rapid, având în vedere necesitatea localnicilor de a avea apă potabilă, în condițiile în care vara a fost extrem de secetoasă. Același lucru s-a întâmplat și pe strada Morii, din satul Tonea, singura care era alimentată cu apă potabilă prin conductă metalică. Această lucrare s-a derulat în cursul lunii septembrie, tot din necesitatea de a nu lăsa gospodăriile fără apă potabilă, în lunile de vară. O astfel de lucrare a necesitat două săptămâni de muncă intensă. S-a lucrat intens și la la rețeaua de canalizare a localității, în condițiile în care vechiul executant și-a depus cerere de insolvență, astfel încât a fost necesară reluarea procedurilor de atribuire a licitației de executare a lucrării. La acest moment, s-au executat 5 kilometri de canalizare, însă mai trebuie introdusă conductă pe o lungime de 14 kilometri, la care se adaugă construirea și dotarea stației de epurare. Există finanțare pentru această lucrare.

Noi investiții

Pe anul 2017, un singur proiect a fost aprobat, de Ministerul Dezvoltării, pentru comuna Modelu, însemnând modernizare drumuri de interes local, însă valoarea acestuia este una extrem de consistentă, de peste 2 milioane de euro, mai precis 10.135.093 lei. Gheorghe Dobre spune că pe lângă acest, mai derulează două proiecte, pentru reabilitarea a două grădinițe, una dintre ele urmând să funcționeze într-o fostă clădire dezafectată, proprietatea primăriei, unde a funcționat o societate comercială. Actuala grădiniță cunoscută cu nr. 1 funcționează, în prezent, în două săli de clasă, capacitatea acesteia fiind subdimensionată, în condițiile în care sunt trei grupe de copii. “Nici legea nu te lasă să desfășori programe educative, la grădiniță, prin cursuri ținute după-amiaza”. Se vor executa lucrări de recompartimentare, va fi amenajată o sală de festivități, cu dotările aferente, însemnând inclusiv jucării. Valoarea în bani este de 2.400.000 lei. Același lucru se va întâmpla și cu cealaltă grădiniță, clădirea unde funcționează având 90 de ani. Decizia administrației comunei Modelu este ca aceasta să fie demolată, urmând ca pe vechiul amplasament să se ridice o clădire nouă, cu aceeași destinație. Valoarea investiției este de 1.400.000 lei.

Jegălia: Casmpioni la proiecte

Aurel Vasile, primarul comunei Jegălia, spune că anul 2017 înseamnă, pentru această localitate, patru proiecte aprobate spre finanțare, prin Ministerul Dezvoltării, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală, fapt extrem de rar. Valoarea totală a acestora este de 10.536.740 lei, echivalentul a 2,3 milioane euro. Școala Generală nr. 1 Jegălia va fi dotată cu mobilier nou, creându-se astfel condiții deosebite pentru derularea actului educațional. Vor fi dotate școlile din satele Jegălia și Gâldău, valoarea acestui, denumit Dotare cu echipamente, mobilier specific didactic și dotări independente, proiect fiind de 713.697 lei. Se vor achiziționa catedre, bănci, table, videoproiectoare, aparate frigorifice, costume pentru piese de teatru, echipamente sportive. Se vor crea condiții pentru înființarea unui post de radio al școlii, achiziționându-se aparatură de emisie. Pentru Grădinița cu program normal nr. 1 Jegălia, vor fi achiziționate echipamente, mobilier specific didactic și dotări independente în valoare de 162.405 lei. Banii vor veni pentru ambele grădinițe din localitate, iar dotările înseamnă inclusiv jocuri și jucării.

Unitate sanitară

La nivelul comunei Jegălia, școlile sunt deja reabilitate, însă echipamentele erau vechi sau degradate. S-au alocat sume uriașe pentru reabilitarea unităților de învățământ. Se vor achiziționa și echipamente pentru dotarea unui cabinet de informatică, dar și table electronice pentru orele de matematică sau pentru alte materii. Școala generală din satul Iezerul, aflată, la acest moment, în conservare, va fi reabilitată și recompartimentată, urmând ca în clădirea respectivă să funcționeze o unitate sanitară, singura din zonă, care va deservi și populația din comunele învecinate. Pentru acest proiect, finanțarea este de 1.621.578 lei. Aurel Vasile, edilul din Jegălia, ne spune că vor fi amenajate șase cabinete medicale, urmând ca medici specialiști, cu program de o zi pe săptămână pentru fiecare, să fie prezenți în localitate. Se va amenaja, tot în aceeași zonă, un centru de analize medicale. Unitatea va funcționa pe baza contractului încheiat cu Casa de Asigurări de Sănătate, fiind unica de acest tip pe o raza de mai mulți kilometri. Vor veni medici de diferite specialități, de la cardiologi la diabetologi sau de medicină internă și pediatrie. La ora actuală, în comuna Jegălia există un centru de permanență medicală.

Modernizare

Cea mai mare investiție care urmează să se deruleze, pe raza comunei Jegălia, este cea de introducere a a rețelei de apă potabilă și canalizare, prin Programul Operațional Infrastructură Mare, suma alocată fiind de 10,5 milioane euro. În plus, a fost aprobat la finanțare și un alt proiect, cel de-al patrulea derulat prin Programul Național de Dezvoltare Locală, finanțat de Ministerul Dezvoltării, reprezentând modernizarea de drumuri de interes local, cu o valoare de 8.039.060 lei, însemnând reabilitare și asfaltare a încă 7 kilometri de drumuri. Până la acest moment, în comuna Jegălia, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, s-au asfaltat cele mai importante drumuri din interiorul comunei. Prin aceste sume primite de la AFIR, s-au asfaltat 4,5 kilometri de drumuri, din care 2 kilometri în satul Jegălia, 2 kilometri în satul Gâldău, diferența fiind repartizată satului Iezeru.

Valea Argovei: Sume uriașe

Anul 2017, pentru comuna Valea Argovei, ne spune Constantin Boitan, primarul localității, a însemnat aprobarea la finanțare a două mari proiecte. 9.155.030 lei este suma obținută de comuna Valea Argovei pentru proiectul de asfaltare de străzi, finanțarea urmând să fie făcută prin Programul Național de Dezvoltare Locală derulat de Ministerul Dezvoltării. La acest proiect, documentația a fost începută încă de anul trecut, în vreme ce documentația pentru proiectul de canalizare și de reabilitare rețea de apă potabilă a început să se deruleze după ce acesta a fost inclus pe lista de investiții viitoare ale Guvernului României. Are o valoare estimată de 16.640.858 lei. Constantin Boitan, edilul localității, ne spune că se va înființa o rețea de 24 de kilometri lungime, în cadrul proiectului de înființare rețea de apă uzată, cu stație de epurare. Se va reabilita și rețeaua de alimentare cu apă potabilă, însemnând construcția și punerea în funcțiune a stațiilor de pompare, două pentru satul Valea Argovei și alte două situate în satul Siliștea. La Valea Argovei se intenționează, prin acest proiect, să se înființeze o stație de pompare la unul dintre puțurile forate care, la acest moment, colectează apa într-un bazin aflat mult prea departe de consumatorii casnici, eficiența acestuia fiind minimă. Se vor amenaja, concomitent, stații de clorinare a apei, câtă vreme pânza freatică, în județul Călărași, este afectată.

11 kilometri de asfalt

Pentru asfaltarea de străzi, la Valea Argovei este furat deja startul, câtă vreme există deja Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenție (DALI), însă din luna septembrie 2016, ulterior derulându-se actualizarea avizelor. Se vor asfalta străzi în Valea Argovei, Vlădiceasca și Siliștea, pe o lungime totală de 11 kilometri. Suma aprobată pentru comuna Valea Argovei, reprezentând 9.155.030 lei, este una uriașă pentru posibilitățile bugetului local. Ideea de bază este ca lucrările de asfaltare să fie sincronizate cu cele de introducere a rețelei de canalizare. În toată comuna, exceptând drumurile județene, drumurile asfaltate sunt în lungime totală de 500 de metri. În schimb, străzile sunt pietruite. La Valea Argovei, la acest moment, fondul de rulment este de 400.000 lei, sumă strânsă de la an la an. În schimb, suma totală repartizată, din bugetul guvernamental, comunei Valea Argovei, însumează 25.795.888 lei, bani pe care autoritățile locale îi pot strânge în 64 de ani. Repartizarea de fonduri, prin Ministerul Dezvoltării, către mediul rural, este și opinia primarului Constantin Boitan, reprezintă una dintre cele mai bune variante pentru dezvoltarea satului românesc.

Explozie la combustibili

În comună, problemele sunt legate de asigurarea materialului lemnos pentru unitățile de învățământ, pe timp de iarnă. Stocul inițial ajungea pentru o lună de zile. S-au făcut demersuri către ocolul silvic din zonă, în condițiile în care lemnul pentru foc, în această perioadă, a ajuns un fel de marfă ilicită. Metrul cub de lemn de foc a ajuns să se comercializeze și cu suma de 500 lei, iar necesarul pentru unitățile de învățământ, din comuna Valea Argovei, este de 130 de metri, valoarea de piață fiind una uriașă față de posibilitățile bugetare locale. Cel puțin jumătate de miliard de lei vechi trebuie să cheltuiască administrația locală numai pentru asigurarea combustibilului necesar unităților de învățământ. Suma este una deosebită dacă se are în vedere faptul că prețul lemnului de foc, în ultimele luni, s-a dublat, la depozitele specializate, în condițiile în care la ocoalele silvice prețul se situa undeva la jumătate.

 

Roseți: Spor natural pozitiv

Nicolae Râjnoveanu, primarul comunei Roseți, ne confirmă că localitatea pe care o administrează este singura,de pe raza județului Călărași, care înregistrează spor natural pozitiv. “La recensământul trecut, am avut 6.070 de locuitori, acum am 6.491.” Creșterea numărului populației, cu un procent de circa 7 la sută, s-a derulat din anul 2001, data ultimului recensământ derulat în România, până în prezent. Creșterea numărului populației, în comuna Roseți, are loc cu un procent mai mare de 1 la sută pe an. Acest fapt a condus la ocuparea tuturor planurilor de lotizare efectuate de Primăria Roseți. An de an, apar locuințe noi. Primarul Râjnoveanu afirmă că în tot acest timp, în localitate s-au construit case cât într-un sat de mărime mică. S-au construit peste 140 de locuințe noi. Fenomenul demografic pozitiv din comuna Roseți se reflectă și în numărul elevilor înscriși, an de an, la școlile din localitate. Se constituie, an de an, câte trei sau patru clase cu elevi ai clasei întâi. “În clasele I-IV, toate sunt ocupate la capacitate maximă. Clasele cuprind între 28 și 34 de elevi.”

Educația, o prioritate

Investițiile în învățământ constituie o prioritate pentru primarul Nicolae Râjnoveanu. În cadrul celei de-a doua etape a programului Național de Dezvoltare Locală, finanțat de Ministerul Dezvoltării, comunei Roseți i-a fost repartizată suma de 13.539.385 lei, aproximativ 3 milioane de euro, pentru două proiecte complexe. Pentru reabilitarea și modernizarea Școlii gimnaziale Iancu Rosetti, suma alocată este de 6.799.452 lei, diferența fiind repartizată pentru modernizarea drumurilor de interes local, situându-se la valoarea de 6.759.933 lei. Edilul afirmă că la Ministerul Dezvoltării a avut înaintate 5 proiecte, însă numai acestea două au fost acceptate, la acest moment, spre finanțare. În cadrul primului proiect privind reabilitarea și modernizarea școlii Iancu Rosetti, edilul Nicolae Râjnoveanu ne spune că aceasta are 5 corpuri, toate cu o vechime de peste 130 de ani. „Acolo, au învățat părinții, bunicii și străbunicii.” Structura clădirilor este de cărămidă, fundațiile fiind făcute cu piatră de râu. Clădirile sunt trainice, iar administrația locală, din fonduri proprii, le-a întreținut, de-a lungul timpului. Însă acestea necesită reparații capitale. Școlile vor suferi intervenții la structura de rezistență, în primul rând, urmând ca zidurile să fie consolidate atât la interior cât și la exterior.

Gospodării închegate

În fiecare an, la Roseți, la clasa pregătitoare, numărul copiilor înscriși este de peste 130. La sfârșitul fiecrui an, de sărbătorile de iarnă, fiecare copil primește câte o pungă cu cadouri, numărul acestora trecând de 600. “I-am obișnuit în felul ăsta. De foarte mult timp se procedează în acest mod.” Nicolae Râjnoveanu consideră că, în comună, sistemul de învățământ este foarte bine organizat. Investițiile în clădiri și dotări sunt și ele substanțiale. Dintre elevii înscriși în clasa întâi, 86 la sută ajung să susțină examenul de capacitate. Sunt cazuri, rare, în care se înregistrează copii repetenți, fie părinții își mută domiciliul, fie se retrag în gospodării, ca ajutoare ale părinților. Comuna Roseți este cunoscută pentru numărul mare al crescătorilor de animale. Unii dintre copii ajung să muncească în gospodăriile familiale. La Roseți, numai vaci sunt 1200 de capete. Sunt cetățeni care au în gospodărie și 60 de vaci. Alți cetățeni se ocupă cu creșterea oilor. Sunt și ferme care numără 1.500 de capete de ovine. În plus, faptul că localitatea se află foarte aproape de municipiul reședință de județ face în așa fel încât să existe și piață de desfacere pentru produsele din lapte, dar și ca mulți locuitori ai comunei să aibă un serviciu stabil.

Școală profesională

“Nu am familie în comuna Roseți în care cel puțin unul dintre părinți să nu aibă un loc de muncă.” Sunt și familii, destule, în care cei doi părinți au un serviciu stabil, din această cauză apărând necesitatea amenajării unui centru after-school, astfel încât elevii, după terminarea cursurilor, să nu se întoarcă la domicilii,în grija rudelor sau a bunicilor, ci să-și petreacă după-amiezele la școală. Primarul Râjnoveanu spune că deja sunt aprobate fondurile pentru înființarea unei astfel de locații, la care se va adăuga o cantină și o sală de servit masa. Mai mult, Nicolae Râjnoveanu spune că în comună s-ar putea amenaja și o școală profesională, câtă vreme deficitul de forță de muncă calificată este evident. “Omul de la țară trebuie învățat, trebuie să știe să bată o tablă, un cui, pentru că în asta constă definiția de bun gospodar.”




Localitățile călărășene, realități și perspective

Alexandru Odobescu: Drumuri

Nicolae Eremia, primarul localității, spune că anul care se încheie a fost unul care a însemnat investiții majore pentru localitatea pe care o administrează. Numai în satul Alexandru Odobescu, au fost asfaltate străzi pe o lungime de 7 kilometri. Sunt străzile perpendiculare față de drumul județean care tranzitează comuna, DJ307A. Banii sunt veniți prin Programul Național de Dezvoltare Locală, iar lungimea străzilor asfaltate are un total de 13 kilometri. S-au modernizat străzi și în satul Nicolae Bălcescu, mai precis strada Primăriei, de la Varianta Nord până la strada Podului, străzile Grădiniței, Poștei, Vlad Țepeș, cu specificația că aceasta este asfaltată doar pe jumătate, Eremia Grigorescu, plus strada care duce în fierărie. La acestea se adaugă câteva porțiuni de legătură. Valoarea totală a investițiilor în modernizarea de străzi, în comuna Alexandru Odobescu, însumează 2,2 milioane euro.

Fonduri

În acest an, tot prin Ministerul Dezvoltării, în cadrul etapei a doua a Programului Național de Dezvoltare Locală, o altă sumă, extrem de consistentă, i-a fost repartizată comunei Alexandru Odobescu, tot pentru modernizarea drumurilor de interes local. Este vorba de suma de 4.977.683 lei. La aceasta, se adaugă o altă sumă, de 1.948.917 lei, pentru proiectul de reabilitare și modernizare grădiniță și școală cu clasele I-IV, din satul Alexandru Odobescu. În total, cele două proiecte au o finanțare de 6.926.001 lei, adică mai bine de 1,5 milioane euro. Pentru etapa a doua de asfaltare, se vor moderniza străzi în satul Alexandru Odobescu, mai precis vor fi asfaltate străzile Mihai Eminescu, Morii, Ștefan Demetrescu, I.C. Brătianu, Alexandru Odobescu, Bisericii, dar și capătul străzii Ion Creangă. Odată cu finalizarea etapei a doua a programului Național de Dezvoltare Locală, tot satul va beneficia de străzi moderne, asfaltate, mai puțin două porțiuni, exact străzile centrale, printre care strada Bisericii, care vor fi asfaltate din fonduri proprii.

Canalizare

S-a finalizat și lucrarea de introducere a rețelei de canalizare, pentru cele două sate, Alexandru Odobescu și Nicolae Bălcescu, finalizându-se și stația de epurare, cu deversare în lacul Gălățui. În celelalte două sate componente, Alexandru Odobescu și Nicolae Bălcescu, rețeaua de canalizare însumează 13 kilometri liniari, se află și aceasta în stadiul final de execuție. S-a lucrat în paralel cu modernizarea drumurilor. Stația de epurare este în stadiu avansat de execuție, iar cele două bazine colectoare, din cele două sate, sunt deja montate. Banii sunt veniți prin Programul Operațional Sectorial de Mediu, suma totală acceptată la plată fiind de 4.986.502 lei. Lucrări asemănătoare se vor derula și în satul Gălățui, unde a fost acceptat la finanțare un astfel de proiect de introducere de rețea de canalizare, prin Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

Ulmeni: Investiții

Gheorghe Uleia, primarul comunei Ulmeni, se declară mulțumit de investițiile derulate, în acest an, în comună. Afirmă că s-a încheiat lucrarea de asfaltare a străzilor finanțată prin Programul Național de Dezvoltare Locală, făcându-se recepția finală, la care se adaugă reparații curente, din fonduri proprii, tot pentru drumurile din comună. Din bugetul local, suma care a fost prevăzută pentru investiții a fost de 1.000.000 lei. Comparativ cu alte localități, suma este una oarecum consistentă având în vedere că sunt comune care realizează venituri pentru partea de investiții situate la jumătatea acestei sume. S-au investit bani în amenajarea de trotuare în lungime de 2 kilometri, dar și în pietruirea de străzi, cele aflate spre marginea localității, dar se intenționează și amenajarea unui drum ocolitor folosit de atelajele hipo, în condițiile în care comuna este traversată, de la un cap la altul, de DN31.

Finanțări

La nivelul comunei, lungimea drumurilor este de 23 de kilometri, iar porțiunea de drumuri asfaltate însumează o treime. Pentru încă aproximativ 15 kilometri de rețea stradală modernizată, comuna Ulmeni mai are nevoie de o sumă uriașă, de aproximativ 15 milioane de lei. Două proiecte a depus Primăria Ulmeni, în cadrul etapei a doua a Programului Național de Dezvoltare Locală. Gheorghe Uleia, primarul comunei, ne spune că se vor primi finanțări consistente pentru sistemul de apă potabilă și canalizare și pentru modernizarea străzilor. 13.963.995 lei este suma alocată, de Ministerul Dezvoltării, pentru sistemul de canalizare și stație de epurare și pentru reabilitarea sistemului de alimentare cu apă potabilă. Pentru proiectul de modernizare străzi, la Ulmeni, suma alocată este de 6.100.460 lei. În total, este vorba de 20.064.445 lei, echivalentul a 4,4 milioane de euro. Cu etapa a doua a Programului Național de Dezvoltare Locală, rețeaua de drumuri asfaltate, în Ulmeni, va ajunge la 14 kilometri.

Criză

Sistemul de canalizare este proiectat pe o lungime de 19 kilometri, la care se adaugă stația de epurare. Va traversa comuna, pe lung, de la un capăt la altul, cu extensii pe străzile laterale. Lucrările pentru reabilitarea rețelei de apă potabilă vor consta în înlocuirea conductelor vechi, metalice, pe o lungime de 2 kilometri, dar și mărirea capacității bazinelor colectoare. Se așteaptă, la acest moment, intervenția Ministerului Dezvoltării, fie pentru solicitarea de clarificări în cadrul proiectelor depuse, fie pentru semnarea contractelor de finanțare. Se vor fora alte două puțuri de captarea apelor și se vor construi și două stații de clorinare. În schimb, la Ulmeni, pregătirile pentru iarnă sunt deja finalizate. S-a asigurat agentul termic pentru instituțiile de învățământ de pe raza comunei, însă prețul lemnelor a explodat, în ultimul timp, materialul lemnos fiind asigurat la un preț deosebit, de aproape 500 de lei metru ster. Criza de lemne face ca prețul acestui produs să explodeze, pe piața liberă. În plus, lemnele pentru încălzire sunt produse care cu greu se mai găsesc.

Spanțov: Asfaltări

Silviu Niki Gheorghescu, primarul comunei Spanțov, spune că așteaptă, la acest moment, în cazul în care vor exista, solicitări pentru clarificarea proiectelor depuse în cadrul etapei a doua a Programului Național de Dezvoltare Locală, derulat prin Ministerul Dezvoltării. Două proiecte i-au fost aprobate Primăriei comunei Spanțov, prin Ministerul Dezvoltării, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală. Pentru asfaltare străzi de interes local, suma alocată este de 10.065.831 lei, la care se adaugă suma de 851.661 lei necesară pentru reabilitarea și modernizarea sediului administrativ al localității. Se vor asfalta străzi pe o lungime de 8 kilometri, în special cele care sunt perpendiculare față de drumul principal care străbate comuna, DN31. Se vor asfalta străzi, în mod egal, în toate satele componente ale comunei, Cetatea Veche, Spanțov, Stancea. La acest moment, în satul Spanțov există străzi asfaltate pe o lungime de 600 de metri, lucrare executată în cursul anului 2012, din fonduri locale, iar prin fondurile repartizate de Ministerul Dezvoltării se vor asfalta străzi pe o lungime de alți 1,4 kilometri.

Racordări

Pe aceeași lungime vor fi asfaltate străzile și din satul Cetatea Veche, urmând ca diferența să însemne străzi asfaltate în cel mai mare sat al comunei, Stancea, care cuprinde și fostul sat Clinciu. În tot cursul anului 2017, s-a lucrat la în cadrul primei etape a Programului Național de Dezvoltare Locală, însemnând introducerea rețelei de canalizare și a celei de apă potabilă. Pentru lucrarea de canalizare, s-au alocat fonduri pentru executarea unei rețele pe o lungime de 16 kilometri, lucrarea fiind finalizată la acest moment. Se lucrează pe raza satului Stancea, unde mai sunt de executat lucrări pe o lungime de 4 kilometri. S-au executat lucrări și la stația de epurare, amplasată între satele Spanțov și Stancea, deversarea urmând să se facă prin intermediul unui canal conectat la fluviul Dunărea. La rețeaua de canalizare, lucrările au demarat în cursul anului 2014, efectuându-se deja racordări. Toate gospodăriile beneficiază, la poartă, de conductă de racordare la rețeaua de canalizare, cel puțin în satul Spanțov, coloana trecând pe drumul principal care traversează comuna, la care se adaugă o altă coloană, în lungime de 2 kilometri, în interiorul satului, pe străzile secundare.

Scumpiri

Numărul gospodăriilor racordate la rețeaua de alimentare cu apă înseamnă, procentual, 87 la sută din numărul gospodăriilor. Rețeaua de apă va fi preluată de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Ecoaqua, în ideea că vor urma investiții masive în acest sistem, chiar dacă prețurile pentru serviciul de alimentare cu apă și canalizare vor crește substanțial. Există acum o stație de alimentare pe raza satului Cetatea Veche, localitate situată peste cota celorlalte sate componente, apa potabilă distribuindu-se prin cădere. Pe perioada verii, datorită debitelor scăzute ale puțurilor, apa potabilă nu ajunge în toate gospodăriile. În comuna Spanțov, metrul cub de apă este de 1 leu metrul cub, la care se adaugă suma de 3 lei, pentru fiecare gospodărie, percepuți sub formă de abonament. Odată cu preluarea sistemului de apă potabilă și canalizare de Ecoaqua, prețul pentru serviciile de apă și canal vor fi aliniate celor practicate de acest operator. Vor fi vizibil crescute, însă primăria Spanțov locală nu are capacitatea de a administra și de a asigura mentenanța unui asemenea sistem.

Dorobanțu: Priorități

Vasile Stoica, primarul comunei Dorobanțu, se declară mulțumit de faptul că în cursul acestei luni s-a semnat contractul de finanțare pentru reabilitarea străzilor. Pentru modernizarea străzilor în satul dorobanțu, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, s-a alocat comunei suma de 5.321.304 lei. S-au făcut deja primele demersuri pentru demararea practică a acestui proiect. Vor fi asfaltate străzi numai în satul Dorobanțu, pe o lungime de 6 kilometri. Se vor moderniza străzile perpendiculare față de drumul principal care traversează comuna, DN31. Primarul Vasile Stoica ne spune că în nota de fundamentare a proiectului, depus la Ministerul Dezvoltării, s-a făcut specificat că în comuna Dorobanțu nu există nici măcar un metru de asfalt. La venirea sa pe funcție, în urmă cu 5 ani, în cele trei sate componente ale comunei, Dorobanțu, Vărăști și Boșneagu, străzile erau pietruite pe o lungime de 11 kilometri dintr-un total de 56 de kilometri de rețea stradală. Pietruirea străzilor a reprezentat o prioritate pentru primarul Vasile Stoica.

Asfalt

Suma alocată de Ministerul Dezvoltării acoperă puțin peste 10 la sută din necesarul comunei, însemnând astfel ca toate străzile să fie modernizate și asfaltate. Comuna dorobanțu este una dintre cele mai vitregite comune, din acest punct de vedere. Abia acum această localitate intră pe un făgaș normal, de dezvoltare, de accedere la beneficiile civilizației. Pietruirea inițială a tuturor străzilor a însemnat o prioritate pentru primarul Vasile Stoica în condițiile în care, pe vreme nefavorabilă, autospecialele de intervenție nu puteau ajunge în locurile unde era necesară prezența acestora. Pentru mașinile de stins incendiile sau pentru cele de ambulanță, era o adevărată încercare să se aventureze pe străzile pline de noroi, pe timp nefavorabil. Deja s-au demarat procedurile pentru demararea lucrărilor de asfaltare a străzilor. În condițiile în care suma alocată pentru investiții se ridică, anual, la cifra de 200.000 de lei, alocările bugetare făcute de Ministerul Dezvoltării reprezintă suma pe care comuna dorobanțu o poate investi, din forțe proprii, într-o perioadă de 27 de ani. Acesta e timpul necesar ca Primăria Dorobanțu să poată strânge banii necesari pentru asfaltarea a 6 kilometri de străzi.

Cămin cultural

În plus, a fost demarat proiectul pentru construirea unui cămin cultural, în condițiile în care această comună nu beneficiază de un spațiu cu o astfel de destinație. vechiul cămin cultural a ars în urmă cu aproape 30 de ani, perioadă în care incendiile puse intenționat, în zonă, erau frecvente. Modalitatea greoaie de accedere la finanțarea unui astfel de proiect s-a datorat și faptului că terenul pe care urmează să fie amplasat căminul cultural nu se afla în proprietatea administrației locale. terenul în cauză, pe care a fost amplasat vechiul cămin cultural, a fost retrocedat, iar Primăria Dorobanțu, în urma procedurilor specifice și pe baza negocierilor duse cu actualul proprietar, a achiziționat terenul respectiv. Căminul cultural va fi construit prin Compania Națională de Investiții și, la momentul finalizării acestuia, va fi predat administrației locale. Căminul cultural din Dorobanțu este proiectat să includă o sală de spectacole, cu o capacitate de 600 de locuri, care poate fi folosită și pentru alte activități ocazionale, însemnând organizarea de nunți sau alte evenimente specifice cadrului familial, dar și spații pentru amenajarea bibliotecii, sală de lectură, sală de calculatoare cu acces la internet etc.

Independența: Verificări suplimentare

Lică Voicu, primarul comunei Independența, caracterizează această perioadă drept una în care au continuat vechile investiții demarate încă din anul 2014, referindu-se la cele două proiecte uriașe pentru posibilitățile acestei comune: asfaltarea de străzi pe o lungime de 5 kilometri și lucrarea de alimentare cu apă în satul Independența. Proiectul de asfaltare a străzilor, pe o lungime de 5 kilometri, finanțat de Ministerul Dezvoltării, prin prima etapă a programului Național de Dezvoltare Locală, a fost finalizat, recepția efectuându-se în aceste zile. Aproape de finalizare este și lucrarea de alimentare cu apă în satul principal, Independența, Lică Voicu declarând că mai sunt ceva probleme referitoare la apă, aceasta necesitând verificări suplimentare câtă vreme e un lucru cunoscut faptul că aceasta trebuie tratată suplimentar, toată apa de pe linia Dunării necesitând astfel de tratamente. Au fost forate două puțuri, s-a construit stația de apă, a fost montat bazinul de stocare, rețeaua de alimentare cu apă potabilă se derulează pe o lungime de aproximativ 17 kilometri, s-au amenajat 820 de cămine, la acest moment existând deja apă pe rețea, efectuându-se probele finale. Investiția nu va fi dată în exploatare până nu se obține avizul final de la Direcția de Sănătate Publică.

Sistem

Întregul proiect de alimentare cu apă va fi deservit de societatea Ecoaqa SA Călărași, existând o hotărâre de consiliu local în acest sens, fapt care va duce la un preț unitar, pe metrul cub de apă distribuit, de peste 3 lei. Un astfel de sistem nu poate fi exploatat prin forțe locale, iar menținerea acestuia în stare de funcționare permanentă necesită intervenții financiare peste posibilitățile locale. Demersul acesta e făcut astfel încât, într-un viitor apropiat, și celelalte sate componente ale comunei să poată beneficia de investiții în rețele de apă potabilă, satele Potcoava și Vișinii neavând astfel de sisteme, iar costurile pentru introducerea acestora sunt uriașe. În plus, prin ADI Ecoaqua, se vor asigura banii pentru introducerea rețelei de canalizare, cel puțin pentru satul Independența. Aceste investiții nu se pot face prin fonduri locale, comuna Independența neavând capacitatea financiară de a suporta astfel de costuri uriașe, pentru asemenea proiecte. În rețeaua de alimentare cu apă potabilă, numai pentru satul Independența, s-a investit suma de 3,5 milioane lei, echivalentul a peste 750.000 de euro. Lică Voicu speră ca rețeaua de apă potabilă să fie dată în exploatare în a doua jumătate a lunii decembrie.

Investiții

Primarul crede că anul 2017, pentru comuna Independența, a fost un an extrem de bun. În plus, în ultimii 5 ani, pe raza comunei s-a investit suma de 25 de milioane de lei, adică mai bine de 5 milioane de euro, însemnând asfaltarea întregului sat Vișinii, asfaltare de străzi în satul Independența, la care se adaugă introducerea rețelei de alimentare cu apă pentru același sat, bani veniți fie de la bugetul național, fie de la bugetul Uniunii Europene. Se urmărește, la acest moment, și accesarea de fonduri pentru asfaltarea străzilor în satul Potcoava, depunându-se un proiect pentru etapa a doua a Programului Național de Dezvoltare Locală, prin care se urmărește asfaltarea a 5 kilometri de rețea stradală, valoarea proiectului fiind de 1,5 milioane euro. La acest moment, din partea Ministerului Dezvoltării, s-au cerut clarificări la acest proiect, următoarea etapă fiind aceea de semnare a contractului de finanțare. În satul Potcoava, mai sunt străzi secundare la stadiul de pământ și numai o parte din acestea sunt pietruite. Toate străzile din Potcoava sunt prinse pentru modernizare și asfaltare în cadrul acestui proiect.

Grădiștea: Radiografie

Constantin Corbu, primarul comunei Grădiștea, face o radiografie a anului care urmează să se încheie. Din punct de vedere administrativ, acesta spune că a depus trei proiecte pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, toate fiind declarate eligibile. Ca și în alte cazuri, au fost cerute clarificări. În cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală au fost depuse proiecte însemnând: reabilitarea de drumuri cu specific agricol, asfaltarea de străzi, iar cel de-al treilea înseamnă rețea de apă potabilă și de canalizare pentru satul Grădiștea. Alte trei proiecte au fost depuse în cadrul etapei a doua a Programului Național de Dezvoltare Locală, derulat prin Ministerul Dezvoltării, fiind aprobat la finanțare doar unul, așteptându-se semnarea contractului de finanțare. În cadrul etapei a doua a programului Național de Dezvoltare Locală, au fost depuse proiecte pentru potabilizarea apei în satele Cunești, Rasa și Bogata, stație de pompare în satul Rasa, unde alimentarea cu apă se realizează prin cădere, la acest moment, dar și reabilitarea școlii de pe raza satului Rasa, dar și reabilitarea sistemului de iluminat public în toată comuna.

Confinanțări

Tot în cursul anului 2016, s-au semnat alte două contracte derulate prin Programul Național de Dezvoltare Locală, procedura, la acest moment, fiind aceea de achiziție publică, pentru modernizarea școlii cu clasele V-VIII, din satul Rasa și la primirea proiectului tehnic pentru amenajarea grădiniței în satul Cunești. Aceasta are două săli de clasă, urmând ca procedura să fie cea standard, prin selectarea constructorului pe baza ofertelor depuse în Sistemul Electronic de Achiziții Publice. Tot în cursul acestui an, cu începerea derulării proiectului încă din 2014, referitor la modernizarea, reabilitarea și extinderea căminului cultural, la sfârșitul lunii trecute a fost depus proiectul tehnic la finanțator, Compania Națională de Investiții, la acest moment așteptându-se un ultim aviz de la Agenția de Mediu, după care urmează eliberarea autorizației de construcție. Pe anul în curs, pe raza comunei Grădiștea, nu au fost investite sume venite de la bugetul național sau din cel al Uniunii Europene, dar la nivelul investițiilor, din cota de cofinanțare, s-a alocat suma de 1,4 milioane lei.

Contracte

Din această sumă, s-a cheltuit 0,11 milioane, pentru definitivarea construcțiilor la stadionul local. Ați 200.000 lei s-au cheltuit la extinderea rețelei de alimentare cu apă în comuna Grădiștea, pentru acele zone unde nu exista conductă de alimentare cu apă. Nu au fost bani din proiecte europene sau naționale. Au fost semnate doar acte adiționale pentru școala cu clasele I-IV din satul Grădiștea și modernizare străzi în satele Cunești, Rasa și Bogata, însemnând retransmiterea unor sume, în fapt sume modice. Acestea sunt singurele mișcări financiare făcute de executivul Primăriei Grădiștea, în cursul anului 2017. Se așteaptă semnarea contractului de finanțare pentru asfaltarea de străzi, astfel încât să se poată comanda proiectul tehnic și ulterior avizul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri.

Ștefan Vodă: Școală nouă

Anul 2017 este caracterizat de George Avram, primarul comunei Ștefan Vodă, drept unul de tranziție, în sensul că a fost unul de depunere a proiectelor, deja în număr mare, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, prin Grupul de Acțiune Locală Bărăganul de Sud-Est, iar la acest moment se lucrează la întocmirea documentației pentru finanțarea unei școli prin Programul Operațional Regional. La acest moment, pe raza comunei funcționează o singură școală, care e făcută, conform caracterizării primarului George Avram, numai din cârpeli, an de an adăugându-se alte săli de clasă, prin construirea acestora din fonduri locale. Mai mult, pe timp nefavorabil, în unele locuri din școală, prin acoperiș, se infiltrează apa. Aceasta nu mai corespunde unor cerințe moderne de învățământ. A fost construită în urmă cu foarte mulți ani, fiind ridicată, inițial, din pereți din lut. Noua școală este proiectată cu opt săli de clasă, la care se adaugă o sală de sport. “Noi, în fiecare an am băgat bani în școala asta și tot nu arată cum trebuie.”

Modernizări

Întreaga activitate a administrației locale s-a axat pe întocmirea de proiecte, cu costuri substanțiale. 7.809.229 lei este suma totală repartizată de Ministerul Dezvoltării, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, comunei Ștefan Vodă. Din acești bani, 6.445.992 lei vor fi folosiți pentru modernizarea străzilor, prin turnarea de covor asfaltic. George Avram, primarul localității, ne spune că, la acest moment, în Ștefan Vodă sunt străzi asfaltate, din fonduri proprii, într-un procent de 45 la sută, însemnând 11 kilometri. În fiecare an, în ultimul timp, din banii economisiți, la Ștefan Vodă s-au asfaltat, puțin câte puțin, străzi. Toate celelalte străzi sunt pietruite, iar cu suma repartizată de Ministerul Dezvoltării se vor asfalta alte drumuri, pe o lungime de 14 kilometri, adică aproximativ 95 la sută din comună. Vor rămâne neasfaltate, ci doar pietruite, străzi pe o lungime de circa 1 kilometru, însă acestea sunt cele mărginașe, cu gospodării nelocuite, rare sau părăsite. Pentru suma repartizată pentru modernizarea străzilor, partea de cofinanțare locală este de circa 11 la sută, așa că suma totală care se va investi, în următorii ani, în infrastructura rutieră, la Ștefan Vodă, va fi de mai bine de 1,5 milioane euro.

Bani pentru grădiniță

Încă nu a fost semnat contractul pentru modernizarea străzilor, însă Ministerul Dezvoltării nu a cerut clarificări, semn că lucrurile sunt pe un făgaș bun. Se preconizează ca până în anul 2020, tot satul Ștefan Vodă va fi asfaltat, chiar dacă va fi necesar să se apeleze la resurse proprii pentru ultimele retușuri. S-au alocat fonduri și pentru construirea unei grădinițe, Ministerul Dezvoltării repartizând comunei Ștefan Vodă suma de 1.363.237 lei. Grădinița va fi amplasată pe terenul fostei brutării din localitate, beneficiind de un spațiu de 2.000 mp. Va avea o suprafață desfășurată de 500 mp și va include 5 săli de clasă, la care se adaugă grup alimentar, sală de dușuri, dar și dormitoare. De această construcție vor beneficia 130 de copii. Va funcționa și în sistem after-school. În suma repartizată sunt cuprinse nu numai lucrările de construcție, ci și mobilier și dotări, mese, scaune, paturi, saltele, material didactic, inclusiv jocuri și jucării. Prin Grupul de Acțiune Locală Bărăganul de Sud-Est se încearcă obținerea finanțării pentru reabilitarea iluminatului public, prin montarea de lămpi cu leduri, mult mai eficiente din toate punctele de vedere, inclusiv prin eficientizarea consumului de energie electrică.

Lehliu-Gară: Reabilitări

La Lehliu-Gară, primarul Iulian Iacomi spune că închide bine anul 2017, chiar dacă a lipsit o perioadă din fruntea acestei localități, într-o scurtă escală prin Parlamentul României. Iacomi spune că la acest moment se află în stadiul semnării contractului de finanțare pentru reabilitare rețea de alimentare cu apă – 2.547.306 lei și reabilitare rețea de canalizare – 6.433.783 lei, bani veniți de la Ministerul Dezvoltării, prin Programul Național de Dezvoltare Locală. Și-ar fi dorit ca tot în acest an, în etapa a doua a Programului Național de Dezvoltare Locală, să prindă încă un proiect de reabilitarea străzilor din orașul Lehliu-Gară, în condițiile în care, în numai un singur an, a reușit să modernizeze și să asfalteze 10 kilometri de rețea stradală, banii venind tot de la Ministerul Dezvoltării. E un program de asfaltare care s-a derulat în Lehliu-Gară și în satul component Răzvani, la acest moment făcându-se ultimele lucrări astfel încât recepția finală să aibă loc foarte curând.

Gaz metan

S-a semnat contractul pentru introducerea rețelei de gaz-metan în satul Răzvani, însă perioada îndelungată pentru demararea acestui proiect s-a datorat obținerii avizelor necesare, câtă vreme conducta principală urmează să străpungă Autostrada Soarelui. Iulian Iacomi a reînceput mandatul de primar, recâștigat în vara acestui an, cu aceeași perspectivă: reabilitarea instituțiilor publice, în fapt sediul primăriei, spitalul local, școlile și căminul cultural, cel din urmă fiind deja preluat de Compania Națională de Investiții, urmând ca aceasta să-l predea la cheie, ulterior, către Primăria Lehliu-Gară, după ce va investi în repararea și reamenajarea acestuia suma de 200.000 de euro. La școli, se intenționează ca acestea să nu mai depindă de agentul termic distribuit prin intermediari, urmând să se instaleze centrale termice proprii, alimentate cu gaz metan. Se încearcă accesarea de noi fonduri, pentru lucrări edilitare de anvergură, însemnând reabilitarea rețelei stradale în satul Răzvani, cu proiect depus în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare, la care se adaugă lucrări de extindere de canalizare, cu bani veniți de la ADI Ecoaqua, în aceeași localitate.

Parc reabilitat

Pentru satul Buzoieni se urmărește, în principal, introducerea rețelei de alimentare cu apă potabilă, fiind unul din puținele sate care nu beneficiază de așa ceva. Parcul central din orașul Lehliu-Gară va fi modernizat în urma unei finanțări primite prin Grupul de Acțiune Locală Valea Mostiștei, valoarea acesteia fiind de 100.000 de euro. Problema generală, în teritoriu, deci și în cadrul Primăriei Lehliu-Gară, este acoperirea fondului de salarii, câtă vreme au avut loc schimbări majore în grilele de salarizare ale funcționarilor, iar fondurile destinate aparatului propriu din cadrul primăriilor sunt insuficiente. În plus, la Lehliu-Gară se intenționează mărirea schemei de personal, prin înființarea unui departament de poliție locală, fapt care va conduce la distribuirea de fonduri bugetare locale și către acest sector. Schema de personal prevede 7 angajați. Se adaugă și cheltuielile făcute cu taxele locale pentru colectarea gunoiului de la populație, acestea fiind subvenționate în proporție de 30 la sută, cheltuieli care apasă bugetul public.

Sărulești: An bun

21.000.000 lei este suma repartizată de Ministerul Dezvoltării, prin etapa a doua a Programului Național de Dezvoltare Locală, pentru comuna Sărulești, o sumă colosală dacă se ține cont de posibilitățile locale. Petre-Alexandru Călin, primarul localității, ne spune că pentru localitatea pe care o administrează, 2017 a fost un an bun. Afirmă că, la nivelul localității, au fost derulate atât de multe investiții încât nici nu le mai știe. S-a lucrat foarte mult la depunerea documentației pentru obșținerea finanțării pentru extinderea și modernizarea rețelei de alimentare cu apă potabilă, urmând să se execute lucrări în satele Sărulești-Gară și Săndulița, la care se adaugă amenajarea unei stații de captare și de potabilizare a apei. O stație de captare a apei, dar și de tratare a ei, se va construi și la Solacolu, calibrată pentru numărul total al gospodăriilor, care nu sunt mai mult de 120. Modernizarea rețelei va cuprinde montarea de sisteme de contorizare a consumului în afara gospodăriilor populației.

Cămin cultural

Rețeaua de canalizare are o finanțare de 8.412.709 lei și va fi construită pentru satele Sărulești-Gară și Săndulița. Petre-Alexandru Călin, edilul localității, ne spune că stația de epurare va fi amplasată tot în perimetrul satului Săndulița, la marginea islazului comunal, cu deversare în râul Mostiștea. Amplasamentul este prevăzut în Planul Urbanistic General al comunei. Rețeaua va deservi cele două sate, Sărulești-Gară și Săndulița, câtă vreme, din datele primarului, satul Sărulești-Sat are o populație îmbătrânită și o extindere a rețelei de canalizare și aici va fi luată în considerare mai târziu, după o consultare prealabilă a populației. S-a lucrat intens, în acest an, la construirea noului cămin cultural din satul Sărulești-Gară, aflat la acest moment foarte aproape de finalizare, sperându-se că recepția finală a acestuia să aibă loc în cursul lunii aprilie 2018. Căminul cultural are o suprafață desfășurată de 700 de metri pătrați, fiind proiectat cu o sală de spectacole de 250 de locuri, sala fiind multifuncțională, putând fi folosită atât ca sală de spectacole, pentru proiecții cinematografice, dar și pentru organizarea de întruniri sau de cele de tip familial, în speță nunți sau botezuri.

Sistem optim

O altă investiție consistentă se va realiza prin reabilitarea clădirii fostului liceu agroindustrial din localitate, devenit școală gimnazială. Suma aprobată pentru această lucrare este de 4.169.637 lei. Școala funcționează cu 400 de elevi, copii veniți din toate satele componente. Primarul Petre-Alexandru Călin ne spune că sistemul de predare nu era unul optim, câtă vreme, spre exemplu, în satul Solacolu, elevi de diferite clase învățau simultan, în același spațiu. Noul cămin cultural nu prevede spații pentru bibliotecă sau sală cu acces la calculatoare și internet, câtă vreme acestea sunt amenajate în principala școală a localității, sistemul acesta fiind unul optim pentru cursanți.




Localitățile călărășene, realități și perspective

Valea Argovei: Ultimele avize

Costel Boitan, primarul comunei Valea Argovei, ne spune că se află în stadiul final al întocmirii documentației pentru depunerea proiectului privind înființarea rețelei de apă uzată cu stație de epurare și modernizare alimentare cu apă. Proiectul a fost prins în lista aprobată de Ministerul Dezvoltării, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, și are o valoare estimată de 16.640.858 lei. Se așteaptă, la acest moment, avizul Oficiului Cadastral și Publicitate Imobiliară. Mai sunt câteva etape de parcurs, însă de-acum totul se desfășoară într-un ritm alert câtă vreme termenul de depunere a proiectelor a fost contractat cu o lună, termenul final fiind sfârșitul lunii octombrie. Din acest motiv, primarul Boitan spune că se află într-o criză de timp aproape permanentă, documentația deja întocmită urmând să fie avizată de diferite instituții ale statului, de la Agenția pentru Protecția Mediului Călărași până la Inspectoratul pentru Situații de Urgență. În schimb, pentru celălalt proiect care urmează să se deruleze pe raza comunei Valea Argovei, privind asfaltări de străzi, avizele sunt deja obținute, primarul Costel Boitan spunând că speră ca acesta să fie depus, într-un termen extrem de scurt, la Ministerul Dezvoltării.

Reușită după 3 ani

9.155.030 este suma obținută de comuna Valea Argovei pentru proiectul de asfaltare de străzi, finanțarea urmând să fie făcută prin Programul Național de Dezvoltare Locală. La acest proiect, documentația a fost începută încă de anul trecut, în vreme ce documentația pentru proiectul de canalizare și de reabilitare rețea de apă potabilă a început să se deruleze după ce acesta a fost inclus pe lista de investiții viitoare ale Guvernului României. La acest moment, Primăria Valea Argovei a reușit, după 3 ani de eforturi, să achiziționeze un buldoexcavator, finanțarea fiind făcută prin GAL Mostiștea, utilitatea unui astfel de utilaj fiind mai mult decât evidentă pentru această localitate. Au fost 3 oferte inițiale, însă numai un singur ofertant a depus garanția de participare la licitație, așa că lucrurile au evoluat foarte rapid. Utilajul se află deja în proprietatea instituției, acesta fiind deja folosit la capacitate maximă. S-a lucrat cu el la eliminarea unei gropi de gunoi neautorizate, cel care-l deservește fiind chiar șoferul care transportă copiii spre școlile din zonă. Utilajul este absolut necesar în anotimpul rece, când cad cantități de precipitații abundente, urmând să fie folosit la deszăpezirea comunei. Costel Boitan spune că, cu ajutorul acestuia, într-un astfel de caz, în 3 zile va reuși, prin forțe proprii, să facă drumurile circulabile și să îndepărteze zăpada de pe străzile principale.

Lemne pentru școli

În vreme de iarnă, tronsonul de drum spre Valea Căpitanului este deszăpezit într-un timp echivalent cu cel în care se face același lucru pentru restul comunei. Drumul spre satul Valea Căpitanului este unul care necesită eforturi deosebite pentru a-l face circulabil. Apropierea sezonului rece înseamnă și o bună organizare pentru derularea procesului de învățământ în condiții optime. Există un stoc de material lemnos, dar acesta nu ajunge decât pentru o lună. Costel Boitan spune că a încercat să cumpere lemne direct de la ocolul silvic din zonă, prevalându-se de un act guvernamental, însă aceste unități nu dispun de material lemnos. Pe piața liberă, un astfel de produs ajunge la 450 de lei metru cub, însemnând transport și tăiere, dar primarul nu crede că va reuși să obțină lemne de foc la prețurile oferite direct de cei care exploatează materialul lemnos. Școlile din zonă au solicitat un necesar de 130 metri cubi de material lemnos, costul total fiind de aproape 58.500 lei, dacă acesta este cumpărat de pe piața liberă, în condițiile în care de la ocoalele silvice, metrul cub costă până în 280 de lei, fapt care ar conduce la o economie bugetară de 22.100 lei. Material lemnos este necesar și pentru încălzirea sediului primăriei, deși în unele birouri, încălzirea se realizează cu ajutorul unor radiatoare electrice.

Borcea: Pregătiri pentru sezonul rece

Aniel Nedelcu, primarul comunei Borcea, se laudă cu faptul că pe raza comunei, anul școlar a început în condiții deosebite câtă vreme toate cele 9 corpuri de clădire destinate învățământului primar, gimnazial și liceal, au fost reabilitate. S-au executat lucrări de anvelopare și lucrări la acoperișuri, dar s-a achiziționat și mobilier școlar, însemnând bănci, catedre, birouri. “S-a achiziționat tot strictul necesar pentru actul de învățământ”. În comuna Borcea, numărul copiilor angrenați într-o formă de învățământ sunt în număr de 900. “Am încercat să oferim copiilor condiții deosebite pentru începerea noului an școlar.” Cum anotimpul rece este aproape, primarul Aniel Nedelcu ne declară că a organizat o întâlnire cu directorii instituțiilor de învățământ, cerându-le să achiziționeze material lemnos din vreme, pentru a se evita orice situație care nu e de dorit. “Le-am spus că nu e normal să ne trezim că luăm lemne, toamna, cum se practică prin alte părți, ci să achiziționăm acest produs din vreme, ca să aibă timp să se usuce.” Așa se face că materialul lemnos, necesar unităților de învățământ, a fost cumpărat încă din primăvară. Unitățile de învățământ sunt încălzite cu ajutorul centralelor termice pe lemne. S-a păstrat și vechiul sistem de încălzire, cel cu sobele clasice, pentru cazurile deosebite, de avarii.

Bani pentru after-school

Aniel Nedelcu este mulțumit cu faptul că procedura de achiziție a materialului lemnos, necesar procesului de învățământ, s-a desfășurat din timp. În schimb, primarul Aniel Nedelcu a fost luat oarecum prin surprindere de faptul că termenul limită pentru depunerea proiectelor în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală s-a decalat cu o lună, sfârșitul lunii octombrie fiind ultimul termen de depunere a acestora. Pe raza comunei Borcea, a fost aprobat proiectuld e modernizare de drumuri de interes local, finanțat prin Ministerul Dezvoltării. Valoarea acestuia este de 4.946.220 lei. Un alt proiect aflat în atenția primarului Aniel Nedelcu este cel de reabilitare și modernizare grădiniță cu program prelungit, urmând să funcționeze în sistem after-school, aceasta fiind singura unitate care urmează să funcționeze în astfel de condiții. Ambele proiecte sunt depuse deja la Ministerul Dezvoltării, la acest moment așteptându-se ordinul de ministru pentru începerea lucrărilor. “Ne-am mișcat bine și extrem de rapid.” Grădinița va funcționa cu circa 75 de copii. Pentru anul în curs, pe raza comunei Borcea, încasările la bugetul local se află la nivelul a 75 la sută.

Prioritățile anului viitor

Aniel Nedelcu este mulțumit că, pe anul aflat în derulare, s-a finalizat lucrarea de modernizare și reabilitare fond captarea apei pluviale. Comuna Borcea se află situată pe un teren atipic zonei de câmpie, fiind dispusă în pantă, iar orice ploaie mai serioasă ducea la inundarea gospodăriilor aflate în vale, pe malul brațului Borcea. Din bugetul local, s-a finanțat o lucrare de amenajare de rigole pe o lungime de 3 kilometri. Totodată, s-a reușit și reabilitarea și asfaltarea de străzi pe o lungime de alți 3 kilometri. Pentru anul în curs, primarul spune că obiectivele principale au fost școlile, dar lucrări importante s-au desfășurat și la amenajarea străzilor, acestea urmând să se desfășoare și în anul viitor.




Localitățile călărășene, realități și perspective

Spanțov: 8 kilometri de asfalt

Două proiecte i-au fost aprobate Primăriei comunei Spanțov, prin Ministerul Dezvoltării, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală. Pentru asfaltare străzi de interes local, suma alocată este de 10.065.831 lei, la care se adaugă suma de 851.661 lei necesară pentru reabilitarea și modernizarea sediului administrativ al localității. Viceprimarul localității, Cornel Toma, ne spune că se vor asfalta străzi pe o lungime de 8 kilometri, în special cele care sunt perpendiculare față de drumul principal care străbate comuna, DN31. Se vor asfalta străzi, în mod egal, în toate satele componente ale comunei, Cetatea Veche, Spanțov, Stancea. La acest moment, în satul Spanțov există străzi asfaltate pe o lungime de 600 de metri, lucrare executată în cursul anului 2012, din fonduri locale, iar prin fondurile repartizate de Ministerul Dezvoltării se vor asfalta străzi pe o lungime de alți 1,4 kilometri. Pe aceeași lungime vor fi asfaltate străzile și din satul Cetatea Veche, urmând ca diferența să însemne străzi asfaltate în cel mai mare sat al comunei, Stancea, care cuprinde și fostul sat Clinciu.

Se lucrează la rețeaua de canalizare

La acest moment, se lucrează în cadrul primei etape a Programului Național de Dezvoltare Locală, însemnând introducerea rețelei de canalizare și a celei de apă potabilă. Pentru lucrarea de canalizare, s-au alocat fonduri pentru executarea unei rețele pe o lungime de 16 kilometri, lucrarea fiind finalizată în proporție de 75 la sută. Se lucrează pe raza satului Stancea, unde mai sunt de executat lucrări pe o lungime de 4 kilometri. S-au executat lucrări și la stația de epurare, amplasată între satele Spanțov și Stancea, unde a fost deja montat un modul colector, din patru, deversarea urmând să se facă prin intermediul unui canal conectat la fluviul Dunărea. La rețeaua de canalizare, lucrările au demarat în cursul anului 2014, efectuându-se deja racordări. Toate gospodăriile beneficiază, la poartă, de conductă de racordare la rețeaua de canalizare, cel puțin în satul Spanțov, coloana trecând pe drumul principal care traversează comuna, la care se adaugă o altă coloană, în lungime de 2 kilometri, în interiorul satului, pe străzile secundare. Pentru străzile situate în zone de vale, s-au montat pompe de împingere. În Cetatea Veche, două străzi laterale sunt conectate la rețeaua de canalizare. La fel se întâmplă și în satul Spanțov. La acest moment, sunt executate 520 de racorduri. La primul moment, se vor racorda instituțiile publice. Lucrarea de introducere a rețelei de canalizare se va încheia în această toamnă.

Stație de tratarea apei

Pe raza comunei Spanțov, rețeaua de apă va fi preluată de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Ecoaqua, în ideea că vor urma investiții masive în acest sistem, chiar dacă prețurile pentru serviciul de alimentare cu apă și canalizare vor crește substanțial. Există acum o stație de alimentare pe raza satului Cetatea Veche, localitate situată peste cota celorlalte sate componente, apa potabilă distribuindu-se prin cădere. Pe perioada verii, datorită debitelor scăzute ale puțurilor, apa potabilă nu ajunge în toate gospodăriile. În comuna Spanțov, metrul cub de apă este de 1 leu metrul cub, la care se adaugă suma de 3 lei, pentru fiecare gospodărie, percepuți sub formă de abonament. La paușal, costul apei potabile este de 40 de lei, lunar, pentru fiecare gospodărie, dar sistemul de alimentare cu apă este contorizat într-o proporție covârșitoare. Viceprimarul Cornel Toma afirmă că nu există cine știe ce beneficii prin preluarea rețelei de apă potabilă și canalizare de operatorul regional ADI Ecoaqua, acesta urmând doar să administreze acest sistem, cu promisiunea că se vor efectua și alte investiții, în special în extinderea rețelei și în ceea ce privește calitatea apei potabile. Se mizează pe faptul că ADI Ecoaqua va amenaja o stație de tratarea apei, dar și refacerea stației de alimentare cu apă de pe raza satului Spanțov, aceasta fiind executată în 1992.

Lucrări specifice

Numărul gospodăriilor racordate la rețeaua de alimentare cu apă înseamnă, procentual, 87 la sută. Se așteaptă ca ADI Ecoaqua să găsească soluții tehnice pentru executarea racordurilor la conducta principală, câtă vreme aceasta are un diametru neobișnuit, necesitând coliere atipice. Acestea nu pot fi găsite la magazine sau firme specializate, existând și formula efectuării de lipiri prin aparate specifice. Din fonduri proprii, anul acesta s-au efectuat igienizări în instituțiile de învățământ, școli și grădinițe, fiind folosiți și beneficiarii de ajutor social.

Ștefan Vodă: Economii pentru drumuri

7.809.229 lei este suma totală repartizată de Ministerul Dezvoltării, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, comunei Ștefan Vodă. Din acești bani, 6.445.992 lei vor fi folosiți pentru modernizarea străzilor, prin turnarea de covor asfaltic. George Avram, primarul localității, ne spune că, la acest moment, în Ștefan Vodă sunt străzi asfaltate, din fonduri proprii, într-un procent de 45 la sută, însemnând 11 kilometri. În fiecare an, în ultimul timp, din banii economisiți, la Ștefan Vodă s-au asfaltat, puțin câte puțin, străzi. Toate celelalte străzi sunt pietruite, iar cu suma repartizată de Ministerul Dezvoltării se vor asfalta alte drumuri, pe o lungime de 14 kilometri, adică aproximativ 95 la sută din comună. Vor rămâne neasfaltate, ci doar pietruite, străzi pe o lungime de circa 1 kilometru, însă acestea sunt cele mărginașe, cu gospodării nelocuite, rare sau părăsite. Pentru suma repartizată pentru modernizarea străzilor, partea de cofinanțare locală este de circa 11 la sută, așa că suma totală care se va investi, în următorii ani, în infrastructura rutieră, la Ștefan Vodă, va fi de mai bine de 1,5 milioane euro.

1 milion de euro de la Mediu

Primarul Avram se laudă că în comună nu sunt drumuri de pământ, care ar implica cheltuieli substanțiale. “Ne este mai ușor pentru că avem străzile pietruite și ne este mai ușor să punem un strat subțire de pietriș-balast, după care să venim cu covorul asfaltic.” Avram preconizează că până în 2020, tot satul Ștefan Vodă va fi asfaltat, chiar dacă va fi necesar să se apeleze la resurse proprii. Asfaltarea satului nu va afecta rețeaua de alimentare cu apă potabilă, care este situată în proximitatea curților. Rețeaua de alimentare cu apă potabilă este introdusă începând cu anul 1993, numai că este compusă din conductă de fier, pe o lungime de 7 kilometri, în timp ce 19 kilometri este rețea cu conductă de plastic. Se vor efectua lucrări de înlocuire a conductei de fier, fără să afecteze structura asfaltică a drumurilor. În prezent, se lucrează și la rețeaua de canalizare, lucrările urmând să se deruleze până în cursul lunii ianuarie 2019. Și rețeaua de canalizare se află între stradă și curți. Finanțarea este asigurată prin Administrația Fondului de Mediu, iar prima etapă include introducerea unei rețele pe o lungime de 8 kilometri, însemnând zona principală a localității. Finanțarea actuală este de 1 milion de euro, contribuția locală fiind de 6 la sută.

Reticență la nou

Cea de-a doua etapă va însemna introducerea de rețea de canalizare pe o lungime de 12 kilometri. Pentru etapa a doua există depus doar proiectul, la acest moment, tot la Administrația fondului de Mediu. George Avram crede că multe gospodării se vor racorda și la rețeaua de canalizare câtă vreme, la momentul introducerii rețelei de apă potabilă, foarte mulți gospodari au privit acest fapt cu reticență. “Foarte puțini au vrut să se racordeze la rețeaua de apă potabilă, spunând că ei nu beau apă de pe țeavă”. Avram spune că se așteaptă la aceeași reacție din partea locuitorilor, legat de racordarea la rețeaua de canalizare, dar cu timpul își vor da seama de beneficiile oferite de acest sistem. La Ștefan Vodă, apa potabilă are prețuri modice, fiecare gospodărie plătind o sumă mai mică de 100 de lei, anual. George avram știe că aceste costuri, legate de distribuire a apei și de canalizare, vor crește substanțial în momentul în care ambele rețele vor trece în administrarea operatorului regional Ecoaqua. O decizie în acest sens nu a fost luată. Sistemul de canalizare cuprinde și construirea unei stații de epurare, cu deversare într-un canal colector, nefolosit. materiile solide vor fi distribuite ca îngrășământ organic, în agricultură.

Grădiniță nouă

S-au alocat fonduri și pentru construirea unei grădinițe, Ministerul Dezvoltării repartizând comunei Ștefan Vodă suma de 1.363.237 lei. Grădinița va fi amplasată pe terenul fostei brutării din localitate, beneficiind de un spațiu de 2.000 mp. Va avea o suprafață desfășurată de 500 mp și va include 5 săli de clasă, la care se adaugă grup alimentar, sală de dușuri, dar și dormitoare. De această construcție vor beneficia 130 de copii. Va funcționa și în sistem after-school. În suma repartizată sunt cuprinse nu numai lucrările de construcție, ci și mobilier și dotări, mese, scaune, paturi, saltele, material didactic, inclusiv jocuri și jucării. Cele două proiecte, cel de asfaltare de drumuri și cel privind construirea grădiniței se află în stadiul de obținere a avizelor necesare. La acest moment, se întocmește documentația pentru accesarea unui alt proiect pentru monitorizarea video a întregii localități, mai ales că în Ștefan Vodă, în ultimul timp, s-au petrecut fapte antisociale inclusiv cu violență. Vor fi monitorizate străzile și intersecțiile, cu monitorizare în sediul de poliție și în sediul primăriei. Valoarea unui astfel de proiect, depus pe Grupul de Inițiativă locală, este de circa 100.000 de euro, însemnând minim 60 de camere de monitorizare. Se urmărește și îmbunătățirea iluminatului public prin introducerea lămpilor cu led, rezultând economii substanțiale, la bugetul local.

Ulmeni: 4,4 milioane euro pentru investiții

Două proiecte a depus Primăria Ulmeni, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală. Gheorghe Uleia, primarul comunei, ne spune că se vor primi finanțări consistente pentru sistemul de apă potabilă și canalizare și pentru modernizarea străzilor. 13.963.995 lei este suma alocată, de Ministerul Dezvoltării, pentru sistemul de canalizare și stație de epurare și pentru reabilitarea sistemului de alimentare cu apă potabilă. Pentru proiectul de modernizare străzi, la Ulmeni, suma alocată este de 6.100.460 lei. În total, este vorba de 20.064.445 lei, echivalentul a 4,4 milioane de euro. Sistemul de canalizare este proiectat pe o lungime de 19 kilometri, la care se adaugă stația de epurare. Va traversa comuna, pe lung, de la un capăt la altul, cu extensii pe străzile laterale. Lucrările pentru reabilitarea rețelei de apă potabilă vor consta în înlocuirea conductelor vechi, metalice, pe o lungime de 2 kilometri, dar și mărirea capacității bazinelor colectoare. Se vor fora alte două puțuri de captarea apelor și se vor construi și două stații de clorinare.

500 de racordări la canalizare

Gheorghe Uleia afirmă că ar dori ca Primăria Ulmeni să administreze întregul sistem de apă și canalizare, câtă vreme asta ar însemna prețuri mai mici pentru populație, pentru astfel de servicii de utilitate publică. În plus, există în acest sistem o mai bună înțelegere a problemelor de pe plan local, prin păsuirea oamenilor de la plata imediată a serviciilor. Primarul Uleia ne spune că sunt gospodării care, pe timpul verii, înregistrează un consum de apă și de 100 mc, fiind utilizată în grădinărit, una din puținele surse de venit ale localnicilor. Serviciul de apă potabilă este plătit la primărie, uneori plățile fiind efectuate și în avans. Toată rețeaua de apă potabilă este contorizată. Pentru rețeaua de canalizare, sunt prevăzute 500 de racordări inițiale. Ulterior, este prevăzută și o extindere, dar numai după ce se va vedea impactul generat asupra populației, câtă vreme un astfel de nou serviciu presupune cheltuieli suplimentare pentru fiecare gospodărie.

Se vor asfalta străzile paralele cu DN31

Proiectul de modernizarea străzilor înseamnă asfalt pentru 6 kilometri de drum. Străzile vor fi calibrate și luate de la 0, întreaga infrastructură fiind refăcută cu 20 cm balast, nisip, apoi un alt strat de balast, piatră, după care se vine cu covorul asfaltic. La Ulmeni, rețeaua de străzi înseamnă 22 de kilometri. Primele străzi asfaltate, pe o lungime de 6 kilometri, au fost finanțate tot prin Ministerul Dezvoltării, prin Programul Național de Dezvoltare Locală. Prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, s-au mai modernizat străzi, tot prin asfaltare, pe o lungime de 5,6 kilometri. Gheorghe Uleia ne spune că a încercat să asfalteze drumurile care sunt paralele cu DN31, pentru a evita deplasarea atelajelor hipo pe drumul principal care taie comuna, de la un capăt la altul. Străzile vor avea o lățime de 5 metri, rămânând, de o parte și de alta a drumului, suficient spațiu astfel încât să fie loc și pentru introducerea rețelei de canalizare. La Ulmeni, 4970 este numărul locuitorilor. În plus, în comuna sunt circa 700 de copii, cu vârste cuprinse între 1 și 14 ani. Toate aceste utilități, însemnând investiții masive în străzi, rețea de apă și canalizare, în opinia primarului, ar însemna ca populația să rămână constantă și să nu migreze fie în alte localități, mai aproape de centrele urbane, fie în țări unde să se poată accesa locuri de muncă plătite corespunzător.

Dorobanțu: Două proiecte aprobate la finanțare

Vasile Stoica, primarul comunei Dorobanțu, ne spune că a reușit să promoveze un proiect de interes local, pentru care s-a repartizat o sumă consistentă față de posibilitățile bugetare locale. Prin Programul Național de Dezvoltare Locală, finanțat de Ministerul Dezvoltării, comuna Dorobanțu este prezentă cu două proiecte: 1. reabilitare termică, înlocuire învelitoare și reparații curente, corp C1, Școala Gimnazială nr. 1, suma alocată fiind de 169.363 lei; 2. modernizare străzi în satul Dorobanțu – 5.321.304 lei. Suma repartizată este una uriașă față de posibilitățile comunei câtă vreme, anual, bugetul de investiții al Primăriei Dorobanțu se situează undeva în jurul sumei de 200.000 lei. La aceste preconizate investiții, partea de cofinanțare locală este de 300.000 lei. Vor fi asfaltate străzi numai în satul Dorobanțu, pe o lungime de 6 kilometri. Se vor moderniza străzile perpendiculare față de drumul principal care traversează comuna, DN31. Primarul Vasile Stoica ne spune că în nota de fundamentare a proiectului, s-a făcut precizarea expresă că în comuna Dorobanțu nu există nici măcar un metru de asfalt.

Străzi asfaltate

Pentru această situație deloc comodă, Vasile Stoica ne spune că responsabilitatea aparține altora câtă vreme, la momentul accederii sale în această funcție, din 56 de kilometri de rețea stradală, în cele 3 sate componente, Dorobanțu, Vărăști și Boșneagu, doar 11 kilometri de drum era pietruit. Spune că ideea s-a principală a fost aceea de a nu se axa pe modernizarea drumurilor prin asfaltare parțială. “Degeaba mă axez și fac 6 kilometri de asfalt și mi-am spus că e mai bine să mă axez pe ideea asta a pietruirii tuturor străzilor.” În 4 ani, în comuna Dorobanțu, au fost pietruite drumuri pe o lungime de 50 de kilometri. Starea drumurilor a fost un domeniu prioritar pentru edil câtă vreme acestea erau de pământ și, pe timp nefavorabil, localnicii erau nevoiți să meargă la drumul principal cu cizmele de cauciuc. S-a atras finanțare, tot prin Programul Național de Dezvoltare Locală, în prima etapă, prin care s-au pietruit străzi pe o lungime de 6 kilometri. În satul Dorobanțu, drumurile care se vor asfalta vor fi făcute de la 0, de la nivel de pământ. Se speră că vor fi atrase finanțări și prin Grupul de Acțiune Locală Valea Mostiștei, astfel încât partea de drum pietruit în prima etapă a PNDL să fie acoperit cu un strat de asfalt.

A fost recepționată rețeaua de apă potabilă

Se speră în atragerea unei sumei de 90.000 de euro, sumă prin care s-ar putea acoperi 4 kilometri de drum, prin asfalt. La Dorobanțu, fiecare stradă are specificul ei. Unele străzi au fost pietruite într-un mod superficial, acestea trebuind refăcute. Partea bună în comuna Dorobanțu este că sistemul de alimentare cu apă potabilă este finalizat, fiind integrat în Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Ecoaqua, cerință obligatorie în așa fel încât să se poată accesa fonduri pentru introducerea rețelei de canalizare și de amenajare a stației de epurare, câtă vreme numărul gospodăriilor nu este suficient pentru a se finanța un astfel de proiect în mod independent. Străzile în comuna Dorobanțu sunt destul de late astfel încât să se poată introduce rețeaua de canalizare. Rețeaua de apă potabilă a fost recepționată în cursul anului trecut. Fiecare sat component are stație de pompare, iar partea de finanțare a venit tot de la Ministerul Dezvoltării. Se înregistrează însă valori anormale ale nitriților în pânza freatică, mai ales pe zona Vărăști. În schimb, prețul pe metrul cub de apă este unul deloc modic, de peste 2,5 lei. Tot sistemul de distribuție a apei este contorizat și nu există probleme cu presiunea, pe rețea.

Servicii peste posibilitățile financiare

Rețeaua de canalizare, în comuna Dorobanțu, constituie o lucrare extrem de complexă și de costisitoare câtă vreme satul Boșneagu este situat la kilometri buni față de principalul sat al comunei. În Boșneagu, sunt ceva mai mult de 200 de gospodării, satul este îmbătrânit, iar o conductă care să lege localitatea de conducta principală de colectare presupune investiții uriașe și nefezabile. Idea primarului Vasile Stoica este aceea ca o posibilă rețea de canalizare pentru satul Boșneagu să se deverseze în fose ecologice, însă e puțin probabil ca ea să fie acceptată. Nici nu se poate vorbi de construirea a două stații de epurare, una pentru satele Vărăști și Dorobanțu și o alta separată pentru satul Boșneagu. Pentru primele două sate, s-a găsit locul unde să se poată amplasa stația de epurare, spre zona islazului comunal, cu deversare într-un canal colector conectat la fluviul Dunărea. Problema este cu totul alta, ne mărturisește edilul, câtă vreme populația din comună începe să beneficieze de servicii publice normale, obișnuite, însemnând iluminat stradal, rețea de apă potabilă și, într-un viitor nu prea îndepărtat, sistem de canalizare, însă acestea nu pot fi susținute financiar. În zonă, funcționează câteva firme cu profil agricol, iar al doilea mare angajator este Primăria Dorobanțu.




Localitățile călărășene, realități și perspective

Unirea: Încă 5 kilometri de străzi asfaltate

5.043.946 lei, adică în jur de 1,1 milioane de euro, este suma alocată comunei Unirea, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, prin Ministerul Dezvoltării, pentru proiectul denumit “Modernizare drumuri de interes local”. Florian Belu, edilul localității, ne spune că este vorba de asfaltarea de străzi, pe o lungime de 5 kilometri. Mai precis, se vor asfalta drumurile perpendiculare față de drumul principal, DN3B, Călărași – Fetești, care traversează comuna. Proiectul este aprobat spre finanțare, la acest moment, întreaga documentație pentru aprobarea acestuia fiind executată. Belu afirmă că acest proiect este ca și aprobat, câtă vreme data limită de depunere a documentației este 30 noiembrie. Florian Belu e conștient de faptul că finanțarea acestui proiect va fi una pe etape, durata lui de implementare putându-se întinde pe o perioada mai mare de timp, chiar și de 3 ani. După finalizarea acestuia, la nivelul celor două sate ale comunei, Oltina și Unirea, suma necesară pentru asfaltarea tuturor străzilor rămase ar fi una asemănătoare cu cea repartizată la acest moment, prin PNDL2, Florian Belu estimând că ar rămâne străzi nemodernizate pe o lungime de alți 5 kilometri.

Drum de legătură

Pentru aceste drumuri, la Primăria Unirea se întocmesc documentele necesare pentru aprobarea la finanțare pentru un alt proiect, astfel încât, în viitorul apropiat, în comuna unirea să nu mai fie drumuri neasfaltate. Tot în cadrul unei viitoare finanțări se urmărește accederea de bani guvernamentali pentru amenajarea de trotuare în satul Oltina și a unui drum de legătură, între cele două sate componente, Unirea și Oltina, care să fie folosit de utilajele agricole sau hipo. Acest proiect urmează să fie depus tot în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală, pentru viitoarea sesiune. În cadrul Grupului de Acțiune Locală, Florian Belu, edilul comunei Unirea, speră să obțină o finanțare deja obișnuită pentru multe comune din județul Călărași, în fapt obținerea sumei de 100.000 de euro, bani cu care se intenționează să se achiziționeze un buldoexcavator și refacerea suprafeței de joc a stadionului local. O zi normală de lucru, la Primăria Unirea, începe la ora 8, edilul asigurând permanent audiențe, acestea nederulându-se după un program prestabilit

Aproape de oameni

La nivel local, din bugetul local, partea care poate fi folosită pentru investiții pe plan local însumează un maxim de 300.000 lei. De regulă, această sumă merge la partea de cofinanțare locală pentru proiectele derulate la nivelul comunei. Cu o astfel de sumă, spre exemplu, se poate finanța o cale publică de acces, în fapt un trotuar, pe o lungime de 3 kilometri, cu o lățime de 1 metru. Aceasta este suma pe care ar avea-o, în mod obișnuit, Primăria Unirea, la dispoziție, pentru partea de investiții anuale. Tot cu o astfel de sumă, s-ar putea amenaja și asfalta un drum, pe o lungime de 600 metri. Din surse externe, la Primăria Unirea, sumele atrase, în ultimii ani, se apropie de suma de 5 milioane de euro. “Practic, toate investițiile s-au făcut cu bani proveniți de la Ministerul Dezvoltării”. Cu bani locali, astfel de investiții nu ar fi fost posibile vreodată. De regulă, din banii de investiții, se asigură materialul lemnos pentru anotimpul rece, mici reparații curente, mici dotări edilitar-gospodărești. În plus, banii de pe impozite și taxe locale ajung foarte greu în bugetul public. Recent ales în postul de primar al comunei Unirea, în urma alegerilor parțiale derulate în această vară, Florian Belu spune că vine cu o mentalitate simplă, aceea de a fi foarte apropiat de oameni.

Dichiseni: Se extinde rețeaua de apă

La Dichiseni, primarul Iulian Radu e mulțumit de suma uriașă primită de comuna pe care o administrează, prin Programul Național de Dezvoltare Locală 2. Este vorba de un total de 12.744.398 lei, aproximativ 2,83 milioane de euro, iar defalcarea pe proiecte înseamnă 2.808.416 lei pentru extinderea rețelei de apă potabilă în satul Coslogeni și executarea de branșamente la rețeaua de apă potabilă pentru satele Dichiseni, Coslogeni și Satnoieni, la care se adaugă suma de 9.935.982 lei, însemnând modernizare drumuri de interes local. Extinderea rețelei de apă potabilă se va efectua pentru cartierul nou din satul Coslogeni, o adevărată zonă rezidențială, la care se va adăuga contorizarea tuturor gospodăriilor care beneficiază de alimentare cu apă potabilă, prin efectuarea de noi branșamente și montarea aparatelor de contorizare a consumului. Se vor executa și cămine noi, se vor monta apometre. “De la conductă, vor fi branșamentele, cu colier, conductă, cămin, în toată comuna, pentru fiecare gospodărie.” Cu această lucrare, alimentarea cu apă potabilă, în comuna Dichiseni, va fi una la standarde moderne. E adevărat, tot în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală 2, Iulian Radu, primarul, ne spune că a fost depus și un proiect pentru finanțarea rețelei de canalizare, însă acesta nu a fost aprobat, la acest moment. Iulian Radu caută și alte soluții de finanțare, cel mai probabil în cadrul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Drumuri moderne în Dichiseni, Coslogeni și Satnoieni

Extinderea se va realiza pentru ceva mai mult decât 1 kilometru, iar finanțarea nu se putea efectua fără să existe și o astfel de investiție, Însă cea mai mare parte din sumă va fi cheltuită pentru efectuarea branșamentelor, mai bine de 90 la sută din suma totală aprobată. De această lucrare, vor beneficia aproximativ 700 de gospodării. Până la acest moment, consumul de apă se calcula în sistem paușal. Costul apei potabile, la nivelul comunei Dichiseni, este de 40 de lei de persoană, anual. După montarea sistemelor de contorizare, prețul apei potabile va fi de 1,15 lei metrul cub. La nivel național, media costului pe metru cub de apă potabilă este de 3,22 lei, în vreme ce municipiul Călărași primește apă potabilă cu un preț de 3,77 lei metru cub, fără taxa pe valoarea adăugată. Apa este distribuită prin cădere, dar Primăria Dichiseni utilizează și un hidrofor folosit la mărirea presiunii în rețeaua de alimentare cu apă potabilă. Pentru modernizarea drumurilor, suma alocată, apropiată de 10.000.000 lei, va fi folosită pentru asfaltarea de drumuri în toate cele 3 sate componente, Dichiseni, Coslogeni, Satnoieni. Se vor asfalta drumuri pe o lungime de 10 kilometri. Se vor asfalta în principal toate drumurile perpendiculare pe strada principală.

Bani pentru căminul cultural

Se intenționează și asfaltarea unei străzi paralele cu DN3B, drumul care taie comuna, astfel încât să existe și o altă cale de rurale între cele trei sate componente, ca măsură de evitare a drumului național. Iulian Radu spune că își aștepta de foarte multă vreme o astfel de sursă de finanțare, câtă vreme o comună precum Dichiseni nu va putea avea vreodată o astfel de sumă la dispoziție încât să-și permită astfel de lucrări edilitare. În plus, se așteaptă sprijin județean pentru finanțarea asfaltării drumului care leagă DN3B de mănăstirea Libertatea, lung de 5 kilometri. Pe 29 iulie, s-a acceptat finanțarea, prin Compania Națională de Investiții, și pentru reabilitarea căminului cultural din Dichiseni. Lucrurile, în comună, se mișcă. “Totul se mișcă. Cu cât mai repede, cu atât mai bine”. Anual, comuna Dichiseni are un buget de investiții rizibil. Cu banii locali, se pot efectua lucrări de mica anvergură. Cu astfel de bani, s-au montat camere video, pentru monitorizare. În ultimul timp, s-au amenajat și alei pietonale. Spre exemplu, reabilitarea căminului cultural local costă 1,1 milioane lei, aproximativ 250.000 euro, bani pe care comuna ar putea să-i investească în 10 ani, fără să mai execute vreo altă lucrare, de orice tip. Tot ce așteaptă primarul Iulian Radu e ca la nivelul comunei, aceste proiecte noi să fie executate de constructori care să se miște rapid și care să execute lucrări de calitate.

Lehliu-Gară: Se reabilitează rețeaua de canalizare

Două proiecte au fost depuse, în cadrul Programului Național de Dezvoltare locală, pentru etapa a doua, de Primăria Lehliu-Gară. Sumele alocate acestei localități sunt de 8.981.089 lei, structurate pe două componente: reabilitare rețea de alimentare cu apă – 2.547.306 lei și reabilitare rețea de canalizare – 6.433.783 lei. Iulian Iacomi, care a câștigat un nou mandat de primar al acestei localități, după alegerile parțiale derulate în 11 iunie 2017, după ce a făcut o haltă de câteva luni la Camera Deputaților, ne spune că regretă că nu a fost în funcție, în perioada în care Ministerul Dezvoltării a cerut lista cu proiectele locale, caz în care ar fi încercat să introducă la finanțare și un nou program de asfaltare a drumurilor de interes local. Iulian Iacomi a finalizat un astfel de proiect, în cursul anului trecut, când a reușit să modernizeze și să asfalteze 10 kilometri de rețea stradală, banii venind tot din cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală. Cu sumele alocate pentru a doua etapă a acestui program, urmează să se înlocuiască 4 kilometri de rețea de alimentare cu apă potabilă, aceasta fiind metalică. Din această cauză, ne spune primarul Iacomi, apa potabilă ajunge, la robinetele oamenilor, cu impurități. Cu banii care vor veni pentru reabilitarea rețelei de canalizare, se vor schimba 5 kilometri de conductă.

Gaz metan pentru satul Răzvani

Iulian Iacomi reîncepe mandatul de primar cu aceeași perspectivă: reabilitarea instituțiilor publice, în fapt sediul primăriei, spitalul local, școlile și căminul cultural, cel din urmă fiind deja preluat de Compania Națională de Investiții, urmând ca aceasta să-l predea la cheie, ulterior, către Primăria Lehliu-Gară, după ce va investi în repararea și reamenajarea acestuia suma de 200.000 de euro. La școli, se intenționează ca acestea să nu mai depindă de agentul termic distribuit prin intermediari, urmând să se instaleze centrale termice proprii, alimentate cu gaz metan. Același lucru se urmărește să se realizeze și pentru școala din satul Răzvani, Iulian Iacomi afirmând că face demersuri astfel încât și gospodăriile din acest sat, parte componentă a orașului Lehliu-Gară, să aibă propria rețea. Singura problemă este cea legată de traversarea conductei de gaz metan pe sub Autostrada Soarelui, avizele de acest gen fiind extrem de greu de obținut. Se încearcă accesarea de noi fonduri, pentru lucrări edilitare de anvergură, însemnând reabilitarea rețelei stradale în satul Răzvani, cu proiect depus în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare, la care se adaugă lucrări de extindere de canalizare, cu bani veniți de la ADI Ecoaqua, în aceeași localitate, iar pentru satul Buzoieni se urmărește, în principal, introducerea rețelei de alimentare cu apă potabilă, fiind unul din puținele sate care nu beneficiază de așa ceva.

Alexandru Odobescu: Se lucrează la modernizarea drumurilor

De zile bune, în comuna Alexandru Odobescu, se lucrează la foc continuu. Gheorghe Dinu, viceprimarul localității, ne spune că se derulează un program de modernizare străzi, finanțat de Ministerul Dezvoltării, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, pe o lungime de 13 kilometri. La acest moment, se calibrează străzile care urmează să fie modernizate, iar piatra de pe acestea este depozitată, urmând să fie folosită pentru acoperirea străzilor mărginașe și pe care gospodăriile sunt rare sau nelocuite. Aproximativ 2,2 milioane de euro este suma care se investește, în aceste zile, la nivelul comunei Alexandru Odobescu. Înainte de a se începe derularea acestui program, la nivelul comunei, din fonduri proprii, erau asfaltate drumuri pe o lungime totală de 600 metri. Se execută lucrări în satul Alexandru Odobescu, pe străzile paralele față de drumul principal care străbate comuna, DJ 307A, unde sunt concentrate gospodăriile. Se vor asfalta străzile Ion Creangă, Antiaeriană, Dorobanți, Speranței, George Bacovia, Crinului, toate plecând din zona de nord până la celălalt capăt al satului. În satul Nicolae Bălcescu se vor asfalta străzile: Primăriei, de la Varianta Nord până la strada Podului, Grădiniței, Poștei, Vlad Țepeș, cu specificația că aceasta va fi asfaltată doar pe jumătate, Eremia Grigorescu, plus strada care duce în fierărie. La acestea se adaugă câteva porțiuni de legătură.

Satul Alexandru Odobescu va fi asfaltat în întregime

Viceprimarul Gheorghe Dinu spune că lucrarea de modernizare a drumurilor, pe Programul Național de Dezvoltare Locală, derulat la acest moment, în cele două sate, Alexandru Odobescu și Nicolae Bălcescu, ar fi indicat să se finalizeze în această toamnă. “Noi sperăm să terminăm cât mai repede. Avem decontări pe etape, în funcție de ce se lucrează. Vă dați seama, constructorul dorește să încheie cât mai repede lucrarea, pentru a intra în posesia banilor, iar noi dorim cu atât mai mult să finalizăm lucrarea. La mijloc, totul depinde de modul de finanțare, de sistemul de decontare a lucrărilor.” În acest an, tot prin Ministerul Dezvoltării, în cadrul etapei a doua a Programului Național de Dezvoltare Locală, o altă sumă, extrem de consistentă, i-a fost repartizată comunei Alexandru Odobescu, tot pentru modernizarea drumurilor de interes local. Este vorba de suma de 4.977.683 lei. La aceasta, se adaugă o altă sumă, de 1.948.917 lei, pentru proiectul de reabilitare și modernizare grădiniță și școală cu clasele I-IV, din satul Alexandru Odobescu. În total, cele două proiecte au o finanțare de 6.926.001 lei, adică mai bine de 1,5 milioane euro. Pentru etapa a doua de asfaltare, se vor moderniza străzi în satul Alexandru Odobescu, mai precis vor fi asfaltate străzile Mihai Eminescu, Morii, Ștefan Demetrescu, I.C. Brătianu, Alexandru Odobescu, Bisericii, dar și capătul străzii Ion Creangă.

Lucrări de canalizare la Gălățui

După finalizarea celei de-a doua etape a programului de modernizare a străzilor, 98 la sută din străzile din satul Alexandru Odobescu vor fi asfaltate. “Noi sperăm să ducem și acest proiect la capăt, aici, împreună cu primarul Nicolae Eremia, suntem o echipă care conlucrează pentru binele comunei”. În PNDL 2, pentru satul Nicolae Bălcescu, este prinsă o singură stradă care urmează să fie asfaltată, cea care se închide pe strada Lacului, câtă vreme la acest moment se asfaltează 90 la sută din lungimea străzilor care compun satul. În schimb, în celălalt sat component al comunei, Gălățui, se vor derula lucrări de modernizare a stației de apă, dar se vor efectua și lucrări de canalizare, astfel încât nu se poate vorbi la acest moment de investiții în infrastructura rutieră. În celelalte două sate componente, Alexandru Odobescu și Nicolae Bălcescu, rețeaua de canalizare însumează 13 kilometri liniari, se află și aceasta în execuție, în paralel cu modernizarea drumurilor. Stația de epurare este în stadiu avansat de execuție, iar cele două bazine colectoare, din cele două sate, sunt deja montate. Lucrările de introducerea conductei sunt finalizate în proporție de 90 la sută. Banii sunt veniți prin Programul Operațional Sectorial de mediu, suma totală acceptată la plată fiind de 4.986.502 lei.

Jegălia: Dotări la școli și grădinițe

Aurel Vasile, primarul comunei Jegălia, se declară extrem de mulțumit de faptul că acestei localități i-au fost aprobate spre finanțare, prin Ministerul Dezvoltării, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală, nu mai puțin de 4 proiecte, valoarea totală a acestora fiind de 10.536.740. Pentru Școala Generală nr. 1 Jegălia va fi dotată cu mobilier nou, creându-se astfel condiții deosebite pentru derularea actului educațional. Vor fi dotate școlile din satele Jegălia și Gâldău, valoarea acestui, denumit Dotare cu echipamente, mobilier specific didactic și dotări independente, proiect fiind de 713.697 lei. Se vor achiziționa catedre, bănci, table, videoproiectoare, aparate frigorifice, costume pentru piese de teatru, echipamente sportive. Se vor crea condiții pentru înființarea unui post de radio al școlii, achiziționându-se aparatură de emisie. “În momentul în care doamna director a lucrat la acest proiect, a inclus partea de învățământ dar, în același timp, a inclus și partea sportivă, dar și partea artistică, inclusiv piese de teatru puse în scenă de elevi.” În schimb, pentru Grădinița cu program normal nr. 1 Jegălia, vor fi achiziționate echipamente, mobilier specific didactic și dotări independente în valoare de 162.405 lei. Banii vor veni pentru ambele grădinițe din localitate, iar dotările înseamnă inclusiv jocuri și jucării. “Se va cumpăra tot ce au nevoie copiii atât preșcolari, cât și cei aflați în ciclul gimnazial.”

Unitate sanitară nouă

De regulă, astfel de dotări sunt achiziționate din bugetele locale sau cu sprijinul Inspectoratului Școlar al județului Călărași. La nivelul comunei Jegălia, școlile sunt deja reabilitate, însă echipamentele erau vechi sau degradate. Se vor achiziționa și echipamente pentru dotarea unui cabinet de informatică, dar și table electronice pentru orele de matematică sau pentru alte materii. Școala generală din satul Iezerul, aflată, la acest moment, în conservare, va fi reabilitată și recompartimentată, urmând ca în clădirea respectivă să funcționeze o unitate sanitară. Pentru acest proiect, finanțarea este de 1.621.578 lei. Aurel Vasile, edilul din Jegălia, ne spune că vor fi amenajate șase cabinete medicale, urmând ca medici specialiști, cu program de o zi pe săptămână pentru fiecare, să fie prezenți în localitate. Se va amenaja, tot în aceeași zonă, un centru de analize medicale. Unitatea va funcționa pe baza contractului încheiat cu Casa de Asigurări de Sănătate. “Nu e vorba numai de comuna Jegălia, aici. E vorba și de populația din comunele învecinate, Borcea și Unirea și chiar și Dichiseni. Toată această zonă va beneficia de pe urma acestei unități sanitare.” Primarul ne explică faptul că populația în vârstă și cu venituri reduse apelează mai degrabă la o astfel de unitate medicală decât să bată drumurile unităților medicale de la Călărași. “Populația comunelor e îmbătrânită și cu venituri reduse și chiar este nevoie de așa ceva, în această zonă.” Vor veni medici de diferite specialități, de la cardiologi la diabetologi sau de medicină internă și pediatrie. La ora actuală, în comuna Jegălia există un centru de permanență medicală.

10 milioane de euro pentru apă și canal

Cel de-al patrulea proiect acceptat spre finanțare, în comuna Jegălia, este cel de modernizare de drumuri de interes local, cu o valoare de 8.039.060 lei, însemnând reabilitare și asfaltare a încă 7 kilometri de drumuri. În cadrul comunei, până acum s-au mai derulat programe de modernizare a rețelei stradale, accesate prin Agenția pentru Finanțarea investițiilor Rurale. “S-au asfaltat cele mai importante drumuri din interiorul comunei”. Prin aceste sume, s-au asfaltat 4,5 kilometri de drumuri, din care 2 kilometri în satul Jegălia, 2 kilometri în satul Gâldău, diferența fiind repartizată satului Iezeru. Un alt proiect e cel legat de amenajarea unui drum agricol, care să lege toate cele trei sate componente ale comunei, iar primarul Aurel Vasile este optimist cu privire la acceptarea la finanțare a acestuia. Prin actuala finanțare de la Ministerul Dezvoltării, se vor asfalta străzile din satul Iezeru și numai câteva străduțe din celelalte două sate, Jegălia și Gâldău. În plus, primarul afirmă că nu există o stare de necesitate privind asfaltarea drumurilor de interes local câtă vreme există un alt proiect, prin Programul Operațional Infrastructură Mare, comunei Jegălia fiindu-i repartizată suma de 10,5 milioane de euro, pentru amenajarea rețelei de apă potabilă și cea de canalizare.

Roseți: Reparații capitale la școli

Nicolae Râjnoveanu, edilul localității Roseți, o comună aflată, la acest moment, într-o situație de invidiat privind infrastructura și facilitățile de care beneficiază gospodăriile, are de două finanțări consistente în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală, faza a doua. Comunei i-a fost repartizată suma de 13.539.385 lei, aproximativ 3 milioane de euro, pentru două proiecte complexe. Pentru reabilitarea și modernizarea Școlii gimnaziale Iancu Rosetti, suma alocată este de 6.799.452 lei, diferența fiind repartizată pentru modernizarea drumurilor de interes local, situându-se la valoarea de 6.759.933 lei. Edilul afirmă că la Ministerul Dezvoltării a avut înaintate 5 proiecte, însă numai acestea două au fost acceptate, la acest moment, spre finanțare. În cadrul primului proiect privind reabilitarea și modernizarea școlii Iancu Rosetti, edilul Nicolae Râjnoveanu ne spune că aceasta are 5 corpuri, toate cu o vechime de peste 130 de ani. “Acolo, au învățat părinții, bunicii și străbunicii.” Structura clădirilor este de cărămidă, fundațiile fiind făcute cu piatră de râu. Clădirile sunt trainice, iar administrația locală, din fonduri proprii, le-a întreținut, de-a lungul timpului. Însă acestea necesită reparații capitale. Școlile vor suferi intervenții la structura de rezistență, în primul rând, urmând ca zidurile să fie consolidate atât la interior cât și la exterior.

Sală de sport și after-school

Unde este cazul, se vor face intervenții și la fundații, după care vor beneficia de noi acoperișuri, cel puțin la două din aceste corpuri. La acest moment, numai un singur corp la școlii respective beneficiază de încălzire centrală, toate celelalte fiind încălzite cu ajutorul sobelor. În alte două corpuri, unde funcționează patru clase de învățământ gimnazial, încălzirea, în anotimpul rece, se derulează în același mod arhaic. La fel se întâmplă și într-un alt spațiu, unde funcționează opt săli de clasă, cuprinzând învățământ gimnazial desfășurat inclusiv după-amiaza. “Trebuie să înțelegeți, toate clasele sunt la capacitate maximă în ceea ce privește numărul de elevi”. La nivelul comunei Roseți, sunt înscriși, într-o formă de învățământ, peste 600 de copii. Școala Iancu Rosetti are trei corpuri de clădiri în perimetrul central, un alt corp se află într-o altă zonă a satului, fiind cunoscută localnicilor drept Școala din Deal, la care se adaugă un alt spațiu, cunoscut drept Școala de Sector. “Sunt cinci corpuri iar cei din Ministerul Dezvoltării s-au arătat uimiți de această situație.” În proiectul inițial era prevăzută și construirea unei săli de sport. O astfel de oră de curs se derulează într-o sală de clasă, obișnuită, fapt considerat anormal de primarul Nicolae Râjnoveanu. Însă, în clădirea principală a școlii, funcționează un cabinet informatic dotat la nivel de excelență, beneficiind de 34 de calculatoare. Există și un centru de informare-documentare, iar primarul crede că e unic la nivelul județului Călărași. Acolo, fiecare manual școlar beneficiază de toate cărțile specifice acestuia. Tot în acest corp funcționează și grupa 0, există și arhiva, atelier, sala unde sunt păstrate produsele alimentare specifice, cornul și laptele, apoi există sala de sport amenajată într-o clasă. “Nu am să înțeleg niciodată cum se investește într-o sală de sport pentru o școală cu 180 de elevi, în condițiile în care noi funcționăm cu 600.” Proiectul pentru construirea unei săli de sport se află depus la Compania Națională de Investiții.

Se extinde rețeaua de canalizare

Nicolae Râjnoveanu vrea ca sala de sport să fie dotată și cu o sală de mese, pentru crearea unui after-school, câtă vreme există spații pentru prepararea hranei sau pentru depozitarea alimentelor, dar și pentru locurile de odihnă. Clasele de grădiniță funcționează în corpuri separate. După reabilitarea tuturor clădirilor, acestea vor funcționa într-un singur corp. În plus, se funcționează și o clasă de grădiniță cu program de după-amiaza. Pentru cel de-al doilea proiect, cel de modernizare drumuri de interes local, se urmărește acoperirea cu un nou strat de asfalt a drumurilor din comună. La nivelul localității, drumurile au fost modernizate printr-un proiect derulat cu Banca Mondială, lungimea străzilor executate atunci fiind de 8,4 kilometri. “Trebuie să acopăr aceste drumuri cu un strat de asflat și nimic altceva.” Nu se vor executa rigole câtă vreme se continuă lucrarea de introducere a rețelei de canalizare, cu finanțare prin Programul Național de Dezvoltare Rurală. Lucrările constau în penetrarea prin foraj orizontal și executarea de legături pentru gospodăriile care se află pe cealaltă parte a drumurilor față de rețeaua de canalizare. Se urmărește, astfel să nu se distrugă drumurile deja modernizate. Nicolae Râjnoveanu e ferm în această privință: “Nu stric un petic de asfalt. Numai eu știu cât m-am chinuit să fac străzile să arate astfel.” Prin extinderea rețelei de canalizare, un procent de 75 la sută din gospodării va fi conectat la aceasta. Stația de epurare funcționează în parametrii optimi. La nivel local, apa potabilă costă 1,5 lei metru cub, același preț fiind și pentru cantitatea de apă deversată.




Localitățile călărășene, realități și perspective

Sărulești: Canalizare și alimentare cu apă

De 210 de ani are nevoie comuna Sărulești pentru a putea economisi suma de 21.000.000 lei, aceasta fiindu-i repartizată, de Ministerul Dezvoltării, pentru proiectele aprobate în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală. Petre-Alexandru Călin este mai mult decât mulțumit de suma repartizată comunei. 7.367.235 lei este suma aprobată pentru extinderea și modernizarea rețelei de alimentare cu apă potabilă, urmând să se execute lucrări în satele Sărulești-Gară și Săndulița. Lucrarea va însemna și construirea unei stații de captare a apei, dar și de potabilizare a acesteia. Se vor construi puțuri, iar extinderea rețelei se va executa pe o lungime de 15 kilometri. La acest moment, nu există sistem public de alimentare cu apă în satul Săndulița, unde sunt 300 de gospodării, dar nici în satul Solacolu. O stație de captare a apei, dar și de tratare a ei, se va construi și la Solacolu, calibrată pentru numărul total al gospodăriilor, care nu sunt mai mult de 120. Modernizarea rețelei va cuprinde montarea de sisteme de contorizare a consumului în afara gospodăriilor populației. În acest fel, crede primarul Petre-Alexandru Călin, se evită pierderile sau furtul prin legarea de conducte secundare pe teritoriul gospodăriilor. Sărulești-Sat beneficiază de rețea de apă potabilă, recent construită. În schimb, localitatea Sătucu, unde mai sunt câteva gospodării, cu populație îmbătrânită, nu a putut fi prinsă în planul de extindere a rețelei de alimentare cu apă potabilă.

Stație de epurare la Săndulița

Stația de captare și de distribuție a apei potabile va fi construită pe teritoriul satului Săndulița, aflat la mijloc, între Sărulești Sat și Sărulești-Gară. Prin această nouă investiție, nu se poate estima cu exactitate numărul gospodăriilor care se vor racorda la rețeaua de alimentare cu apă potabilă. Nici numărul celor care se vor racorda la rețeaua de canalizare nu este estimat. Va fi construită pentru satele Sărulești-Gară și Săndulița, iar valoarea aprobată a acesteia este de 8.412.709 lei. Stația de epurare va fi amplasată tot în perimetrul satului Săndulița, la marginea islazului comunal, cu deversare în râul Mostiștea. Amplasamentul este prevăzut în Planul Urbanistic General al comunei. Rețeaua va deservi cele două sate, Sărulești-Gară și Săndulița, câtă vreme, din datele primarului, satul Sărulești-Sat are o populație îmbătrânită. În plus, pentru satul Solacolu, aflat la 15 kilometri pe drumul spre Fundulea, nici nu poate fi vorba de așa ceva. În plus, sistemul public de canalizare presupune investiții făcute și de fiecare gospodărie în parte, însemnând racordaje, spațiu pentru grupul sanitar, dar și obiectele sanitare propriu-zise. Primarul nu știe ce se va întâmpla peste 10 ani, dar cunoaște că tineretul din sat nu se mai spală în copaie sau în lighean. A avea baie în casă nu este un moft, ci o dovadă de civilizație.

Bani pentru învățământ

La momentul actual, sunt fose septice, vidanjate. Tineretul e extrem de receptiv la o asemenea investiție uriașă pentru posibilitățile comunei Sărulești. O altă investiție consistentă se va realiza prin reabilitarea clădirii fostului liceu agroindustrial din localitate, devenit școală gimnazială. Suma aprobată pentru această lucrare este de 4.169.637 lei. Școala funcționează cu 400 de elevi, copii veniți din toate satele componente. Primarul Petre-Alexandru Călin ne spune că sistemul de predare nu era unul optim, câtă vreme, spre exemplu, în satul Solacolu, elevi de diferite clase învățau simultan, în același spațiu. Banii, pe plan local, se strâng pentru partea de cofinanțări a proiectelor, câtă vreme sunt necesari în diferite etape ale acestora. Sunt cheltuiți pentru realizarea de proiecte și nu pentru cheltuieli uzuale sau pentru investiții de mici dimensiuni, gen locuri de joacă sau mobilier stradal. Se duc bani pentru studii de fezabilitate, în primul rând. Dacă nu ai bani pentru așa ceva, atunci nu poți accesa nici proiecte de o asemenea anvergură. “Asta am învățat-o de la bun început, de când am devenit primar.” Astfel de programe, gen PNDL, Petre-Alexandru Călin spune că sunt mană cerească pentru mediul rural.

Valea Argovei: Rețea de apă uzată

25.795.888 lei este suma aprobată, de Ministerul Dezvoltării, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală, pentru comuna Valea Argovei. Constantin Boitan, edilul localității, ne spune că se va înființa o rețea de 24 de kilometri lungime, în cadrul proiectului de înființare rețea de apă uzată, cu stație de epurare. Se va reabilita și rețeaua de alimentare cu apă potabilă, însemnând construcția și punerea în funcțiune a stațiilor de pompare, două pentru satul Valea Argovei și alte două situate în satul Siliștea. La Valea Argovei se intenționează, prin acest proiect, să se înființeze o stație de pompare la unul dintre puțurile forate care, la acest moment, colectează apa într-un bazin aflat mult prea departe de consumatorii casnici, eficiența acestuia fiind minimă. Se vor amenaja, concomitent, stații de clorinare a apei, câtă vreme pânza freatică, în județul Călărași, este afectată. Și la acest moment, se prelevează probe din rețeaua de apă potabilă, acestea fiind duse la analize, prin Direcția de Sănătate Publică. Pentru zona în cauză, pânza freatică este infestată deseori cu streptococi, fosele septice fiind singurele soluții pentru deversarea dejecțiilor, fapt care conduce la această situație.

Stație de clorinare

Modernizarea rețelei de apă potabilă, pe scurt, înseamnă stație de clorinare și modernizarea stațiilor de pompare, incluzând achiziționarea de noi pompe. câtă vreme cele actuale sunt depășite fizic și moral. Rețeaua de alimentare cu apă potabilă e una optimă, conductele sunt din polietilenă, dimensionate pentru uzul optim. Rețeaua de canalizare va fi introdusă pentru satul Valea Argovei, pentru început, la acest moment fiind probleme cu amplasarea stației de epurare, nefiind terenuri disponibile în zone care să asigure și deversarea. La Valea Argovei, terenul cu destinația de pășune a fost distribuit către proprietari de terenuri extravilane. La fel și suprafețele de teren administrate de primărie. Este necesară o suprafață de teren de 3.000 de metri pătrați, iar singura soluție văzută, la acest moment, de primarul Constantin Boitan este achiziționarea acesteia de pe piața liberă. A fost identificat un teren aflat în administrarea primăriei, dar acesta nu asigură condițiile de mediu, fiind situat mult prea aproape de gospodăriile cetățenești. Față de ultima casă, stația de epurare trebuie construită la minim 150 de metri. Problema gravă este că s-au dat titluri de proprietate inclusiv pe malurile râului Mostiștea, fapt care-l revoltă pe actualul primar, câtă vreme terenurile respective nu au fost niciodată arabile. Se intenționează atacarea respectivelor titluri de proprietate, pentru neconformitate. Există și varianta depunerii de plângeri penale.

Mulțumit de repartiția banilor

La acest moment, investiția în rețeaua de canalizare se află într-un stadiu extrem de incipient, efectuându-se măsurători pentru a se stabili cu exactitate lungimea acesteia. Se speră ca în cursul lunii octombrie 2017 să se semneze contractul de finanțare. Nu a fost efectuat un studiu de fezabilitate, astfel încât să se stabilească numărul racordurilor inițiale. Primarul Constantin Boitan speră ca acestea să fie cât mai multe. “Sper ca până la urmă oamenii să înțeleagă că asta înseamnă progres.” Pentru o astfel de lucrare, este cea mai mare sumă distribuită, de Ministerul Dezvoltării, pentru un sat din județul Călărași. La Valea Argovei, la acest moment, fondul de rulment este de 400.000 lei, sumă strânsă de la an la an. În schimb, numai pentru proiectul de asfaltare de străzi, în comuna Valea Argovei, este prevăzută suma de 9.155.030 lei. “Eu sunt extrem de mulțumit de aceste fonduri și sper din tot sufletul să realizez aceste proiecte.” Pentru o astfel de sumă generală, repartizată comunei Valea Argovei, raportându-ne la actualul fond de rulment existent, pentru a fi colectată, ar fi fost necesari 64 de ani. Condiția ar fi fost ca tot atâta timp să nu existe nici un fel de investiții.

Asfalt la Vlădiceasca, Siliștea și Valea Argovei

Pentru asfaltarea de străzi, la Valea Argovei este furat deja startul, câtă vreme există deja Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenție (DALI), însă din luna septembrie 2016, la acest moment nefiind necesare decât reactualizări de avize. Se vor asfalta străzi în Valea Argovei, Vlădiceasca și Siliștea, pe o lungime totală de 11 kilometri. Ideea de bază este ca lucrările de asfaltare să fie sincronizate cu cele de introducere a rețelei de canalizare. În toată comuna, exceptând drumurile județene, drumurile asfaltate sunt în lungime totală de 500 de metri. În schimb, străzile sunt pietruite.

Independența: Satul Potcoava, prins la investiții

7.475.209 lei este suma repartizată comunei Independența, pentru proiectul de modernizare de drumuri, însă primarul Lică Voicu, acesta având astfel de experiențe, spune că este doar un prim pas acest proces, câtă vreme finalizarea unui proiect presupune lucruri mult mai multe. Abia din acest moment încep procedurile uzuale. Banii vor veni pentru asfaltarea de drumuri în satul Potcoava, pe o lungime de 7 kilometri, însemnând străzile principale. Pentru anul în curs, Lică Voicu, primarul comunei Independența, spune că a reușit să finalizeze un alt proiect finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Locală, însemnând asfaltarea de străzi în satul Independența, pe o lungime de 5,2 kilometri, fapt care a dus la asfaltarea tuturor străzilor principale din acest sat. Străzile mărginașe, înguste, au suferit reparații, fiind pietruite în totalitate. În plus, lucrarea de alimentare cu apă se apropie de final, în satul Independența, sperându-se ca în cursul lunii noiembrie să se efectueze recepția acesteia. Pentru satele Vișinii și Potcoava se intenționează să se găsească finanțare prin Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Ecoaqua, în așa fel încât și acestea să beneficieze de rețea de alimentare cu apă potabilă. Primarul e conștient că prin această soluție, unica la acest moment, prețul metrului cub de apă potabilă va fi unul ceva mai ridicat, dar va compensa acest fapt cu calitatea acesteia. “Ne-am gândit că este cea mai rapidă și cea mai sigură cale ca și locuitorii din aceste sate să aibă acces la rețeaua de apă potabilă.”

Investiții de peste 2 milioane euro

Contractul de finanțare pentru reabilitarea grădinițelor din satele Vișinii și Potcoava și școala Potcoava este semnat de anul trecut, la acest moment făcându-se demersuri pentru obținerea avizelor pentru demararea acestor lucrări. Se vor instala rețele de alimentare termică și va fi schimbată rețeaua electrică. Pentru satul Potcoava, intrat în acest an în atenția extremă a primarului Lică Voicu, prin reabilitarea grădiniței și a școlii, dar și prin asfaltarea drumurilor sătești, se realizează investiții de peste 2 milioane de euro. Suma i se pare mulțumitoare edilului, care spune că e bine să te mulțumești și cu atât, mai ales că este vorba de un sat care altfel niciodată, de pe urma taxelor și impozitelor locale colectate, nu ar fi beneficiat de astfel de facilități. Desigur, au fost nemulțumiri legate de faptul că în satul Potcoava nu au existat lucrări de asfaltare, comparativ cu celelalte două sate componente ale comunei, Vișinii și Independența, dar situația se va remedia extrem de curând. Desigur, la acest moment, așa crede primarul Lică Voicu, repartizarea acestei sume, de circa 1,66 milioane euro, pentru satul Potcoava, reprezintă doar exprimarea dorinței de a face, câtă vreme mai sunt demersuri de făcut, până la obținerea finanțării, proiectarea și avizarea, urmând declanșarea procedurilor de achiziție.

124 de ani de atestare documentară

De la etapa de acceptare a proiectului de către Ministerul Dezvoltării și până la finalizarea unei astfel de investiții, Lică Voicu e conștient că lucrurile nu sunt întotdeauna sigure. “Poți începe un proiect și, Doamne-ferește, tot la fel de bine poți să nu-l finalizezi vreodată.” Voicu e pățit în acest sens, având de implementat un program transfrontalier, cu perioadă destul de largă de implementare, însă timpul fizic pentru executarea lucrării a fost unul extrem de mic, de numai câteva luni, mai precis 3. La stadiile de proiectare și execuție, pot exista contestații ale licitatorilor, iar demersurile de clarificare sunt extrem de anevoioase. Se speră ca proiectul pentru asfaltarea de străzi în satul Potcoava să fie semnat la data de 11 noiembrie 2017. “Trebuie să ne mișcăm foarte repede cu documentele solicitate pentru aprobarea finanțării.” În rest comuna Independența se pregătește pentru 124 de ani de atestare documentară, aniversarea care se va desfășura în data de 13 august.

Modelu: Reabilitarea grădinițelor

Un singur proiect a fost aprobat, de Ministerul Dezvoltării, pentru comuna Modelu, însemnând modernizare drumuri de interes local, însă valoarea acestuia este una extrem de consistentă, de peste 2 milioane de euro, mai precis 10.135.093 lei. Gheorghe Dobre spune că pe lângă acest, mai derulează două proiecte, pentru reabilitarea a două grădinițe, una dintre ele urmând să funcționeze într-o fostă clădire dezafectată, proprietatea primăriei, unde a funcționat o societate comercială. Actuala grădiniță cunoscută cu nr. 1 funcționează, în prezent, în două săli de clasă, capacitatea acesteia fiind subdimensionată, în condițiile în care sunt trei grupe de copii. “Nici legea nu te lasă să desfășori programe educative, la grădiniță, prin cursuri ținute după-amiaza”. Se vor executa lucrări de recompartimentare, va fi amenajată o sală de festivități, cu dotările aferente, însemnând inclusiv jucării. Valoarea în bani este de 2.400.000 lei. Același lucru se va întâmpla și cu cealaltă grădiniță, clădirea unde funcționează având 90 de ani. Decizia administrației comunei Modelu este ca aceasta să fie demolată, urmând ca pe vechiul amplasament să se ridice o clădire nouă, cu aceeași destinație. Valoarea investiției este de 1.400.000 lei.

Vor fi reluate lucrările la rețeaua de canalizare

La acest moment, se calibrează și modernizează străzi în ceea ce localnicii numesc Cartierul vechi, amplasat în zona de nord a localității, zonă unde se schimbă și vechea rețea de alimentare cu apă potabilă, conductele fiind de fier. Lucrarea a fost executată într-un timp rapid, având în vedere necesitatea localnicilor de a avea apă potabilă, mai ales în timpul verii, în condiții de secetă prelungită. Același lucru se întâmplă și pe strada Morii, din satul Tonea, singura care este alimentată cu apă potabilă prin conductă metalică. Această lucrare se va derula în cursul lunii septembrie, tot din necesitatea de a nu lăsa gospodăriile fără apă potabilă, în lunile de vară. O astfel de lucrare necesită două săptămâni de muncă intensă. În cursul lunii august se vor relua lucrările la rețeaua de canalizare a localității, în condițiile în care vechiul executant și-a depus cerere de insolvență, astfel încât a fost necesară reluarea procedurilor de atribuire a licitației de executare a lucrării. La acest moment, s-au executat 5 kilometri de canalizare, însă mai trebuie introdusă conductă pe o lungime de 14 kilometri, la care se adaugă construirea și dotarea stației de epurare. Există finanțare pentru această lucrare.

Bani de la Ministerul Dezvoltării

La Modelu, la Ministerul Dezvoltării, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, s-au depus două proiecte pentru reabilitarea infrastructurii rutiere, însemnând modernizarea străzilor și construirea de șanțuri dalate prevăzute cu grătare, dincolo de acostament, mai ales pentru străzile înguste, unde lățimea acestora nu permite o fluidizare a traficului în alte condiții, mai precis amenajarea de două benzi de circulație. Se are în vedere modernizarea de străzi pe o lungime de 6,3 kilometri, celălalt proiect de reabilitare a drumurilor de interes local având o lungime de 8,4 kilometri. Unul dintre proiecte este depus la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, în vreme ce Ministerul Dezvoltării și-a dat deja acordul pentru finanțarea celui de-al doilea proiect. Gheorghe Dobre spune că acesta este rolul unui primar: să atragă fonduri pentru dezvoltarea localității. “Trebuie să alerge, să facă studii, proiecte, altfel, dacă stai în birou și aștepți să-ți pice ceva, acest lucru nu se întâmplă.” Din administrarea veniturilor locale, nu se pot face lucrări care să aibă impact imediat și pe termen lung, în viața comunității.




Localitățile călărășene, realități și perspective

Gheorghe Uleia, primarul comunei Ulmeni, ne spune că până la această dată are deja făcută proiecția bugetară pe anul în curs. Estimează venituri fără mari modificări față de anul trecut, acesta fiind în jurul sumei de 5.000.000 lei. Jumătate din această sumă se va duce pentru cheltuielile din învățământul public, însemnând salarii și cheltuieli materiale obișnuite. Sume importante sunt cheltuite pentru asigurarea funcționării administrației locale, însemnând, de asemenea, cheltuieli de salarizare, cheltuieli cu iluminatul public, plăți pentru persoanele cu dizabilități. Din bugetul local, suma prevăzută pentru investiții se ridică la valoarea de 1.000.000 lei. Comparativ cu alte localități, suma este una oarecum consistentă având în vedere că sunt comune care realizează venituri pentru partea de investiții situate la jumătatea acestei sume. Se vor investi bani în amenajarea de trotuare în lungime de 2 kilometri, dar și în pietruirea de străzi, cele aflate spre marginea localității, dar se intenționează și amenajarea unui drum ocolitor folosit de atelajele hipo, în condițiile în care comuna este traversată, de la un cap la altul, de DN31. “Prea multe căruțe nu mai sunt, dar există utilaje agricole care ar putea folosi această cale de deplasare.”

 

În proiecția bugetară, sunt prevăzute și cotele financiare de participare la proiectele aflate în derulare. Gheorghe Uleia se referă la un proiect de modernizare de străzi, în Ulmeni, proiect finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Locală, acesta având o valoare de 6.000.000 lei, dintre care partea de cofinanțare se situează la nivelul sumei de 300.000 lei, reprezentând 5 la sută. “Să ne ajute Dumnezeu să prindem finanțarea!” Proiectul prevede asfaltarea de străzi pe o lungime de 6 kilometri. Valoarea mare a investiției e dată de faptul că drumurile în Ulmeni sunt proiectate pe o lățime mai mare decât în mod uzual. Cea mai îngustă stradă are lățimea de 4,5 metri. Toate celelalte străzi au o lățime de 5,5 metri, excluzând acostamentul. În Ulmeni s-a mai reușit implementarea unui proiect de modernizare a străzilor, cu bani veniți de la Ministerul Dezvoltării, tot pe o lungime de 6 kilometri. Modernizarea străzilor vine în completarea proiectelor de introducere a sistemului de alimentare cu apă. La acest moment, rețeaua este una perfect funcțională, costul apei potabile, la Ulmeni, fiind de 1,5 lei pentru fiecare metru cub consumat. Sumele sunt încasate prin doi angajați proprii. Primăria Ulmeni este cea care emite facturile.

 

Gheorghe Uleia e de părere că înființarea unei societăți comerciale aflate în subordinea consiliului local, care să administreze și partea de rețea de alimentare cu apă potabilă, este o variantă de lucru mult mai eficientă. Mai ales că se intenționează și introducerea rețelei de canalizare, proiectul fiind depus tot la Ministerul Dezvoltării, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală, așa că se estimează că în următorii ani volumul de muncă va fi cu totul altul, iar înființarea acestei societăți este absolut firească și necesară. Costul lucrării de introducere a rețelei de canalizare, însemnând inclusiv stația de epurare, pentru comuna Ulmeni, înseamnă undeva la 3 milioane de euro. Desigur, Gheorghe Uleia e conștient că o astfel de lucrare nu se poate executa într-un timp scurt, acesta apreciind că finalizarea acesteia ar putea avea loc peste 3 ani, maxim. Mai mult, în prima fază, numărul gospodăriilor racordate la o viitoare rețea de canalizare va fi extrem de mic, mai ales că populația din zonă este săracă și îmbătrânită. Din 5.000 de locuitori, cât numără comuna Ulmeni, un procent de circa 10 la sută reprezintă numărul celor care au un serviciu stabil. Primarul estimează că alte 1000 de persoane sunt plecate în alte țări, la munci sezoniere. Nivelul de dezvoltare este unul redus, anul trecut, pe raza comunei, construindu-se mai puțin de 10 case.

 

Asta își propune primarul Uleia, pentru anul în curs: amenajarea de trotuare, pietruirea drumurilor mărginașe, pe o lungime de 8 kilometri, amenajarea de grupuri sanitare moderne în școli, iar în final se intenționează achiziția unui alt utilaj, un buldoexcavator, acesta fiind o necesitate pentru administrația din Ulmeni.




Localitățile călărășene, realități și perspective

Vâlcelele: Fără bani de salarii

La nivelul comunei Vâlcelele, proiecția de buget pentru anul în curs este asemănătoare cu cea din anii precedenți. Ionel Tatu, primarul comunei, estimează că veniturile vor fi oarecum mai mari, dar nu la nivel substanțial, iar recentele măriri de salarii, dispuse de guvernanți, vor duce la lipsa fondurilor, la sfârșitul anului. Ionel Tatu e ferm convins că Primăria Vâlcelele, spre sfârșitul exercițiului bugetar, va rămâne fără bani de salarii. Dar creșterea nivelului salarial este o formă prin care se reușește păstrarea oamenilor calificați în cadrul administrației publice locale. Ionel Tatu a căutat formule pentru acordarea de sporuri, cu orice risc, în condițiile în care, spre exemplu, salariul agentului agricol este unul derizoriu, situat la nivelul minim pe economie. “Mi-a venit cu cerere, că vrea să plece. Atunci am făcut toate eforturile, ca acest lucru să nu se întâmple. În anul 2017, nu mai poți ține un om în administrația publică, în condițiile în care acesta semnează adeverințe pentru APIA, spre exemplu, pentru cetățeni, în condițiile în care problemele ridicate sunt dintre cele mai diverse.” A avea astfel de responsabilități, pentru venituri mediocre, în condițiile în care o semnătură pusă pe un act întocmit eronat poate atrage răspunderi de ordin juridic, constituie o formă de supraviețuire la limita bătăii de joc.

Bani puțini pentru investiții

Pentru actualul an bugetar, valoarea investițiilor nu depășește suma de 300.000 lei, atât cât poate suporta comuna Vâlcelele, din venituri proprii. Suma este absolut nesatisfăcătoare, aceasta acoperind cheltuielile cu modernizarea parcului din centrul localității, însemnând mobilier urban, plus alte mici investiții, la care se adaugă sumele pentru cofinanțarea proiectelor aflate în derulare. Cu un total de 100.000 de lei se poate amenaja un trotuar, pe o lungime de 1 kilometru. Atât și nimic mai mult. Ionel Tatu afirmă că în maxim două săptămâni se va semna contractul, cu Compania Națională de Investiții, prin care se va finanța reabilitarea totală a căminului cultural din satul Vâlcelele, lucrare absolut indispensabilă comunei. Valoarea acestei investiții este de 500.000 de euro. Căminul cultural are o vechime de 50 de ani. Se va amenaja o scenă, va fi izolat fonic, va fi recompartimentat în așa fel încât să poată cuprinde și un spațiu destinat bibliotecii comunale, se va amenaja o sală de conferințe, dar și sala de spectacole, care va fi dotată cu mobilier specific. Utilitatea căminului cultural este evidentă: de la organizarea de spectacole mai ales cu specific folcloric, până la întâlniri cu cetățenii, acesta putând fi folosit și ca sală pentru proiecții cinematografice. Se vor putea derula în condiții foarte bune inclusiv serbările școlare. Chiar și în prima lună din primăvară acesta ar fi putut fi folosit la organizarea unor spectacole dedicate zilei de 8 Martie. În lipsa acestei oportunități, Ionel Tatu a găsit ca formulă de a se recompensa în fața cetățenilor prin mici gesturi simbolice.

Ambițiile primarului

Lucrările de reabilitare a căminului cultural vor începe cel mai probabil la sfârșitul lunii aprilie. termenul de executare a lucrărilor este de 1 an de zile de la data semnării contractului cu Compania Națională de Investiții, însă primarul Ionel Tatu speră că se vor organiza spectacole, în căminul cultural renovat din temelii, cu ocazia sărbătorilor de iarnă din acest an. Ca utilitate, acesta poate fi folosit și pentru organizarea de evenimente sociale. Ionel Tatu însă e intrigat de faptul că de foarte mult timp, la nivelul comunei, nu se mai organizează nunți. Una dintre explicații ar fi tocmai lipsa unui spațiu adecvat. Ca parte din banii de pe actualul exercițiu bugetar este reprezentată de confinațarea proiectelor care se vor derula la nivel local. Se va aplica un proiect de asfaltare a drumurilor, printr-un proiect finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Locală, valoarea acestuia fiind cea maximă, de 1 milion de euro. Se vor asfalta străzi în ambele sate componente ale comunei, Floroaica și Vâlcelele. Tot în această perioadă se va depune și un proiect pentru modernizarea bazei sportive din satul Floroaica. Ionel Tatu se laudă că, dacă va reuși să acceseze fonduri pentru acesta, baza sportivă de la Floroaica va fi la nivelul primei divizii. Modernizarea include scenă pentru spectacole în aer liber, tribune și spații de cazare a sportivilor. Și valoarea acestui proiect atinge suma de 1 milion de euro. “Dacă ne ajută Dumnezeu, satul Floroaica se va schimba din temelii.” Ambiția primarului Ionel Tatu este aceea de a amenaja o bază sportivă modernă astfel încât, pe parcurs, să poată atrage sponsori care să investească într-o echipă locală care să evolueze la nivelul eșalonului III.

Alexandru Odobescu: Asfalt și canalizare

Nicolae Eremia, primarul comunei Alexandru Odobescu, se laudă cu o serie de proiecte care urmează să se derupleze în perioada imediat următoare. Se are în vedere înființarea unui sistem centralizat de canalizare menajeră, cu stație de epurare, care să deservească satele Alexandru Odobescu și Nicolae Bălcescu. Valoarea estimativă a investiției este de 4,98 milioane lei, la care se adaugă taxa pe valoarea adăugată. Există o linie de finanțare externă, cu fonduri provenind de la Uniunea Europeană, care va acoperi un procent de 76,8 la sută din valoarea proiectului. Lucrarea este deja în derulare, introducându-se deja conducta de canalizare pe o lungime de 12,5 kilometri, la acest moment lucrându-se la înființarea stației de epurare. Un alt proiect aflat la stadiul achiziției publice este cel de modernizare a străzilor în satele Alexandru Odobescu și Nicolae Bălcescu, cu o valoare totală a investiției din sumă de 8,55 milioane lei, fără taxa pe valoarea adăugată. Sunt propuse spre modernizare 7 străzi în satul Alexandru Odobescu, pe o lungime de 3,7 kilometri, la care se adaugă 9 străzi în satul Nicolae Bălcescu, pe o lungime de peste 8 kilometri.

Bani pentru instituții

Tot în faza de selectare a constructorului se află și proiectul de modernizare a căminului cultural din satul Nicolae Bălcescu, proiect finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală. Suma bugetată este de circa 2 milioane lei, finanțarea cuprinzând atât reabilitarea clădirii, dar și achiziționarea de scaune pentru sala de evenimente, sistem audio, sistem proiecție video, instalație lumini, canapele, calculatoare, costume populare fete și băieți, cortină, șină cortină cu acționare manuală, mobilier garderobă, draperii, rafturi pentru cărți, birouri, scaune, bănci și dulapuri pentru vestiare, toalete și instalații de climatizare. Tot în cursul acestei perioade se va reabilita și moderniza și grădinița din satul Nicolae Bălcescu, valoarea investiției fiind în jurul sumei de 1,5 milioane lei. În cadrul proiectului este cuprinsă reabilitarea integrală a clădării. Se vor adăuga instalații de încălzire centralizată, instalații sanitare interioare, instalații electrice, rețea de canalizare exterioară, rețea de alimentare cu apă. Și în satul Gălățui va fi reabilitată grădinița, cu fonduri centralizate, valoarea investiției fiind de circa 1 milion de lei, la acest moment derulându-se etapele privind selectarea constructorului, prin achiziție publică. Reabilitarea grădiniței din satul Gălățui va însemna reparația capitală a clădirii, la care se adaugă instalații de încălzire, instalații sanitare interioare, cele electrice, amenajarea rețelei de canalizare și cea de apă potabilă.

Independența: Lucrări de detaliu

Lică Voicu, primarul comunei Independența, se arată nemulțumit de faptul că se întârzie aprobarea bugetului local, fapt care duce la decalarea termenelor pentru proiectele aflate în derulare, la acest moment. Se așteaptă hotărârea cu cotele defalcate în așa fel încât și bugetul local să fie supus dezbaterii publice și aprobării consilierilor locali. Se așteaptă finalizarea acestuia câtă vreme, ala nivel local, sunt în derulare o serie de proiecte la care comuna Independența trebuie să fină cu partea ei de finanțare. Se vor finanța, prima dată, proiectele aflate deja în derulare, dar trebuie finanțate și cele care urmează să fie accesate și care constituie necesități extreme pentru comună. Lică Voicu amintește, la capitolul proiecte în derulare, asfaltarea de drumuri, pe o lungime de 5,2 kilometri, cu fonduri provenind prin programul Național de Dezvoltare Locală. La acesta, cota de cofinanțare a comunei Independența, situată la 2 la sută din valoare, echivalează cu circa 100.000 de lei. Proiectul este aproape finalizat, se lucrează la chestiunile de detaliu, podețe, traverse, acesta aplicându-se pentru satul principal, Independența.

Partea de cofinanțare

Se derulează și proiectul de alimentare cu apă, finanțat prin Ministerul Dezvoltării. Au fost introduse conductele, a fost amenajată stația de apă, dar și puțurile de captare și bazinul de stocare. E o lucrare în care s-a investit suma de 3,4 milioane lei. Se așteaptă ca, în primele luni de vară, dacă lucrurile decurg în mod uzual, obișnuit, să fie montate căminele și apometrele. La acest moment, populația s-a racordat la noua rețea de apă potabilă într-un procent foarte mic. Mai sunt lucrări de efectuat la stația de apă, unde lipsește partea electrică. În plus, trebuie executate lucrări de finisare la bazinul de apă. Mai sunt de executat tot lucrări cu o valoare financiară mai mică. În vară, conform contractului semnat, această lucrare trebuie predată la cheie. Și comunitatea locală trebuie să vină cu o parte din suma necesară finalizării proiectului, banii urmând să fie alocați din bugetul local al comunei Independența. Astfel, bugetul local pentru anul 2017 va cuprinde exact aceste cote de finanțări la proiectele derulate pe raza comunei. Se vor reabilita, tot în cursul acestui an, și clădirile care găzduiesc grădinițele de pe raza satelor Potcoava și Vișinii, dar și școala din satul Potcoava. Și aici urmează să se aloce cota de participare financiară la aceste proiecte, finanțarea principală venind tot prin Ministerul dezvoltării. Acestea sunt principalele obiective aprobate și finanțate.

Proiecte pentru Potcoava

Comuna Independența are venituri proprii de circa 1 milion de lei, restul banilor, până la 4 milioane lei, venind din cotele defalcate de la nivel central. Pentru investiții, fondurile sunt de circa 500.000 lei. “Până acum, ne-am descurcat, nu ne-am întins mai mult decât ne-a permis bugetul”. La acest moment, sunt idei de proiecte aflate doar în stadiul de documente, una dintre ele vizând asfaltarea străzilor în satul Potcoava. “Mi se pare corect ca și cetățenii din Potcoava să întrebe când vor fi reabilitate străzile și în satul lor”. Deocamdată se întocmesc documente pentru accesarea de fonduri. Se are în vedere executarea de reabilitări de drumuri și de asfaltare pe o lungime de 7 kilometri, banii necesari pentru o astfel de investiție ridicându-se la suma de 7 milioane lei, echivalentul a 1,5 milioane euro. În satul Potcoava, câteva străzi sunt pietruite, restul acestora fiind de pământ. Prin acest proiect se intenționează inclusiv asfaltarea străzilor mărginașe. Problema importantă care rămâne în atenția primarului Lică Voicu este introducerea rețelei de canalizare, costul unei astfel de lucrări, numai în satul Independența, fiind de circa 3,4 milioane euro, câtă vreme la mijloc este vorba și de amenajarea stației de epurare. Se întocmesc documente necesare depunerii, astfel încât la momentul deschiderii finanțărilor pentru astfel de obiective, acestea să fie depuse. Proiectul de rețea de canalizare nu este depus câtă vreme Primăria independența nu poate suporta partea de cofinanțare atâta timp este angrenată deja în derularea de poriecte care necesită și finanțări locale. “Până acum ne-am gospodărit cu ce avem la dispoziție, cu cheltuieli cât mai mici, iar lucrurile vrem să le face în ordine, a fost concluzia edilului Lică Voicu”.




Localitățile călărășene, realități și perspective

Fundeni: Experiență în lucrul cu omul

fundeni-2La al patrulea mandat, Gheorghiță Cărtușanu, primarul comunei Fundeni, vine cu o vastă experiență cu oamenii. “Este un adevăr: fiecare an care-l capeți la un loc de muncă, într-o meserie sau altceva, este imposibil să nu capeți experiență”. Cărtușanu crede că la mijloc este vorba nu neapărat de o vocație, cât de firea omului, aceea de a fi gospodar. “Dacă îți place ceva, faci cu dragoste, cu pricepere”. Edilul comunei Fundeni se caracterizează ca fiind un om extrem de ambițios. Pentru acest an, s-a încheiat o vastă lucrare de asfaltare a străzilor, la acest moment lucrându-se la acostamente, însemnând depunerea de piatră pe marginea acestora, pe o lățime de o jumătate de metru pe ambele sensuri. Comuna mai beneficiază de un program de asfaltare stradală, pe o lungime de 9 kilometri, lucrare finanțată prin Programul Național de Dezvoltare Locală.

Exercițiu de memorie

Cărtușanu ne face un exercițiu de memorie. Își amintește că în perioada 1990 – 2004, deși comuna se află la 16 kilometri de București, nu avea o singură stradă nu asfaltată, ci pietruită. Alimentarea cu apă se făcea printr-un sistem perimat. În plus, nu existau farmacie, medic de familie, iluminat public sau transport public de călători. “Mi-am pus întrebarea cum s-a trăit aici”. La acest moment, se pune accent pe respectarea oamenilor, pe asigurarea siguranței cetățenilor, pe iluminat public în condiții optime, vorbim de lucruri care sunt normale la acest moment, pentru o comunitate. În rețeaua de iluminat public, s-a investit în fiecare an, neexistând, la acest moment, stradă care să nu beneficieze de această facilitate. Se asigură, ritmic, transportul în comun, necesar mai ales navetiștilor, pe ruta Fundeni – București, însă situația este și acum extrem de delicată câtă vreme e vorba de transport public de călători pe ruta a două județe. “Am luptat și lupt pentru oameni! Comparativ cu ce era, spun eu că mă pot mândri”.

Investiții în educație

fundPână la venirea lui Gheorghiță Cărtușanu ca primar, școlile erau într-o stare jalnică. Nu existau fonduri și nici nu exista interes pentru derularea procesului educațional în condiții optime. La Fundeni, sunt trei școli. Una dintre ele a fost reabilitată integral, pe un program cu fonduri ale Uniunii Europene. La acest moment, o altă școală, cea din centrul comunei, este reabilitată, prin fonduri provenite de la Ministerul Învățământului, cu cofinanțare a Consiliului Local Fundeni, valoarea proiectului situându-se în jurul sumei de 300.000 de euro. Se execută lucrări de extindere cu două săli de clasă, schimbarea acoperișului, executarea de izolații exterioare, amenajare de grupuri sanitare interioare și reabilitare. Conform înțelegerii, primăriei Fundeni îi revine sarcina să instaleze un sistem de încălzire centralizat, dar și să împrejmuiască instituția, să amenajeze aleile interioare și să reabiliteze magaziile. Școala va beneficia de energie termică provenind de la o centrală alimentată cu combustibili solizi, cel mai probabil peleți, dar acest lucru se va stabili pe baza unor calcule de eficiență financiară.

Medici pentru cetățeni

La acest moment, se discută și în comuna Fundeni despre introducerea rețelei de gaz, fapt care ar duce la atragerea de investiții. Investiții trebuie făcute și în cea mai mare școală din comuna Fundeni, cea cu clasele I-VIII, unde trebuie reabilitat acoperișul, dar și amenajarea unui sistem de încălzire centralizat. Și aici trebuie amenajat un grup sanitar în interiorul clădirii, dar și placarea exterioară. Există un proiect care prevede amenajarea a încă două săli de clasă, dar și construirea unei săli de sport. La Fundeni, în sistemul de învățământ, sunt angrenați 600 de copii, care învață în două schimburi. Nu există spații suficiente pentru derularea învățământului într-un singur schimb. În plus, una dintre școli a intrat în reabilitare. Gheorghiță Cărtușanu e de părere că, la sate, investițiile în educație și în sănătate sunt prioritare. Primăria Fundeni este proprietarul spațiului unde funcționează dispensarul uman, spre comparație cu alte comune, unde acestea au fost înstrăinate către medicii de familie. “S-a cerut, cu ceva ani în urmă, vânzarea acestor spații. Mi-am pus întrebarea: acei medici care le folosesc, cândva, vor ieși la pensie. Știam un medic care era bătrân și bolnav și m-am întrebat ce fac dacă eu aduc un alt medic și ce pot eu să-i ofer, ce facilități”. La ora actuală, la Fundeni sunt doi medici de familie, dar există și medic stomatolog, la care se adaugă o farmacie unde se eliberează medicamente pe baza rețetelor compensate. În lipsa unei farmacii, cel mai apropiat punct de distribuție a medicamentelor se afla la Fundulea sau la Plătărești.

Activitate cu suflet

După atâția ani de administrare a problemelor edilitare, Gheorghiță Cărtușanu, primarul comunei Fundeni, a ajuns la concluzia că cel mai greu este să lucrezi co omul. “Trebuie să ai răbdarea și priceperea să încerci să-i înțelegi pe fiecare. Fiecare vine cu problema lui, fiecare vine cu durerea lui, dar și cu nivelul lui de cunoștințe și de înțelegere”. Ca edil, poți rezolva anumite lucruri, dar multe dintre acestea nu intră în sfera de influență sau de competență a primarului. Or astfel de situații nu sunt înțelese, de cele mai multe ori, de cetățean. “Există riscul pe unii să-i superi, pe unii să-i nemulțumești, așa e lumea făcută!” La al patrulea mandat, Cărtușanu spune că a căpătat suficientă pricepere în ceea ce face și, în plus, își derulează activitatea punând și foarte mult suflet. Pe actualul mandat, are în vedere câteva obiective majore pentru comunitate. În primul rând finalizarea investițiilor în cele trei școli de pe raza comunei, înființarea unei grădinițe cu program prelungit, aceasta fiind o prioritate a actualului edil, dar și monitorizarea video a localității, la care se adaugă amenajarea unui nou cimitir.




Localitățile călărășene, realități și perspective

Dorobanțu: Asfaltul devenit prioritate

Vasile Stoica, edilul comunei Dorobanțu, aflat la al doilea mandat, ne spune că se așteaptă derularea proiectelor depuse la Ministerul Dezvoltării, ca investiții care să schimbe fața localității. Este vorba, în primul rând, de un proiect care prevede asfaltarea străzilor din interiorul localității. Un proiect identic este depus la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, pe măsura 7.2 – Infrastructura rurală, investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică. Se impune amenajarea unei punți pietonale între satele Vărăști și Dorobanțu, investiție la care s-au realizat proiectarea și expertiza, mai ales că trebuie amenajat un podeț peste balta Andolina, banii urmând să fie atrași tot de la Ministerul dezvoltării. La Compania Națională de Investiții, s-a depus un alt proiect pentru construirea unui cămin cultural. “Nu știu de ce Ministerul Dezvoltării dă bani numai pentru reparații și întreținere. Probabil că nu-și închipuie că în țara asta mai există vreo comună fără cămin cultural”. Nu există o astfel de instituție pe raza comunei Dorobanțu, deși aici se derulează o activitate culturală intensă. Aici funcționează ansamblul folcloric Spicul, care are numeroase participări la festivaluri de gen, inclusiv la nivel internațional.

Birocrația sufocă inițiativa

După 4 ani de mandat, Vasile Stoica a ajuns la concluzia că nu întotdeauna ce îți propui să realizezi ca primar reușești și să realizezi. Sistemul este unul birocratic, greoi. “Se întâmplă să faci și să depui documentația pentru un proiect pe plan local, dar abia după câțiva ani reușești să primești și finanțare sau să-l duci la bun sfârșit”. La nivelul comunei, o astfel de investiție, derulată pe ani de zile, este cea legată de alimentarea cu apă potabilă, lucrare începută de circa 10 ani și închisă abia acum. Probabil că sunt și bani puțini, dar dacă sunt cheltuiți eficient, lucrurile se mișcă. Venit dintr-un sistem privat, Stoica înțelege că munca cu oamenii este extrem de complexă, că trebuie umblat la mentalități și educație. Ne exemplifică cu sistemul de colectare a gunoiului menajer, unde se impune selectarea acestuia pe categorii, fapt care nu este înțeles inclusiv la nivel rural. Mai mult, s-a căutat reducerea cotelor de gunoi menajer, tocmai prin selectarea acestuia, fapt care nu s-a întâmplat, amenzile venite de la instituțiile de profil fiind consistente. Primarul știe că aici trebuie discutat cu cetățeanul. Se așteaptă, de ani de zile, intrarea în funcțiune a Asociației Ecosalubris. În plus, nu există pubele, ceea ce presupune existența unor astfel de fonduri destinate în acest sens.

Corespondență cu Ministerul Dezvoltării

Exist platforme ecologice amenajate la nivelul comunei Dorobanțu. Pe anul în curs, ca bilanț edilitar, Vasile Stoica se mândrește că, la preluarea funcției, în comuna Dorobanțu existau drumuri pietruite în lungime de 11 kilometri, la acest moment, comuna fiind pietruită la nivelul a 98 la sută din lungimea drumurilor. Au mai rămas de pietruit câteva străduțe unde nu mai există locuitori. Acestea nu au fost o prioritate. S-au amenajat drumuri pe o lungime de 50 de kilometri. S-a găsit această soluție și nu asfaltarea străzilor câtă vreme fondurile nu ar fi fost suficiente decât pentru două străzi, restul satului rămânând, în continuare, sub noroi. “Eu zic că e o realizare asta”. Se estimează că asfaltul va ajunge, la Dorobanțu, cât mai curând. Se face corespondență cu Ministerul Dezvoltării, pe această temă. Se așteaptă derularea investițiilor. Din fonduri proprii, o astfel de acțiune nu este permisă, câtă vreme există fonduri doar la nivelul de funcționare. Primarul nu poate angaja cheltuieli care să depășească veniturile. Sunt bani care trebuie dați imediat, la asistenții sociali. Se derulează investiții pentru modernizarea iluminatului public. Nu sunt fonduri pentru schimbarea a 650 de lămpi, așa că lucrarea se va desfășura în sistem multianual. Primarul e mulțumit că s-a încheiat investiția de alimentare cu apă potabilă. Anul ăsta, a fost singura vară când cetățenii au primit apă potabilă non-stop.

Spanțov: Alimentarea cu apă aproape de final

Se definitivează lucrările de alimentare cu apă potabilă, se fac ultimele finisaje, ne spune primarul comunei Spanțov, Niki Gheorghescu. Lucrarea aceasta a constituit adevărata piatră de încercare pentru edil. S-au săpat 4 puțuri de mare adâncime, s-a achiziționat bazinul pentru stocarea apei potabile, însă mai sunt necesare lucrări pentru introducerea conductei principale pe o lungime de 4 kilometri, la care se adaugă și materialele și costurile pentru efectuarea branșamentelor. Se lucrează intens la amenajarea stației de apă. Vechiul bazin colector însuma 330 de metri cubi de apă și era metalic, în vreme ce bazinul nou pentru colectarea aopei potabile are o capacitate mărită, de 400 de metri cubi, dar nici nu este confecționat din materiale care ar putea afecta sănătatea localnicilor, pe termen lung. Lucrarea este realizată în proporție de 95 la sută, urmând să se efectueze branșamentul electric. Se lucrează intens și la introducerea rețelei de canalizare, cu toate că nu mai sunt fonduri, pe anul în curs, care să asigure ritmicitatea activității. Se mai execută lucrări doar în cursul acestei luni. Lucrările la rețelele de apă potabilă și canalizare constituie punctele de reper ale activității de edil, peste comuna Spanțov, pentru primarul Niki Gheorghescu. Însumate, cele două lucrări înseamnă 5 milioane de euro.

Rezolvarea problemelor de ordin social

Au fost executate trotuare și se încearcă definitivarea reabilitării căminului cultural din satul Stancea. Lungimea trotuarelor amenajate este de 1,4 kilometri, pentru care s-a plătit suma de 70.000 lei. Au fost executate din beton. Nu au fost suficiente fonduri încât trotuarele să fie executate prin învelirea lor cu un strat de bitum sau să fie placate cu un strat de pavele. Lungimea de 1,4 kilometri acoperă satele Clinciu și Stancea, iar lucrarea de amenajare a trotuarelor era o necesitate câtă vreme acestea fac legătura cu școala primară din Clinciu și cu școala gimnazială din Stancea, de-a lungul drumului național. Era absolut necesar ca deplasarea elevilor la școală și dinspre școală să nu devină un motiv de expunere la accidente. În plus, străzile din comună au fost amenajate prin acoperirea lor cu un strat de zgură, o soluție extrem de eficientă pentru o comunitate fără posibilități materiale, fapt care a dus la scoaterea din noroaie a drumurilor sătești pe o lungime de 16 kilometri. Problema cea mai mare, însă, în această localitate o reprezintă rezolvarea problemelor de ordin social, câtă vreme 1.700 de persoane, de etnie țigănească, se zbat la limita subzistenței. Primarul Niki Gheorghescu a căutat soluții dintre cele mai diverse. În comună, activează o fundație care asigură, pentru 50 de persoane, o masă caldă. S-au construit și case pentru cei care nu aveau unde să locuiască. Mulți dintre ei, analfabeți, duc un trai în condiții aproape inumane. Primarul a găsit înțelegere la firma Rosal SA București, care a asigurat 80 de locuri de muncă pentru cei din această comună, la o secție de sortare a resturilor menajere. Se asigură salariu fix, pe contracte de muncă, dar și transport între locul de muncă și domiciliu. În această problemă, un sprijin important este asigurat și de cultele religioase.

Bani pentru asfaltări

Se așteaptă finanțarea unei lucrări pentru asfaltarea străzilor pe o lungime de 8 kilometri, cu o valoare estimată de 1,5 milioane de euro. Aflat la al doilea mandat, primarul Niki Gheorghescu a învățat doar atât: că nu e bine să fii primar peste o comunitate săracă. Își mai dorește să amenajeze căminul cultural, să-l transforme complet, acesta este o ruină la acest moment. Amenajarea acestuia presupune mulți bani, iar primarul se gândește să-l transforme într-o sală de spectacole, cu scaune în amfiteatru, instalație de sunet, instalație de lumini, dar și mărirea suprafeței utile a acestuia cu încă două săli pentru repetiții, ședințe sau alte activități culturale uzuale.

Modelu: Străzi în cartierul nou

S-a finalizat lucrarea de amenajare a străzilor în cartierul nou din satul Modelu. Este vorba de drumuri pe o lungime de 4,8 kilometri. S-a lucrat la prima parte, adică s-au amenajat primele straturi, însemnând balastru și piatră, s-au amenajat podețe și intrările în curți, la care se adaugă lucrarea de asfaltare. Din fondurile locale, suma de 2,8 milioane s-a dus în această lucrare. Pe anul în curs, bugetul de investiții și reparații a fost unul destul de consistent, situându-se undeva în jurul sumei de 700.000 de euro. Banii provin din impozite și taxe, nivelul colectării fiind de 80 la sută. S-au mai folosit fonduri pentru igienizarea școlilor, aprovizionarea cu combustibili, pentru sezonul rece, dar și la reparația de străzi. Nu mai sunt bani pentru asistenții personali și indemnizații pentru persoanele cu handicap. Se așteaptă, în acest sens, fonduri de la nivel național. Asta se întâmplă la sfârșitul fiecărui an.

Grădinițe noi

Se lucrează și la rețeaua de canalizare a comunei. Se introduce rețea de canalizare pe o lungime de 14 kilometri. Sunt studii si se așteaptă finanțarea, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, pentru asfaltarea de drumuri pe o lungime de 7 kilometri, cuprinzând șanțuri dalate și traverse. Există un proiect pentru construirea unei noi grădinițe, în locul grădiniței nr. 2, care nu mai e funcțională. Sumele sunt de 1,4 milioane, la care se adaugă amenajarea unei alte clădiri, cu 4 săli de clasă, valoarea investiției fiind de 2,3 milioane lei. După 4 mandate, gheorghe Dobre a ajuns la concluzia că administrația se derulează din ce în ce mai greu, birocrația sufocă inițiativa, iar fundurile comunei se cu și spre alte localități, spre cele care nu dețin obiective economice. Sunt localități unde situația este disperată. Nu mai există, la acest moment, nici măcar fonduri pentru salarii.

Amenajări din forțe proprii

Gheorghe Dobre afirmă că se duc atât de mulți bani la drumurile din comună pentru că nu există finanțare externă, totul făcându-se prin forțe proprii. Suma alocată inițial a fost de 3,4 milioane lei, din care valoarea lucrărilor executate este de circa 1 milion, diferența urmând să fie investită în prima parte a acestui an. Banii sunt pentru înființare de drumuri în cartierul nou, cum este cunoscută zona în Modelu, unde s-au construit 230 de case. Cartierul este locuit, iar primarul Dobre se declară mulțumit de lucrările executate până acum. Spune acesta că a reușit ca, din iarna asta, locuitorii acestei zone să fie descălțați de cizme. Pentru satul Radu Negru, cunoscut drept Gambeta, nu sunt alocate fonduri din bugetul local. Se fac demersuri pentru accesarea de finanțări în baza unor proiecte. Radu Negru este un așa-numit sat sezonier. Numărul locuitorilor permanenți este de 130. Casele sunt folosite fie ca mici gospodării, pe perioada sezonului cald, fie sunt case de week-end. Străzile principale sunt acoperite cu zgură. S-au amenajat străzile în zonele locuite, mai ales cele care duc spre biserică și spre drumul național. Există apă, există iluminat public, mai ales că așezarea este relativ nouă.

Căsuța Poveștilor Pescărești

Prioritățile, însă, sunt în Modelu, cea mai mare comună din județul Călărași, raportat la numărul populației. Școala nr. 2 trebuie anvelopată și ea, ceea ce înseamnă o eficientizare a consumului de gaze naturale. Studiul se va face în cursul lunii februarie, în ideea că, odată deschise sesiunile de accesare de fonduri nerambursabile, să se depună proiectul pentru reabilitarea acestei instituții de învățământ cu bani veniți prin Programul Național pentru Pescuit. Între timp, s-a reabilitat căminul cultural, denumirea oficială a acestuia fiind Căsuța Poveștilor Pescărești, chiar dacă pescarii din zonă nu se înghesuie câtă vreme, afirmă mucalit primarul Gheorghe Dobre, aceștia au contract cu furnizorul de electricitate, Enel. Dar bucuria primarului a fost aceea că a putut accesa aceste fonduri care au fost folosite la reabilitarea clădirii. Căminul cultural a fost făcut de fosta cooperativă agricolă de producție din localitate, dar se afla în patrimoniul local. Acum se pot organiza spectacole, serbări școlare, dar se intenționează să se proiecteze și filme artistice, pentru copii, printr-o cooperare cu Centrul Cultural Județean Călărași.

400 de case noi

În urmă cu 12 ani, existau 2 străzi asfaltate în comună, Plopilor și Culturii, ultima amenajată de fostul Combinat de Celuloză și hârtie. Gheorghe Dobre știe că Modelu s-a dezvoltat în toată această perioadă. În 12 ani, s-au construit 400 de case noi, ceea ce înseamnă un adevărat sat. Fondurile provin din afară, Gheorghe Dobre știe că toate aceste locuințe au fost construite fiindcă a existat posibilitatea ca oamenii să poată lucra în străinătate. Partea tristă a acestui fapt este că munca în străinătate, indiferent dacă e făcută de bărbat sau de femeie, duce la destructurarea familiilor.




Raid: Localitățile călărășene, realități și perspective

Grădiștea: Pubele pentru varză

corbuÎn această perioadă, edilul comunei Grădiștea, Constantin Corbu, implementează o hotărâre de consiliu local, care se referă la gospodărirea de pe plan local. Hotărârea respectivă, cu numărul 97, din luna august 2016, prevede eliminarea gunoaiele de pe locurile neamenajate, gunoiul menajer să fie dat la firma de salubritate, gunoiul de grajd să fie dus numai pe platformele special amenajate. Operatorul de salubritate, SC Saubris Gălățui, se află pe raza comunei Grădiștea, pentru perioada 12 – 27 septembrie, pentru încheierea de contracte de prestări servicii cu gospodăriile cu care nu are astfel de înțelegeri legale. Primarul din Grădiștea, Constantin Corbu, spune că există o problemă legată de colectarea gunoiului menajer, pe raza localității. “Nu au educația civică în a separa gunoiul menajer de cel de grajd. Gunoiul biodegradabil, în fapt cel de grajd, măturătura, cenușa, fiind biodegradabil, are o altă destinație decât cel menajer”. În plus, încă de acum câțiva ani, gospodăriile localnicilor au fost dotate cu pubele, însă acestea nu au fost folosite pentru colectarea gunoiului, ci au fost transformate, în cele mai multe cazuri, în butoaie pentru varză sau recipiente pentru depozitarea grâului. În ele, zdrobesc strugurii, țin apa de ploaie, țin făina.

Rapoarte de colectare selectivă

Pentru prima dată, la Grădiștea, se pune piciorul în prag, urmărindu-se salubrizarea comunei într-un mod profesionist, câtă vreme aceasta nu este numai o îndatorire, ci și o obligație, dată de Legea Mediului, dar și de cerințele Gărzii de Mediu, care cere rapoarte legate de colectarea selectivă a gunoiului menajer, pentru fiecare localitate. “Mi s-au cerut rapoarte, să arăt câtă sticlă am predat, cât material plastic, cât carton”. Edilul din Grădiștea asta nu înțelege: care este rolul unui primar, acela de a colecta gunoaie sau acela de a administra comuna, cu toate problemele acesteia? Constantin Corbu afirmă că soluția este clarificarea proiectului legat de Ecomanagement Salubris. Știe că în cadrul acestuia s-a desemnat o firmă, dar nu conoaște dacă aceasta are rol de operator de preluare a gunoiului menajer sau doar unul intermediar. Se speră că în aceste zile să se clarifice situația proiectului derulat prin ADI Ecomanagement Salubris. Licitația pentru colectarea deșeurilor a fost câștigată de o firmă din Costinești, la această oră nu se știe ce rol are stația de sortare din comuna Ciocănești și nici care este rolul, în tot acest proiect, jucat de SC Salubris Gălățui, operatorul de salubritate și pentru comuna Grădiștea.

Criterii neclare pentru preț

În plus, pentru colectarea gunoiului menajer numai în locuri special amenajate, ca la oraș, problema este dată de faptul că se nasc inechități câtă vreme sunt localnici care vor duce câteva borcănașe de iaurt, în vreme ce alții vor folosi aceste rampe pentru a scăpa de bălegarul din curte, situație în care stația de sortare a gunoiului, de la Ciocănești, va avea mari probleme. “În afară de asta, nu se poate măsura cantitatea de gunoi pe care o duce unul sau altul”. La acest moment, costul metrului cub de gunoi este stabilit de niște edili care nu mai sunt, mulți dintre ei, pe funcții, după niște criterii neclare. Se lucrează după un sistem greu de acceptat, în sensul că firma de salubritate ar urma să colecteze gunoiul menajer din locurile special amenajate, dar plățile propunându-se să se facă de fiecare primărie în parte, urmând ca acestea să-și recupereze banii prin instituirea unei taxe locale către populație. În plus, un act normativ prevede sancțiuni de 100 de lei pe zi pentru acele unități administrativ-teritoriale care nu prezintă documente din care să rezulte că se reduce cantitatea de gunoi colectată cu 15 la sută. Asta e dilema edilului din Grădiștea: unde există aceste evaluări anuale, legate de cantitatea de gunoi colectată?

Taxă cât o bere

Constantin Corbu crede că o primă soluție este cea legată de educarea civică a cetățenilor, prin discuții purtate individual. Pe raza comunei, s-au emis documente către fiecare gospodărie, expediate prin oficiile poștale, prin care se încearcă lămurirea populației cât de important este să se încheie documente de colecare a resturilor menajere. Contractele se încheie cu firma Salubis Gălățui, chiar dacă s-a derulat licitația pentru colectarea gunoiului prin firma desemnată de ADI Ecomanagement Salubris, iar primarul Constantin Corbu spune că demersul său este justificat prin faptul că nimeni nu are habar când noul operator de salubritate se va apuca de derulat această activitate. “Și eu ce fac, stau pe loc?” La acest moment, pentru colectarea gunoiului menajer, la operatorul Salubris Gălățui, se plătește o taxă de 3 lei de persoană, aceasta fiind evaluată de Consatntin Corbu ca fiind extrem de mică. Aceeași situație este și cea legată de costul apei de pe rețeaua de distribuție, acesta fiind de 1,8 lei metru cub, în condițiile în care există instistențe ca și comuna Grădiștea să se înscrie în Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Ecoaqua, fapt care ar duce la majorări de prețuri și câtă vreme nu există certitudini legate de derularea de investiții în rețeaua de alimenatre cu apă sau canalizare.

Jegălia: Școală modernă și sală de sport

scoalaAurel Vasile, primarul comunei Jegălia, e bucuros că a reușit finalizarea unui proiect, în valoare de aproape 650.000 de euro, bani veniți prin programul Național de Dezvoltare Locală, prin care s-a reabilitat școala din localitate. S-a construit și o sală de sport, de peste 200 de metri pătrați, s-au amenajat grupuri sanitare moderne. “Am reușit în acest an să facem în așa fel încât învățământul să se deruleze în condiții deosebite”. La școala din satul Jegălia, s-a introdus și sistemul de încălzire centralizat, care funcționează pe o centrală alimentată cu combustibili solizi. Până la modernizare, sistemul de încălzire era cel clasic, făcut prin intermediul sobelor cu lemne. Și școala din satul Găldău beneficiază de sistem de încălzire centralizat, la acest moment. Și la grădinița din satul Jegălia s-a montat un sistem de încălzire modern. Grădinița funcționează cu peste 100 de copii. Nu același lucru s-a reușit la grădinița din Gâldău, în acest an, unde numărul copiilor care o frecventează este mult mai mic. Primarul justifică faptul că instituția de învățământ preșcolar nu a beneficiat de investiții majore prin faptul că nu știe cât timp aceasta își va mai desfășura activitatea, câtă vreme numărul copiilor care o frecventează se reduce de la an la an.

Investiții de 8,5 milioane euro

Comuna Jegălia beneficiază de un program prin care se va investi suma de 8,5 milioane de euro. Se vor construi o stație de apă, pe raza satului Gâldău, pentru satele Iezerul și Jegălia, valoarea acesteia fiind de 1,5 milioane de euro, o stație de epurare, la acest moment lucrându-se la planul urbanistic zonal, și acesta necesitând fonduri și timp, acesta urmând să se definitiveze în cursul lunii martie a anului viitor, la care se adaugă reamenajarea stațiilor de apă de la Jegălia, Iezerul și Gâldău. Se vor reabilita sistemele de alimentare cu apă potabilă pe o lungime de 12,5 kilometri, în satul Jegălia și de 6 kilometri, în satul Iezerul. Se va introduce și rețea de canalizare, în satul Jegălia, pe o lungime de 12 kilometri. Investiția se va derula începând cu primăvara anului viitor, la acest moment există banii, veniți prin Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Dobrogea, operatorul fiind Raja Constanța, totul depinzând de constructor, neexistând un termen clar pentru finalizarea investiției.

Asfalt în toate satele

asfaltPrin Compania Națională de Investiții, se reabilitează centrul cultural local, tot pe baza unui proiect câștigat de Primăria Jegălia, lucrarea urmând să se finalizeze la sfârșitul acestui an. Valoarea investiției este de 500.000 de euro. Primarul Aurel Vasile se mândrește cu faptul că a reușit să dea o altă față comunei, în nici 5 ani de activitate. La momentul preluării scaunului de edil, în comuna Jegălia nu existau străzi asfaltate. La acest moment, lungimea străzilor asfaltate este de 13,5 kilometri. Se speră în accesarea a încă două proiecte, derulate prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, pentru asfaltarea a încă 4,5 kilometri de străzi în satele Jegălia și Gâldău, câte 2 kilometri, diferența fiind rezervată satului Iezerul, la care se adaugă amenajarea unui drum agricol în lungime de 6 kilometri, paralel cu drumul național, între Iezerul și Jegălia. Prin Ministerul Dezvoltării, se urmărește finanțarea unui alt proiect, însemnând extinderea asfaltării cu încă 7 kilometri la străzile deja amenajate, în lungime de 12,5 kilometri.

Dichiseni: Școală modernă cu fonduri UE

Iulian Radu, primarul comunei Dichiseni, se laudă cu faptul că s-a înregistrat recepția la școala din satul Coslogeni, reabilitată din fonduri externe. Școala are 5 săli de clasă și o sală de sport ultramodernă, care mai necesită mici amenajări. Valoarea proiectului a fost de 3,4 milioane lei, bani veniți de la Uniunea Europeană, în ce amai mare parte, de la Guvernul României, la care se adaugă partea de cofinanțare locală de 2 la sută. În prezent, se lucrează la împrejmuirea exterioară a instituției. Funcționează pentru elevii din ciclul primar, dar și cu o grădiniță. Școala funcționează cu circa 100 de copii. Edilul afirmă că este necesară procurarea unei mașini pentru întreținerea pardoselii sălii de sport.

Lucru intens la sistemul de alimentare cu apă

Pentru această perioadă, edilul are în vedere, printre altele, intabularea drumurilor din interiorul satelor componente, dar și depunerea unui proiect prin care se urmărește finanțarea unui drum agricol, la acest moment existând mici neconcordanțe care urmează să fie lămurite cu Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Se lucrează în sistem intensiv la sistemul de alimentare cu apă potabilă al localității. S-au executat stațiile de clorinare, urmează să fie înlocuite bazinele de captare a apei, urmând să fie înlocuite vanele de golire a rețelei. De-a lungul timpului, s-au tot adunat impurități pe sistem. La momentul actual, după proceduri de spălare a rețelei, apa este potabilă, mai ales că aceasta se tratează chimic de două ori pe lună. După punerea în funcțiune a stațiilor de clorinare, vor fi eliminate problemele de acest tip.

Proiect blocat la CNI

Iulian Radu afirmă că nevoi imediate sunt legate de amenajarea bazei sportive, în condițiile în care școala din Dichiseni funcționează la standarde moderne. Trebuie reabilitat și căminul cultural din satul Dichiseni, existând un proiect depus în acest sens la Compania Națională de Investiții, primarul urmând să se deplaseze la sediul acestei instituții pentru a vedea unde anume s-a blocat acest proiect. Actele au fost depuse de mai bine de un an și nu a existat o poziție clară, afirmativă din partea Companiei Naționale de Investiții. Au fost alte neconcordonanțe, câtă vreme căminul cultural a funcționat, mult timp, ca sediu al administrației locale, efectuându-se, la acest moment, modificările în cartea funciară. Se mai lucrează la aleile pietonale. Până acum s-a lucrat intens la amenajarea aleilor pietonale, lungimea acestora fiind de 6 kilometri, dintr-un necesar inițial de 9 kilometri. Au fost executate în sate, urmând ca acestea să fie legate până la schitul mănăstiresc Crucea de Leac. S-au executat din fonduri proprii, distribuite multianual.

Fără dezvoltare în lipsa gazului metan

Opinia edilului din Dichiseni este că era necesară construirea unei piste pentru bicicliști care să lege municipiile Călărași și Fetești, trecând prin comunele Modelu, Dichiseni, Unirea, Jegălia și Borcea. O astfel de investiție trebuie avută în vedere de Consiliul Județean Călărași. O altă investiție de absolută necesitate este legată de rețeaua de alimentare cu gaze naturale, care să aibă același traseu. Este o investiție absolut necesară atât agenilor economici locali cât și pentru atragerea de viitoare investiții. Este o investiție strategică. “Vă dați seama, cum să-ți vină agent economic în zonă dacă nu ai infrastructura?” În zona Dichiseni, sunt amenajate numeroase sere legumicole. Rețeaua de gaz este absolut necesară pentru acest domeniu. Dar și pentru altele, în special în zootehnie sau în fermele avicole cu capacitate medie. Zona poate fi dezvoltată și sub această formă.

Borcea: Intervenții de urgență

La Borcea, primarul Aniel Nedelcu se confruntă, de fiecare dată când precipitațiile în zonă cad în cantități abundente, cu situații deosebite. La ultima ploaie, aici, s-au înregistrat și 60 de litri pe metru pătrat. Zeci de gospodării au fost inundate în totalitate, însemnând beciuri, fose septice, anexe, fântâni, iar intervenția în acest caz a fost una de urgență. Au fost angrenați în acest efort pompierii locali, dar și salariați ai Primăriei Borcea. Acest fapt a condus la neinundarea locuințelor. “Cu Dumnezeu nu te pui niciodată, iar o astfel de ploaie cred că nu a mai fost în zonă de foarte mulți ani”. Aniel Nedelcu spune că i-a întrebat și pe bătrânii satului, aceștia spunând că nici eu nu au mai pomenit un asemenea potop. Comuna Borcea este situată pe o formă de relief în pantă, cu o diferență de nivel de 8 metri, iar locuințele dinspre Dunăre sunt mereu în pericol de a fi inundate, când precipitațiile sunt abundente. Aniel Nedelcu afirmă că există soluții tehnice pentru ca acest fenomen să nu se mai repete, însemnând ca stăvilarele din digul de protecție dintre brațul Borcea și sat să fie mai dese. Se estimează că situarea acestora din 30 în 30 de metri ar evita producerea de inundații viitoare. În toată comuna, nu există decât 3 traversări pentru captarea apelor pluviale, acestea blocându-se în dreptul digului.

Sprijin în soluții tehnice

Traversările care sunt făcute pe sub drumul național Călărași – Fetești trebuie redimensionate, diametrul acestora ar trebui optimizat în așa fel încât, în caz de precipitații majore, să poată capta apa în exces. “La noi, de fiecare dată când plouă, zici că avem un râu care se revarsă”. Edilul Aniel Nedelcu speră că sitația aceasta va fi rezolvată într-un timp relativ decent, pentru ca astfel de evenimente să nu se mai repete. Unele situații depășesc capacitatea managerială a primarilor, indiferent de utilajele pe care instituțiile administrative le au în dotare sau cu forța de muncă existentă pe plan local. “Trebuie să fim sprijiniți, măcar cu soluții tehnice”, e părerea primarului Aniel Nedelcu. Optimizarea traversărilor făcute pe sub drumul național este o chestiune care nu poate fi rezolvată pe plan local. Autoritățile locale nu au o bază legală în virtutea căreia să poată executa studii și astfel de lucrări. La ultimele inundații provenite din ploi, s-a pus problema, la un moment dat, să se spargă digul de protecție din partea sudică a localității, cea care a fost afectată. Situația este una destul de întortocheată câtă vreme tot partea sudică a localității este amenințată de inundații, dar odată cu creșterea debitului Dunării.

Pregătiri pentru iarnă

Pe raza comunei Borcea, primarul Aniel Nedelcu spune că noul an școlar nu a început într-un mod deosebit. Spune că nu toate sunt numai roz. Au fost renovate acoperișuri la unele școli, au fost achiziționate și băncuțe. “Tot timpul e loc și de mai bine”. Toate corpurile de clădire au fost igienizate. Problema e că la nivelul instituțiilor de învățămând, pe raza comunei Borcea, sunt 9 corpuri. Liceul de pe raza localității funcționează cu 30 de săli de clasă, în vreme ce sunt și clădiri unde funcționează 4 săli de clasă. “Eu zic că și anul acesta am început anul școlar într-un mediu destul de bun pentru copii. Sperăm ca, pe viitor, să putem îmbunătății toate aceste condiții”. Toate instituțiile de învățămând sunt încălzite cu centrale termice pe combustibili solizi. S-a achiziționat cantitatea de combustibili necesară pentru iarna care vine. Până la acest moment, nu s-au făcut estimări privind cantitatea de masă lemnoasă achiziționată. Primăria Borcea a alocat sumele cerute de instituțiile de învățământ la acest capitol. “Anual, am alocat fondurile cerute”. Prin introducerea centralelor termice alimentate cu combustibili zolizi, cheltuielile cu masa lemnoasă s-au redus la jumătate, comparativ cu sistemul de încălzire clasic, cu sobe. Există fochiști autorizați. De 3 ani, sistemul de încălzire al școlilor este acesta.

Idei de la vatra satului

În această toamnă, pe raza comunei, se continuă lucrările de amenajare a podețelor de intrare în gospodării, pentru străzile care au fost reabilitate total. Trebuie executate circa 100 de astfel de amenajări, peste șanțurile de captare a apelor pluviale. Banii sunt din bugetul centralizat, prin Programul Național de Dezvoltare Locală. Se lucrează pe faze. Aniel Nedelcu este primar al comunei Borcea la al doilea mandat, câștigând alegerile locale la un scor detașat. Le cere locuitorilor să aibă încredere, pe mai departe, în administrația publică locală, dar și în primarul pe care l-au ales. “Sper să nu-i dezamăgim”. După o astfel de perioadă petrecută ca edil, Aniel Nedelcu a învățat că nu le poate cunoaște pe toate, că un om nu știe chiar orice, dar că timpul petrecut într-un asemenea post îți dă posibilitatea să acumulezi nu numai experiență, ci și anumite calități materializate în relația cu omul, cu cetățeanul. A învățat că, în primul rând, oamenii sunt imprevizibili. “Trebuie luat de la vatra satului, de la talpa satului, ideile bune. Acel om despre care spui că e simplu, se întâmplă să aibă idei foarte bune. Un primar inteligent trebuie să discearnă și să pună în practică ideile fiabile, de absolută necesitate pentru localnici”.

Ștefan Vodă: Foarte multă experiență

George Avram este primar la al șaptelea mandat, în comuna Ștefan Vodă. Se mândrește cu faptul că este unul dintre primarii cu foarte multă experiență, la nivel național existând 40 de edili cu un număr atât de mare de mandate. “După atâția ani de experiență, secretul păstrării funcției de primar este să fii apropiat de om. Să-i vorbești la nivelul lui, să nu fii mândru, egoist, arogant, exact ce spune și la Sfânta Scriptură”. George Avram afirmă că tot timpul a încercat să fie apropaiat de oameni, să le împărtășească atât bucuriile, cât și necazurile și să încerce să-i ajute pe cât posibil. George Avram își amintește că în urmă cu 25 de ani, când a devenit primar, comuna nu avea drumuri pietruite sau asfaltate, drumurile erau numai șleauri, decedații erau transportați cu ajutorul tractorului U650, dar și acesta se împotmolea pe drumul spre cimitir. În sat nu existau apă curentă, iluminat public, cam nimic din ce înseamnă infrastructură, cu toate că Ștefan Vodă este o localitate atestată documentar de la 1894. “Din păcate, toți primarii care au fost înaintea mea, înainte de 1989, nu au fost oameni din localitate și nu i-au tras sufletul să facă ceva pentru localitate”.

Satul ca o familie

De-a lungul timpului, probleme mari au fost făcute de aplicarea legilor fondului funciar. La nivel actual, au mai rămas două persoane de pus în posesie, fiind vorba de o suprafață totală de un hectar, drepturi câștigate recent prin justiție. În rest, toți proprietarii au terenurile intabulate, există cărți funciare, Ștefan Vodă fiind prima localitate din țară care a beneficiat de fonduri de la Banca Mondială pentru aplicarea unui program pentru întocmirea cărților funciare. Locuitorii din Ștefan Vodă au beneficiat gratuit de întocmirea acestor documente. George Avram spune că se simte în sat ca într-o familie. De cât timp este la primărie, la Ștefan Vodă a dispărut cooperația, aceasta având un magazin în sat, aflat în paragină. Se urmărește și vânzarea acestuia, lucru destul de dificil câtă vreme clădirea este dărăpănată iar terenul pe care este construită este al autorității publice locale. Mai există spații abandonate, în fapt fosta brutărie, școala din satul nou, care sunt oferite potențialilor investitori, mai ales că acestea se degradează. În plus, față de perioada de început ca edil al comunei Ștefan Vodă, aici mai oprește trenul de 4 ori, iar în locul gării e un alt spațiu care se degradează.

Rețea de canalizare, în sfârșit

La Ștefan Vodă, oamenii nu au prea multe oportunități de angajare, de a-și câștiga traiul. Nu au dispărut navetiștii, numai că aceștia s-au orientat spre cursele auto, mai dese față de cele feroviare. Legătura directă pe calea ferată și apropierea de oraș, dă posibilitatea oamenilor să caute soluții de supraviețuire. Primarul știe că localitățile care sunt situate mai aproape de oraș au fost mai puțin dezvoltate. La al șaptelea mandat, primarul George Avram a reușit, iată, să finalizeze licitația pentru executarea rețelei de canalizare în sat. Se așteaptă trecerea termenului de depunerea contestațiilor. Investiția se derulează cu bani de la Administrația Fondului de Mediu. Procesul de licitație a fost unul greoi, prima licitație neavând ofertanți, fapt fără precedent. Suma care urmează să fie investită este de 1 milion de euro. Rețeaua de canalizare e proiectată pe o lungime de 7 kilometri, la care se adaugă stația de epurare. Din suprafața comunei, asigură 35 la sută. Se estimează că lucrarea va demara efectiv peste circa o lună de zile, dar lucrarea va fi executată la turație maximă începând cu primăvara anului viitor.




Raid: localitățile călărășene, realități și perspective

Valea Argovei: Cerere de finanțare pentru drumuri

boitanConstantin Boitan, primarul comunei Valea Argovei,a reușit depunerea unui proiect, la Ministerul Dezvoltării, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală, discuțiile pe marginea acestuia continuând și în aceste zile. Proiectul prevede asfaltarea străzilor în satele componente ale comunei. “Noi nu am reușit în mandatul trecut să asfaltăm. Am pus accent pe reparația școlilor”, ne spune edilul. Proiectul urmează să se deruleze pe o lungime de aproape 12 kilometri, cu o valoare estimată de 2,5 milioane. Constantin Boitan e optimist în privința acestui proiect câtă vreme toate localitățile care au depus astfel de cereri au primit finanțări. Valea Argovei dispune de o rețea stradală în lungime de 60 de kilometri, iar cererea de finanțare este făcută pentru amenajarea a 20 la sută din străzi. “Chiar dacă nu se aprobă tot ceea ce cerem noi, tot e bine, nu am pus mai mult decât era necesar. Un început trebuie să existe în toate.”

Act educațional în condiții optime

La Valea Argovei, la un moment dat, învățământul primar și gimnazial se derula în două schimburi, iar această situație cauza neplăceri nu numai elevilor, ci și profesorilor. La acest moment, această problemă a fost rezolvată. Se urmărește repararea unui alt corp de școală, tocmai pentru descongestionarea programului școlar. Sunt 4 săli de clasă reamenajate, cu șape turnate recent și cu pardoseală. S-au reamenajat grupurile sanitare. Derularea actului educațional urmează să se facă în condiții obișnuite. “Sper din tot sufletul să rezolvăm acest lucru.” Primarul are în vedere și construirea unui parc fotovoltaic. Se poartă discuții cu un consultant tehnic pentru accesarea de fonduri necesare reabilitării stațiilor de apă. “Avem ceva probleme cu potabilitatea apei.” Este o problema generală, în județul Călărași. Se dorește atragerea de fonduri pentru reabilitarea strictă a stațiilor de clorinare. Primarul le descrie drept oarecum rudimentare, mai vechi, acestea fiind amenajate în cursul anului 2007. La acest moment, tehnologia este depășită. La Valea Argovei, metrul cub de apă este 2 lei. Se înregistrează sincope la încasări, chiar dacă prețul este unul mic, însă nivelul de trai, în zonele rurale, din Bărăgan, este unul precar.

Colectarea gunoiului direct din gospodării

Problema gunoiului menajer dă și ea bătăi de cap primarului Constantin Boitan. Comuna Valea Argovei este membră în Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Ecomanagement Salubris, iar colectarea gunoiului menajer era prevăzută să se facă de la platforme amenajate, în așa fel încât prestatorulu să nu mai umble din casă în casă, pentru a colecta pubelele. Prooblema unor astfel de localități cu populație mică, e că acesteaa sunt desfășurate pe o arie mare, iar platformele de colecare au fost construite în funcție de numărul de localnici. La o astfel de arie, platformele sunt amenajate și la distanțe de 1 kilometru. “Populația e îmbătrânită, iar varianta de a-și căra gunoiul la platforme nu este una normală.” În aceste condiții, primarul Boitan se așteaptă ca Valea Argovei să devină o localitate plină de gunoi menajer. Drept efect, s-au făcut solicitări scrise în așa fel încât prestatorul să nu mai colecteze gunoiul de la rampele amenajate, ci direct de la gospodării.

Cooperare cu firma de drumuri

Constantin Boitan e conștient că urmează să vină iarna. Comuna are sate componente situate în zone greu accesibile. Unul dintre acestea este satul Ostrov, iar calea de acces spre acesta a fost reamenajată, cu piatră, care a fost compactată. Drumul a fost reprofilat. Există o cooperare foarte bună între edil și conducerea județeană de drumuri, în fapt firma de profil, care răspunde prompt la solicitări. Există totdeauna o bună disponibilitate. În plus, se cooperează foarte bine cu firmele din zonă care au utilaje care pot interveni în situații deosebite. Primarul a constatat că din 5-6 societăți cu profil agricol, în această zonă, nimeni nu deține o wollă. Ar fi fost extrem de necesară la deszăpeziri. Există un singur utilaj, un boldoexcavator, cu care se intervine, atunci când proprietarul acestuia îl are disponibil.

Ghinion cu buldoexcavatorul

Bugetul comunei este de 5-600.000 lei, din care se înregistrează încasări de 75 la sută. Primăria Valea Argovei funcționează în baza sumelor defalcate de la bugetul de stat. Spre exemplu, numai lemne, pentru încălzirea elevilor, trebuie achiziționate într-o cantitate de circa 100 de metri cubi. Există o cantitate de combustibili, rămasă pe stoc de anul trecut. S-a încercat achiziționarea unui buldoexcavator, achiziționat prin fonduri obținute prin Grupul de Acțiune Locală Valea Mostiștei. La licitație, s-a prezentat un singur ofertant, dar care a prezentat un utilaj cu un braț cu 14 centimetri mai mic decât prevedea caietul de sarcini. Numai că oferta acestuia a fost făcută în mod eronat, măsurând brațul în mod greșit. Oferta acestuia a fost respinsă. Este vorba de o firmă bucureșteană. Banii există, numai că nu se poate achiziționa utilajul, din cauza acestei erori. “Ăsta e ghinion curat!” Un astfel de utilaj e absolut necesar într-o localitate.

Lehliu-Gară: Asfalt pentru drumuri

4 milioane de euro este suma care se investește, la acest moment, în orașul Lehliu Gară. Toată zona de nord a orașului suferă un amplu proces de reabilitare. Străzile sunt modernizate, asta după ce a fost introdusă rețeaua de apă și de canalizare. Sunt 9 kilometri de străzi pe care sunt desfășurate utilaje, muncitori și materiale.

APDSC DIGITAL CAMERA
APDSC DIGITAL CAMERA

Situația este una fără precedent pentru localnici, ieșiți pe la porți, să vadă ceea ce nu credeau că se va întâmplă vreodată. “Face bunătăți, afirmă o bătrână, cred că muream și așa ceva nu vedeam pe stradă.” Are 83 de ani și se numește Ștefana Dragomir. “Îmi place, mamă, cum face, domnul primar. Nu am cuvinte!” În cartierul aflat spre pădure, nu se putea circula, în condiții atmosferice neprielnice.

APDSC DIGITAL CAMERA
APDSC DIGITAL CAMERA

APDSC DIGITAL CAMERA
APDSC DIGITAL CAMERA

Iulian Iacomi, primarul orașului Lehliu-Gară, se declară extrem de satisfăcut. În oraș, se reprofilează străzi și în cartierele situate pe drumul spre Valea Argovei. Deja localitatea capătă un aer european, mai ales că aici, în ultima vreme, s-au investit sume masive. În toamna anului trecut, s-a inaugurat ambulatoriul Spitalului Orășenesc Lehliu gară, cu fonduri Regio. Investiția totală a fost de 10.383.193 lei.




Raid: Localitățile călărășene, realități și perspective

Gurbănești: Apă pentru Coțofanca

La Gurbănești, primarul Sandu Manea, aflat la al doilea mandat, ne vorbește cu amărăciune despre investițiile derulate până în prezent, pe raza comunei, investiții făcute din fonduri proprii. Se lucrează la rețeaua de alimentare cu apă, la acest moment conducta principală fiind introdusă în satul Coțofanca, urmând să se execute branșamentele. Acesta este un proiect prioritar. Se cere, la acest moment, sprijinul financiar al Consiliului Județean Călărași, câtă vreme trebuie construită stația de distribuție. S-a lucrat în funție de posibilitățile financiare avute. În plus, proiectarea inițială prevedea construirea stației de distribuție pe un teren descoperit ulterior ca fiind în proprietate privată, așa că s-au derulat noi acte pentru găsirea unui amplasament optim. Toate acestea au necesitat timp, câtă vreme a trebuit să se aștepte aprobarea planului urbanstic general. S-au achiziționat deja bazinele de captare. Până la acest moment, introducerea rețelei de apă potabilă în satul Coțofanca a însemnat cheltuieli de 400.000 lei, investiția totală ridicându-se la suma de 900.000 lei.Bugetul de investiții al comunei este unul nesemnificativ. Pe bună dreptate, primarul Sandu Manea spune că ajungi la Gurbănești numai dacă vrei, satele componente ale acestei comune fiind amplasate pe un drum județean, în mijlocul Bărăganului.

Fără fonduri de investiții

La Gurbănești, din bugetul local, nu se alocă fonduri pentru investiții. Cu banii adunați drept taxe și impozite locale, se asigură derularea activității administrative. Banii pentru rețeaua de alimentare cu apă, pentru satul Coțofanca au fost strânși prin economii bugetare riguroase. În plus, pentru fiecare ban plătit constructorului, primarul are grijă ca lucrarea să fie executată la perfecțiune. “Mă cert pentru fiecare lucru. Dacă se poate, cât mai degeaba!” Sunt numai planuri, în această comună, printre altele urmărindu-se derularea unui proiect de asfaltare, pe o lungime de 9 kilometri, însă primarul e sceptic că vor fi bani care să ajungă și la Gurbănești, câtă vreme comuna, fie ea și ca pondere electorală, este insignifiantă în calculul politic. Asfaltarea satului Gurbănești ar costa 8,2 milioane lei, s-au făcut demersuri la Ministerul Dezvoltării, unele chiar recente, dar sunt numai promisiuni că și această comună va obține fonduri, pentru demararea acestei investiții, începând cu luna septembrie. Se urmărește și accesarea unui proiect pentru construirea unei săli de sport. Sandu Manea, primarul, ne vorbește cu amărăciune despre toate demersurile sale, câtă vreme s-a lovit mai mult de uși închise. “Se uită pe numărul de locuitori și te declasifică imediat”. În toată comuna sunt 1.600 de locuitori și aproximativ 800 de gospodării, în 4 sate: Gurbănești, Coțofanca, Preasna și Valea Presnei.

Fără perspective pentru tineri

În comună, sunt și foarte multe multe așa-numite case de week-end, de vacanță, în general, o treime din locuințe nu au proprietari permanenți. În zonă, nu există prea multe variante pentru derularea de afaceri. Tinerii au plecat din sat, nu sunt condiții care să atragă familii pentru a se muta îîn comună. Variante de a câștiga bani, pentru un trai decent, sunt foarte puține. Un investitor local cultivă, iată, roșii bio, dar nu sunt oameni care să asigure forță de muncă. Există distribuție, produsele fiind livrate pe piețele bucureștene, dar la lucru nu se înghesuie nimeni, toți întrebând cât este salariul și nu spunând ce știu ei să facă. Populația, în general, este îmbătrânită. Nici creșterea animalelor nu este o activitate rentabilă, spre exemplu, kilul de carne de porc, la desfacere, fiind la jumătate din costul de producție. În general, se asigură hrana din gospodării individuale. Litrul de lapte este de 0,7 lei, deci nici creșterea vacilor nu este o activitate rentabilă. Există o mașină care colecteazăm laptele, dar la 20 de litri livrați, venitul înseamnă 14 lei pe zi. Sandu Manea spune că asta se vrea, ca în România să se cumpere totul, orice produs, să fim doar piață de desfacere. “Satele trebuie dezvoltate pentru că fiecare om merită o șansă. Nu trebuie judecate localitățile după numărul de locuitori”.

Bani distribuiți politic

Se urmărește, iată, construirea unei piețe locale, prin care gospodarii să-și desfacă produsele. Din păcate, Gurbănești este o comună care cu greu poate fi găsită pe hartă. “Nu a făcut nimeni mai mult decât mine”, afirmă, amărât, Sandu Manea. Se uită la comunele din jur, toate beneficiare de fonduri uriașe de la bugetul național, pentru proiecte de asfaltări de străzi: “Unii au luat și alții nu. Și noi am depus proiectul în același timp. Și al nostru a fost eligibil. Dar Săruleștiul a primit bani și noi nu. Nu știu care au fost criteriile de selectare…” Sandu Manea știe că e anormal să fie sărite comunele mici de la finanțare, așa că varianta găsită de acesta este gestionarea banilor publici în mod eficient, în sensul că aceștia sunt direcționați spre lucrări de utilitate publică, fără să-și facă prea mari speranțe în accesarea de bani de la bugetul național sau al Uniunii Europene, câtă vreme unul dintre criterii este acela al numărul locuitorilor.

Vâlcelele: Atragerea de noi investiții

La Vâlcelele, noul primar al comunei, Ionel Tatu, spune că vrea să continue ceea ce au făcut și primarii anteriori, în sensul că urmărește atragerea de investiții în așa fel încât viața cetățenilor să nu difere de cea a locuitorilor de la oraș, cel puțin în problema utilităților publice. După o lună de mandat, Ionel Tatu afirmă că deja a demarat lucrări de pietruire pentru străzile care nu beneficiau de un astfel de material, fiind străzi de pământ. Lucrarea se derulează pe o lungime de 10 kilometri, cu fonduri provenite din surse proprii. Ca sumă, este vorba de 50.000 lei, deci efortul bugetar nu este unul care să depășească posibilitățile locale. Lucrarea se derulează în regie proprie, cu utilaje și angajați din cadrul Primăriei Vâlcelele. “Sunt utilajele noastre, dotările noastre, muncitorii sunt angajații noștri”. S-a demarat și procesul de amenajare a scenei din parcul local, aflat în centrul satului Vâlcelele, tot din surse proprii, aici urmând a se desfășura spectacole, cel mai aproape fiind cel legat de zilele comunei, derulate în perioada 9-10 septembrie, la care se adaugă manifestările legate de Ziua Fermierului Călărășean, aflată la ediția a zecea. E o tradiție locală, continuată, iată, și de primarul Ionel Tatu.

Prioritatea este DC 25

Într-o perioadă foarte scurtă, vechile lucrări au fost continuate, iar prioritar pentru comună este reabilitarea drumului care leagă satul Vâlcelele de satul Bogdana, DC 25. Lucrarea este într-un stadiu avansat de execuție, în vreme ce la Dragoș Vodă, comuna riverană, se derulează procedurile de achiziție publică. Pentru partea aferentă comunei Vâlcelele, s-a turnat stratul de uzură și s-au amenajat trotuare pe ambele sensuri de mers, tronsonul fiind în lungime de 1,5 kilometri. Tot în centrul satului Vâlcelele, tot din fonduri proprii, s-a amenajat și un loc de parcare, mai precis în dreptul școlii din localitate, descongestionând traficul în această zonă. În satul component Floroaica, s-au demarat lucrările la biserică, cu fonduri provenite de la Consiliul Județean Călărași, valoarea acestora fiind de 30.000 lei. Cu acești bani, va fi reabilitat acoperișul locașului de cult. Trebuie reabilitată și pictura de pe interiorul bisericii, iar costurile unei asemenea operațiuni sunt deosebite. Sunt lucrări uzuale pentru un edil care vrea să arate că este un om gospodar. În schimb, pentru actualul mandat, Ionel Tatu își propune să reabiliteze căminul cultural, printr-un proiect depus la Compania Națională de Investiții. Un alt proiect prevede construirea unei săli de sport, și acesta fiind depus tot la Compania Națională de Investiții. Se urmărește și asfaltarea străzilor, pe o lungime de 7,8 kilometri, cu fonduri provenite din Programul Național de Dezvoltare Locală. “Sper în ăștia 4 ani de zile să realizez măcar două din aceste proiecte: asfaltarea și reabilitarea căminului cultural”.

Fără cartier rezidențial

Între satele Floroaica și Vâlcelele, pe un teren pus la dispoziție de primăria locală, s-au parcelat terenuri pentru construirea unui cartier mai răsărit, iar regretul primarului Ionel Tatu este că nu se derulează lucrări de amenajare de locuințe. Există cărți funcțiare pentru suprafețele respective, există utilități în zonă, se plătesc impozite dar, din păcate, nimeni nu mai dorește să investească în amenajarea de locuințe în acel loc. Soluția ar fi una extrem de simplă, în viziunea edilului: dacă unul se apucă de construit, ulterior vor demara și ceilalți construcția de case, în zona respectivă. Terenul respectiv este situat într-o porțiune extrem de pitorească, în fața pădurii care desparte satele componente, Floroaica și Vâlcelele. Zona dispune și de o altă investiție, un loc de joacă pentru copii, de fapt un parc veritabil. “Eu sper să conving pe cineva să înceapă să construiască”. Chiar și primarul se gândește la amenajarea unui spațiu de recreere. Sunt 130 de loturi parcelate. Există utilități, de la rețea de canalizare, de apă potabilă și de electricitate, mai puțin rețea de alimentare cu gaz metan. Pe acest plan, în privința introducerii rețelei de gaz metan, primarul Ionel Tatu spune că este o problemă destul de complicată câtă vreme nici un investitor nu este dispus să cheltuie bani pentru o asemenea lucrare, iar sătenii nu au posibilități să facă racorduri, câtă vreme costurile sunt uriașe pentru un om cu venituri obișnuite, în mediul rural.

Independența: Proiecte reprezentative

Lică Voicu, primarul comunei Independența, după o primă experiență în această calitate, deduce că un edil trebuie să se axeze pe proiecte edilitar-gospodărești care să fie reprezentative pentru o comunitate. În această comună, în ultimii 4 ani, a fost aplicat un proiect uriaș pentru reabilitarea străzilor în satul Vișinii. Alte două proiecte se află, la acest moment, în derulare, unul fiind acela de asfaltare a străzilor din satul Independența și un altul de introducerea a rețelei de alimentare cu apă potabilă. Se lucrează la documentația pentru introducerea de rețea de alimentare cu apă și pentru satul Vișinii, iar cheltuielile sunt cele legate de avize și studii. S-a încercat accesarea de fonduri prin Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Ecoaqua SA, cu mari speranțe, spune primarul Lică Voicu. A făcut acest demers încă din urmă cu 3 ani, dar lucrurile nu s-au mișcat sub nici o formă. La Vișinii, se reabilitează rețeaua de alimentare cu apă din fonduri proprii, mizându-se și pe sprijinul financiar dat de Consiliul Județean Călărași. Există o estimare a costurilor, rețeaua în satul Vișinii, derulată pe 6,5 kilometri liniari, are o valoare de 1.000.000 lei. Există puțiuri forate, care trebuie decolmatate. Există și recipienți de depozitare. Consumul era unul de tip paușal, cu costuri mici, cu preț fix pentru fiecare gospodărie, fapt care a născut animozități între localnicii care au grădini și cei care folosesc apa potabilă în chestiuni strict uzuale.

Prețuri impuse la apă

Există 860 de branșamente pentru rețeaua de alimentare cu apă în satul Independența, iar lucrarea se preconizează să fie finalizată în cursul acestei toamne, cu toate că termenul limită este primăvara anului viitor. La Independența, s-au forat puțurile de alimentare, sunt două, se lucrează la acest moment la stația de apă, proiectul cuprinzând puțuri, stație de alimentare, bazine de depozitare și 860 de cămine. Lucrarea este executată de un antreprenor călărășean. Bazinul de stocare are o capacitate de 200 metri cubi. Se speră că această capacitate este suficientă pentru deservirea tuturor gosdpodăriilor sătești. Lică Voicu are îndoieli că toate gospodăriile se vor racorda la rețeaua de alimentare cu apă. La acest moment, nu există un cost stabilit al metrului cub de apă. Problema este că Independrnța face parte din ADI Ecoaqua, iar această unitate impune prețuri fixe legate de costul apei potabile, prețuri greu de suportat pentru cei din mediul rural. Lică Voicu spune că are în vedere să se stabilească dacă Independența, în ansamblu, după finalizarea lucrărilor de alimentare cu apă, se va retrage sau va rămâne în continuare membră a Asociației de Dezvoltare Intracomunitară Ecoaqua.

Fără rețea de canalizare

Afirmă că în comună mai trebuie derulate investiții, în primul rând cele legate de alimentarea cu apă potabilă în satul Potcoava, la care trebuie adăugată rețea de canalizare pentru toate cele trei sate componente ale comunei. “Dacă ADI Ecoaqua sprijină comuna independența cu proiecte și fonduri pentru aceste investiții, atunci rămânem în această structură. Dacă nu, vom decide în consecință”. Se intenționează ca prețul apei potabile să fie stabilit pe plan local. Primarul este de acord că în comună trebuiau executate mai întâi investițiile legate de alimentarea cu apă și canalizare, nu cele de reabilitare a străzilor. Ne spune că există soluții tehnice astfel încât să nu existe probleme din acest unghi. Din punctul de vedere al acestuia, e mulțumit că s-a găsit finanțare pentru aceste proiecte. Erau străzi, afirmă Lică Voicu, pe care nu puteau pătrunde nici tractoarele. Nu a avut altă soluție, s-a mers în paralele cu cele două investiții, iar rețelele de apă pot fi introduse prin subtraversări. Banii nu puteau fi refuzați, mai ales că Independența a fost o comună care nu a beneficiat de astfel de investiții. Investițiile din ultima vreme au schimbat fața comunei.

Investiții uzuale, dar necesare

Sunt și investiții uzuale, însemnând igienizări de școli și grădinițe. În satul Potcoava, se reabilitează grădinița pentru ca aceasta să obțină aviz de funcționare de la Direcția de Sănătate Publică. Același lucru se urmărește și pentru grădinița din satul Vișinii. Reabilitarea înseamnă curățenie generală, amenajare de grupuri sanitare și montarea instalațiilor de încălzire, în fapt centrală pe lemne. La școala din comuna Potcoava există probleme cu imobilul, sunt două corpuri, iar instituția a fost închisă, fapt care duce la degradarea spațiilor. Chiar și cu pază permanentă, nu există soluții. Așa s-a întâmplat și la școala din satul vișinii, și ea închisă, iar acum se află într-un stadiu precar. S-a încercat protejarea acesteia cu montarea de gratii la ferestre, dar soluția nu a fost una eficientă. Lică Voicu spune că soluția pentru aceste spații este aceea de a le închiria, însă nimeni nu și-a exprimat o astfel de disponibilitate. Lică Voicu spune că astfel de spații se pretează pentru mici fabrici de confecții, fie un atelier mecanic. Nici transformarea acestor spații în cămine de bătrâni nu este o soluție, câtă vreme bugetul local nu poate suporta nici măcar costurile de personal cu astfel de proiecte.




Raid: Ștefan cel Mare

La Ștefan cel Mare, Nicolae Pandea, primarul din localitate, spune că e normal să își dorească să ocupe această funcție și după alegerile locale din vara acestui an câtă vreme îl recomandă activitatea derulată până în prezent. Nicolae Pandea ocupă acest post de peste 25 de ani.

Investiții

Comuna, într-un clasament neoficial al dezvoltării socio-edilitare, al serviciilor către cetățeni, se afla pe ultimul loc, în județul Călărași, la data la care Nicolae Pandea a devenit primar. La acest moment, la Ștefan cel Mare există apă curentă, pe flux continuu, întreaga distribuție fiind contorizată, prețul acesteia fiind de 2 lei/metru cub, există stație de epurare și rețea de canalizare, care acoperă un procent de peste 70 la sută din teritoriul localității, iar serviciul de distribuție a apei potabile și cel de canalizare înseamnă, ca preț, 3 lei pe metru cub. Întreg sistemul este asigurat de o societate comercială, la care asociat unic este consiliul local. Pentru preșcolari, funcționează o grădiniță modernă, un centru de zi pentru copii, iar școala locală se află într-un proces de reabilitare. “Este un proiect extraordinar, iar eu spun că fiecare comună ar trebui să acceseze astfel de fonduri”. Școala s-a modernizat în totalitate, însemnând curățarea pereților până la cărămidă, tencuieli interioare, exteriore, fiind placată cu izolație, s-a mărit numărul grupurilor sanitare, fiind și acestea modernizate, incluzând apă curentă și apă caldă și chiar sistem pentru accesarea lor de către persoanele cu dizabilități. Prin această investiție, pe raza comunei Ștefan cel Mare, cea mai mare realizare, în opinia primarului Nicolae Pandea, este reprezentată de faptul că, prin extinderea unității cu încă 5 săli de clasă, învățământul va fi asigurat într-un singur schimb, dimineața.

Finanțări

Nicolae Pandea afirmă că aceste servicii asigurate către cetățeni sunt esențiale. La acest moment, se analizaeză ofertele pentru asfaltarea a 4,4 kilometri de străzi comunale, prin investiții derulate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală. Și localitatea Ștefan cel Mare a reușit să atragă fonduri din acest program, la sfârșitul anului trecut. Pentru drumuri, se va investi suma de 1 milion de euro. Proiectul cuprinde și extinderea rețelei de canalizare, investiția având o valoare de 800 de mii de euro. Se estimează o investiție totală de 2,2 milioane de euro, câtă vreme se intenționează și construirea unui spațiu, destinat copiilor, care să funcționeze în sistem after-school. Copiii vor avea posibilitatea, după ce termină orele de curs, să rămână și să-și pregătească temele, să mănânce, să facă și alte activități. Contribuția localității la acest proiect este nesemnificativă, însemnând un procent de 2 la sută, adică undeva în jurul sumei de 40.000 de euro. Drumurile vor fi amenajate de la cota 0, însemnând de la pământ, și vor fi aduse în stadiul normal, până la asfalt, cu rigole betonate, cuprinzând trotuare pe ambele părți. Nicolae Pandea spune că, deși este primar de la data de 1 februarie 1990, nu s-a întâlnit până acum cu situații ieșite din comun, care să nu fie gestionate sau rezolvate într-un fel sau altul. “Nu am avut ocazia să mă confrunt cu situații la care să nu am soluții sau să nu am replică”. Spune că a fost ajutat să depășească astfel de momente de formația sa intelectuală, pregătirea sa profesională, experiența de lucru cu oamenii.

Cerințe

Nicolae Pandea are convingerea că administrează o comună în care locuitorii nu numai că sunt cei mai buni, dar și cei mai gospodari. Cei mai mulți dintre ei sunt navetiști. Localitatea Ștefan cel Mare are cel mai mic teritoriu administrativ, iar un astfel de lucru se reflectă în numărul locurilor de muncă de pe plan local, în bugetul local, dar și în numărul firmelor agricole, fie ele și cu potențial mediu. Există o densitate mare de locuitori, aceasta fiind de 170 de locuitori pe kilometru pătrat, în condițiile în care extravilanul localității cuprinde teren arabil de circa 2.000 de hectare. În alte localități, o astfel de suprafață reprezintă terenul exploatat de un singur fermier. În Ștefan cel Mare, sunt câteva societăți agricole care absorb forță de muncă, dar nu la un nivel care să satisfacă cerințele. Sunt ferme care lucrează sub 200 de hectare, dar care au și peste 25 de angajați. Fermierii au avut grijă să dezvolte și sectorul zootehnic sau să pună culturi pentru sămânță sau exeperimentale. Nicolae Pandea le numește activități conexe. Însă locurile de muncă pentru săteni sunt asigurate la oraș, la Fetești, în fiecare dimineață trenul fiind plin de navetiști. Femeile își găsesc locuri de muncă în industria textilă. Primarul a încercat, de fiecare dată, să asigure facilități oricărui tip de investitor care asigura și locuri de muncă pe plan local. De regulă, nu vin. Motivează că nu există forță de muncă suficientă așa cum este la oraș. Pe plan local, sunt și fermieri care asigură cultură bio, aceasta absorbind o bună parte din forța de muncă, producția fiind destinată exportului. “M-aș fi bucurat să se facă aici ceva, nu știu, o fabrică de paste făinoase. Dar asemenea fabrici nu mai sunt nici măcar la oraș”, conchide primarul.




Raid: Spanțov, Gălbinași, Fundeni, Belciugatele, Fundulea, Borcea

Spanțov: Apa potabilă, principala prioritate

Pentru anul trecut, 2015, primarul Niki Gheorghescu afirmă că, în comună, nu au fost executate lucrări decât pe fonduri care urmează să fie alocate. Au fost executate trotuare și se încearcă definitivarea reabilitării căminului cultural din satul Stancea. Lungimea trotuarelor amenajate este de 1,4 kilometri, pentru care s-a plătit suma de 70.000 lei. Au fost executate din beton. Nu au fost sufieciente fonduri încât trotuarele să fie executate prin învelirea lor cu un strat de bitum sau să fie placate cu un strat de pavele. Lungimea de 1,4 kilometri acoperă satele Clinciu și Stancea, iar lucrearea de amenajare a trotuarelor era o necesitate câtă vreme acestea fac legătura cu școla primară din Clinciu și cu școala gimnazială din Stancea, de-a lungul drumului național. Era absolut necesar ca deplasarea elevilor la școală și dinspre școală să nu devină un motiv de expunere la accidente. La Spanțov, însă, adevărata provocarte pentru primarul Niki Gheorghescu o reprezintă stația de apă, câtă vreme lucrările avansează într-un rutm extrem de lent, atâta timp cât nu există bani, iar de la nivel central primește doar promisiuni. S-au săpat 4 puțuri de mare adâncime, s-a achiziționat bazinul pentru stocarea apei potabile, însă mai sunt necesare lucrări pentru introducerea conductei principale pe o lungime de 4 kilometri, la care se adaugă și materialele și costurile pentru efectuarea branșamentelor.

Soluție eficientă pentru o comunitate săracă

Vechiul bazin colector însuma 330 de metri cubi de apă și era metalic, în vreme ce bazinul nou pentru colectarea aopei potabile are o capacitate mărită, de 400 de metri cubi, dar nici nu este confecționat din materiale care ar putea afecta sănătatea localnicilor, pe termen lung. În plus, străzile din comună au fost amenajate prin acoperirea lor cu un strat de zgură, o soluție extrem de eficientă pentru o comunitate fără posibilități materiale, fapt care a dus la scoaterea din noroaie a drumurilor sătești pe o lungime de 16 kilometri. Problema cea mai mare, însă, în această localitate o reprezintă rezolvarea problemelor de ordin social, câtă vreme 1.700 de persoane, de etnie țigănească, se zbat la limita subzistenței. Primarul Niki Gheorghescu a căutat soluții dintre cele mai diverse. În comună, activează o fundație care asigură, pentru 50 de persoane, o masă caldă. S-au construit și case pentru cei care nu aveau unde să locuiască. Mulți dintre ei, analfabeți, duc un trai în condiții aproape inumane. Primarul a găsit înțelegere la firma Rosal SA București, care a asigurat 80 de locuri de muncă pentru cei din această comună, la o secție de sortare a resturilor menajere. Se asigură salariu fix, pe contracte de muncă, dar și transport între locul de muncă și domiciliu. În această problemă, un sprijin important este asigurat și de cultele religioase.

Gălbinași: Investiții masive în infrastructură

Sume fabuloase primește comuna Gălbinași, datorită insistențelor primarului Paul Radu, unul dintre cei mai inimoși edili din județ. Comuna a primit fonduri consistente pentru asfaltarea de drumuri, dar și pentru extinderea rețelei de apă potabilă. Numai la sfârșitul anului trecut, către această localitate a fost direcționată suma de 15.404.304 lei, în condițiile în care bugetul local e compus din sume insignifiante, locuitorii plâtind taxe și impozite de nici 200.000 lei anual. Pentru cele două mari proiecte derulate la nivelul comunei Gălbinași, finanțările sunt asigurate prin Ministerul Dezvoltării Regionale. Se asigură asfaltarea a 7 kilometri de străzi interioare, pentru care s-a alocat suma de 9,9 milioane lei, aproximativ 2,4 milioane euro, în echivalent. Pentru extinderea rețelei cu apă potabilă, însă, problema o constituie calitatea apei. Aceasta este folosită în lucrările menajere. La Gălbinași, nu există stație de tratare a apei, aceasta fiind o necesitate absolută pentru localnici. Apa este sulfuroasă pe toată suprafața comunei. Cele două puțuri forate care asigură alimentarea rețelei, conțin apă sulfuroasă, la fel ca toate fântânile din sat. Puțurile au fost săpate pe un amplasament greșit, foarte aproape de râul Dâmbovița, cel care colectează apa menajeră din București, în condițiile în care stația de epurare de la Glina abia a fost dată în exploatare.

6 milioane de euro pentru comună

Se elaborează un proiect pentru săparea de noi puțuri și construirea unei stații de tratare a apei, dar acesta este abia la început. Paul Radu ne spune că acest sistem de captare a apei care să nu fie improprie consumului uman înseamnă o investiție de 1,25 de milioane de euro, în condițiile în care acesta va cuprinde și un bazin de stocare, cu o capacitate de 400 de metri cubi. Primarul afirmă că încearcă să facă lucrurile pe rând, în condițiile în care a reușit să atragă funduri externe pentru asfaltarea a 90 la sută din străzi. Aflat la primul madat de primar, Paul Radu a reușit să atragă fonduri pentru dezvoltarea localității în sumă de aproape 6 milioane de euro, bani care s-au dus în infrastructura rutieră, în principal. În plus, s-a asigurat un luminat stradal imepcabil prin montarea de lămpi cu consum redus de energie pe toate străzile localității. Sunt 370 de lămpi cu led în comună. Edilul comunei Gălbinaşi afirmă că oamenii din sat au început să aprecieze efortul depus de echipa administrativă şi că, atunci când vine vorba de realizarea unor investiţii pentru dezvoltarea localităţii, se depun toate eforturile în această privinţă. “Aici nu a fost vorba de politică. Noi suntem în slujba cetățenilor. În mandatul meu am făcut peste ce am promis. În primul rând școlile, asta este o mare realizare pentru noi. La Gălbinași nu mai avem abandon școlar și asta este un lucru exenţia pentru susţinerea învăţământului local. Încercăm să-i ajutăm pe cei care au probleme, copii care provin din familii defavorizate”, susţine primarul Paul Radu.

Fundeni: Faptele bune nu înseamnă numai laude

Gheorghiță Cărtușanu, primarul din comuna Fundeni, spune că este un om dintr-o bucată. A derulat, recent, un proiect pentru reabilitarea unei școli din localitate, mai precis la Școala nr. 3, ceea ce a însemnat inclusiv amenajarea de grupuri sanitare în interior, iar acest fapt a atras aprecierea tuturor părinților care au copii care învață aici. Nu același lucru s-a întâmplat cu profesorii, deși școala a fost dotată inclusiv cu centrală termică. Centrala este alimentată cu lemne, nu există, la ora actuală, posibilitatea pentru a se folosi ca agent termic gazul metan. Cărtușanu spune că nu reușește încă să înțeleagă cum faptele bune, administrarea corectă a banilor publici, implicarea factorilor administrativi nu înseamnă, de fiecare dată, numai laude. Moderinzarea acestei școli a însemnat și reproșuri, aduse, de fiecare dată, de niște persoane caracterizate de edil drept o clică de vagabonzi, care nu știu cum să-și ocupe timpul decât scriind reclamații, de fiecare dată mincinoase. Unele reclamații au fost depuse inclusiv la finanțator, Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, câtă vreme reproșul a fost că de ce nu s-a început prima dată cu amenajarea cancelariei profesorilor. “Asta a fost nedumerirea lor: de ce nu le-am făcut cancelarie?” Primarul e uluit că se întâmplă astfel de lucruri câtă vreme reabilitarea școlii a însemnat refacerea acesteia, de la cărămidă. S-a pus inclusiv parchet antiderapant.

Asigurarea de condiții optime pentru elevi

Cărtușanu ne explică faptul că urmează să se amenajeze și un spațiu destinat profesorilor, cu destinația de cancelarie. Ne spune că a avut în vedere, prima dată, asigurarea de condiții optime pentru elevi. În plus, a trebuit să se respecte detaliile tehnice ale proiectului, câtă vreme finanțarea acestei lucrări nu a fost făcută din fonduri ale comunității, ci din bani accesați în baza unui proiect depus la ADR Sud Muntenia. Sumele nu puteau lua o altă destinație decât cea prevăzută în proiect. La Școala nr. 3 Fundeni, învață 80 de elevi. Iar criteriul principal a constat în asigurarea de condiții decente pentru elevi. Tot pentru amenajarea de condiții optime în derularea procesului educațional pe plan local, s-a mai accesat un proiect, pentru Școala nr. 2, prin Compania Națională de Investiții. Primarul are punctul lui de vedere: “Dacă eu semnez pentru milioane de lei noi, nu pot să fac ce vor unii și alții, ci așa cum spune la lege”. La nivel local, Gheorghiță Cărtușanu a avut multe explicații de dat, din aceste motive. Au fost numeroase plângeri depuse împotriva lui, toate rezolvate în sensul că nu s-a constatat că acesta ar fi încălcat legea. Nu au fost derapaje de la aplicarea legii. A interveni pe lângă un operator de transport pentru suplimentarea curselor nu înseamnă trafic de influență. A primi și a-i asculta, permanent, cetățeni, fără să ai o zi stabilită pentru audiență, tot așa, nu înseamnă încălcarea legii.

Demersuri pentru suplimentarea curselor de transport

Au existat solicitări din partea cetățenilor pentru suplimentarea curselor de transport între Fundeni și București, câtă vreme, zilnic, se derulau 7 curse pentru transportul public de persoane. Au fost suplimentate cu încă 5, iar primarul Cărtușanu nu vede unde este abuzul câtă vreme asta înseamnă asigurarea facilă a deplasării de la locul de domiciliu spre locul de muncă și invers, de la domiciliu spre unitățile de învățământ și invers, câtă vreme comuna are un număr de peste 2.500 de navetiști. Mai mulți cetățeni, în frunte cu primarul, au făcut demersuri pentru suplimentarea curselor de transport public de persoane. “Consider că am sprijinit demersurile cetățenilor, mulți locuitori din Fundeni făcând naveta la București, unde au locuri de muncă”. Pe Gheorghiță Cărtușanu nu-l interesează ce operator efectuează astfel de curse, interesul acestuia e ca transportul să fie asigurat în funcție de cerințele localnicilor. Din punctul de vedere al primarului, s-ar duce oriunde și ar face același lucru, adică ar face orice ca în comună să ajungă investitori puternici și care să ofere locuri de muncă stabile și bine plătite. Ăsta e visul oricărui edil de comună.

Belciugatele: 640.000 de euro pentru școală

Primarul Mihai Gurlui, din comuna Belciugatele, este dispus să-și continue activitatea din această postură și după jumătatea anului 2016, când vor avea loc alegeri locale. Spune că-l recomandă activitatea lui de până acum și, în plus, ceea ce urmează să facă pentru binele comunității. Se mândrește cu finalizarea a patru proiecte majore derulate în comuna Belciugatele, din care trei cu fonduri provenite de la Uniunea Europeană, încheiate deja. Ne enumeră: reabilitare și modernizare școală gimnazială în satul Belciugatele. Valoarea investiției finale a fost de 640.000 de euro. A fost reabilitat un singur corp al școlii, sătenii știu că este vorba de Școala Nouă și Școala Veche. A fost reabilitat corpul vechi, acesta fiind o construcție ridicată în anul 1894. Are patru săli de clasă și o sală de sport. “Tocmai asta ne-a interesat în primul rând, să reabilităm sala de sport, să existe un spațiu special destinat activităților de educație fizică”. Mihai Gurlui ne amintește de un alt proiect, inițiat prin Grupul de Acțiune Locală Călărași Vest, o investiție derulată prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, fiind vorba de modernizarea infrastructurii rutiere în comuna Belciugatele.

Drum între DJ402 și satul Mataraua

S-a asfaltat 1 kilometru de drum comunal, acesta făcând legăctura între DJ 402 și satul Mataraua. Este vorba de un proiect finanțat cu suma de 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, diferența fiind suportată prin contribuție proprie, prin bugetul local. Diferența înseamnă cam tot 100.000 de euro. Un al treilea proiect, destul de rar întâlnit, cu atât mai puțin pentru județul Călărași, constă în așa-numita economie-socială, finanțat de Uniunea Europeană. Acesta are în vedere categoriile defavorizate, mai precis romi, persoane cu dizabilități, persoane cu venituri reduse, însemnând venit minim garantat și asistați social. Programul a constat în înființarea unor societăți comerciale unde sunt angrenate aceste persoane. Prin astfel de firme, cu structură a acționariatului consiliul local, se derulează activități cu scop lucrativ. Se execută producție și prestări de servicii, însemnând, mai clar, executarea de lucrări de construcții și executarea de mobilier urban. Se asigură, totodată, bolțari și pavele, mic mobilier casnic. Există comenzi din partea localnicilor, dar sunt și comenzi date de administrația locală, însemnând renovări. Firma are 10 angajați, la acest moment. Finanțarea este de 150.000 de euro, dar în acest proeict sunt angrenate 7 unități administrative, nu numai comuna Belciugatele. Liderul de proiect este orașul Hârlău, Belciugatele fiind unul dintre parteneri. Se marșează pe alte soluții de protecție socială decât cele clasice. Firma are sediul în satul Măriuța, în fostul cămin cultural, renovat tocmai prin persoanele care și-au găsit un loc de muncă în cadrul acestei firme.

Nu exista o evidență a taxelor și impozitelor colectate

Căminul cultural era o ruină, ne spune același interlocutor. Nici nu mai avea acoperiș. La acest moment, clădirea este renovată cu forță de muncă locală implicată în acest proiect. Mihai Gurlui, care este primarul comunei Belciugatele din anul 2012, spune că s-a schimbat modul de lucru. S-au remediat multe deficiențe, spune acesta. Se referă la cele financiare. La compartimentul de taxe și impozite locale era o adevărată degringoladă. Fiecare lua câți bani avea nevoie, din fondurile strânse de la localnici. În plus, nici măcar nu exista o evidență a taxelor și impozitelor colectate sau a contribuabililor. Nu exista registru fiscal. Pe registrul agricol, s-a funcționat în parametri normali, în sensul că există toată documentația specifică, dar încă se lucrează la identificarea terenurilor lucrate abuziv. Sunt suprafețe unde au fost puși în posesie mai mulți proprietari ale căror terenuri înscrise pe titlurile de proprietate depășesc ca volum suprafața pusă în posesie. Sunt probleme extrem de grave. Se fac demersuri legale pentru anularea de titluri de proprietate care sunt dublate sau triplate. Mihai Gurlui afirmă că aici avem de-a face cu o culpă comună, inclusiv cea a comisiei județene de punere în posesie.

Fără personal care să gestioneze rețeaua de apă

S-a pus în funcțiune stația de pompare a apei potabile la Măriuța. la acest moment, există alimentare cu apă potabilă la Belciugatele și Măriuța. Mihai Gurlui spune că are o problemă legată de administrarea acestui sector. Primăria nu are personal care să administreze acest sistem de alimentare cu apă. În plus, nu există locuri pe organigramă. Acest serviciu trebuie externalizat. În cele două sate, metrul cub de apă potabilă costă 1,5 lei. Problema externalizării acestui serviciu înseamnă mărirea artificială a prețului. Nu există avantaje pentru locuitori dar, totodată, nu mai înseamnă pagube aduse administrației locale. Povara constă în faptul că Primăria Belciugatele nu poate asigura mentenanța acestui sistem de alimentare cu apă, dar nici nu dispune de personal calificat și nici nu are voie să angajeze. Contravaloarea la apă se achită la casieria primăriei. Neexistând oameni suficienți pentru monitorizare, se înregistrează și pierderi pe rețea. În plus, se fură și așa ceva, adică apă. Un alt proiect derulat la Belciugatele constă în asfaltarea a 11 kilometri de străzi. Proiectul este derulat prin Programul Național de Dezvoltare Locală, la acest moment fiind realizat în proporție de jumătate, cu șanse de finalizare în cursul lunii aprilie. Sunt străzi asfaltate în toate satele componente, Belciugatele, Măriuța, Cojești, Cândeasca. Belciugatele este asfaltat aproape în totalitate. Prin acest proiect, se asigură asfaltarea a trei sferturi din strazi.

Fundulea: Documentații pentru accesarea de proiecte

Ligia Bivol, care are calitatea de viceprimar al orașului Fundulea, consideră că, în ansablu, ca primă măsură pentru fiecare administrație publică locală din țară, la acest moment, înseamnă întocmirea documentațiilor pentru a accesa cât mai multe proiecte cu finanțare externă. Spune că este o perioadă propice pentru a se face astfel de demersuri, câtă vreme nu se știe dacă vor mai exista astfel de facilități și pe viitor, însemnând perioada de după anul 2020. “Dacă nu facem acum, nu știu dacă vom mai avea o altă ocazie”. Afirmă că orice reprezentant actual al unei comunități este obligat să facă astfel de documentații. Și în cazul orașului Fundulea situația este identică. “Chiar dacă nu mai suntem noi, vin ceilalți și sunt obligați să ducă mai departe aceste proiecte și să le realizez”e. La nivelul unei astfel de entități administrative, Ligia Bivol spune că sunt o mulțime de lucruri de făcut, însemnând reabilitări, modernizări de străzi, grădiniță, creșă, cămin cultural, chiar inclusiv sediu pentru primărie. La Fundulea, sediul unde funcționează primăria locală este închiriat. Există posibilitatea ca actualul sediu să fie cumpărat câtă vreme se află într-o poziție ideală. Starea sediului unde funcționează Primăria Fundulea se justifică prin faptul că nu se poate investi în reabilitarea și modernizarea acestuia. Ligia Bivol afirmă că se poate depune un proiect pentru accesarea de fonduri europene prin care să se construiască o clădire modernă, cu destinația de sediu administrativ, mai ales că spațiul actual este unul extrem de generos. Se oferă posibilitatea amenajării unui parc, dar și a unei parcări, dacă se proiectează un sediu care să ofere astfel de oportunități.

Stare de disconfort dată de insuficiența aparatului administrativ

Ligia Bivol ocupă postul de viceprimar al orașului Fundulea de mai bine de 3 ani. În toată această perioadă, s-a simțit, în multe cazuri, copleșită. Nu este neapărat vorba că a venit în administrație din alt domeniu de activitate sau că i-a trebuit o perioadă de acomodare. Afirmă că starea de disconfort psihic este dată de faptul că personalul administrativ este unul insuficient. Este nevoie de angajați tineri, bine pregătiți, care să facă față unor cerințe care să acopere necesitățile de zi cu zi. De regulă, la Primăria Fundulea, din calitatea de viceprimar, Ligia Bivol se vede pusă în fața unor situații deloc simple. “Oamenii vin și cer rețele de apă potabilă și canalizare, rețele de alimentare cu gaz metan. Suntem oraș. Avem nevoie de multe, multe”. A ajuns, într-un final, la o concluzie extrem de optimistă: în administrație, se poate face orice. E adevărat, cu nervi, cu stres, fără concedii de odihnă, dar se pot face multe lucruri în favoarea cetățenilor. Are o astfel de gândire pozitivă în urma derulării proiectului “Înfiinţare şi modernizare Şcoala de Arte şi Meserii – Grup Şcolar Agricol Fundulea”. Este vorba de un campus preuniversitar, finanțat din fonduri Regio, valoarea proiectului fiind de 22.788.679,26 lei, din care 17.296.761,47 lei reprezintă valoarea totală eligibilă (fonduri FEDR: 14.702.247,25 lei; fonduri din bugetul naţional: 2.248.578,99 lei; cofinanţarea eligibilă a beneficiarului: 345.935,23 lei). Este proiectul cu cea mai mare valoare de la nivelul judeţului Călăraşi, finanţat în cadrul programului Regio, pentru îmbunătăţirea infrastructurii de învăţământ. E o dovadă că se poate. Proiectul a necesitat mici retușuri, însemnând alimentarea cu gaz metan care a trebuit reproiectată, căci inițial nu s-a ținut cont de aplasamentul gurilor de canal. La acest moment, s-a făcut conectarea la rețeaua de alimentare cu gaz metan a întregului sistem de încălzire.

Energiile vor fi canalizate spre întocmirea de proiecte

Pentru orașul Fundulea, o asemenea investiție înseamnă o realizare formidabilă. Ligia Bivol afirmă că se așteaptă ca abandonul școlar să descrească. În plus, multe familii nu au posibilitatea să-și lase copiii să facă naveta, așa că justificarea campusului e evidentă. Pentru Fundulea înseamnă, pe altă parte, schimbarea în totalitate a zonei unde a avut loc investiția. După cei mai bine de 3 ani de experiență, Ligia Bivol a ajuns la o concluzie deloc încurajatoare: în administrație, atâta vreme cât salarizarea este proastă, nu vor veni oameni de o calitate profesională de necontestat.” Pe salariile astea, sunt foarte mulți proști care vor veni”. Și ca viceprimar, salarizarea este una îndoielnică. Ligia Bivol a venit în administrație din domeniul resurselor umane, iar veniturile sale au scăzut la jumătate. Situația acesteia este una mai specială și tocmai de aceea își permite să aibă venituri diminuate. În cursul acestui an, asta urmează să se întâmple la Primăria Fundulea: toate energiile vor fi canalizate spre întocmirea de proiecte. “Trebuie să avem în prima fază cererile și documentația, pentru cât mai multe, să vedem ce prindem. Cu cât mai multe, cu atât mai bine! Ideea este să fie atrași cât mai mulți bani din afară. De ce să stăm cu mâna întinsă să ne vină de la guvern, pe programe naționale? Dacă avem această oprtunitate, de ce să nu aducem fonduri europene?”

Borcea: Sufocat de dosare

Pe Aniel Nedelcu, primarul comunei Borcea, l-am găsit în vreme ce se pregătea să dea o fugă până la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, unde urmează să depună ultimele documente pentru accesarea unui proiect pentru finanțarea unei săli de sport în localitate. Ar urma să se finanțeze și reabilitarea de străzi comunale. Biroul primarului e sufocat de dosare reprezentând proiectele demarate în cursul anului 2014. Cuprind avize, de la toate instituțiile, însemnând studii topografice, studii geodezice, urbanism, mediu, pentru asfaltarea a 12 străzi, toate aflate la acest moment în stadiul de ulițe, străzi care nu au altceva pe ele decât pământ. Sunt proiectate să cuprindă șanțuri betonate, rigole carosabile, așteptându-se finanțarea. Pe Programul Național de Dezvoltare Locală se derulează un alt proiect, executat în proporție de 50 la sută, cuprinzând asfaltarea de străzi pe o lungime de 10 kilometri, în ambele sate componente ale comunei, Borcea și Pietroiu. Pe anul în curs, bugetul local va asigura mai multe investiții. În primul rând, se vor aloca bani pentru asigurarea de confort în cadrul sistemului de învățământ. Sume se vor duce pentru achiziționarea de mobilier școlar.

Investiții în rețeaua școlară

Se derulează cursuri și peste program, în sistem after-school, iar aici trebuie făcute investiții tot în dotări, însemnând paturi, saltele, pături. Sunt și clase care sunt foarte înalte, fiind proiectate într-o perioadă când se lucra în acest mod, dar acest lucru duce la pierderea masivă de energie termică. Se caută soluții pentru sistearea acestui fapt, iar Aniel Nedelcu, primarul din comuna Borcea, ne spune că acestea vor fi recompartimentate, prin coborârea tavanului printr-un sistem de pereți falși. Iarna, oricât de mult funcționează centralele de alimentare cu energie termică, astfel de clase nu pot asigura condiții optime pentru derularea procesului educativ. Se vor monta și alte două centrale termice, care să asigure încălzirea altor două corpuri de clase. Centralele folosesc combustibil solid. Se vor amenaja aleile din școli, terenurile de sport. Însă investiția reprezentativă, în acest domeniu, o constituie amenajarea unei săli de sport. Tocmai în această direcție sunt canalizate eforturile primarului Aniel Nedelcu, la acest moment. Sala de sport va aparține de liceul tehnologic din localilate. Nu va fi una competițională, iar acest motiv constituie un regret pentru primar, care se întreabă ce ar fi însemnat să vină echipa de handbal a municipiului Călărași și să dispute partide la Borcea.

Fără străzi impracticabile

Aniel Nedelcu ține cu dinadinsul ca, în comuna Borcea, să nu mai existe străzi impracticabile. Dacă nu pot fi reabilitate prin asfaltare, atunci orice stradă din comună să fie măcar pietruită. La ora actuala, în comuna Borcea sunt 30 de kilometri liniari de străzi asfaltate, în condițiile în care, la preluarea mandatului, în vara anului 2012, asfalt era doar pe drumul național care traversează comuna de la un capăt la altul. Mai sunt de realizat, tot în cursul acestui an, 5 kilometri de rigole betonate, în condițiile în care anul trecut s-au recepționat rigole pe o lungime de 7 kilometri. S-au amenajat și stații de autobuze, acestea au un design deosebit, fiind utile navetiștilor în condiții de vreme neprielnică. La Borcea, însă, una din problemele locale a constituit-o apa potabilă. Pe raza comunei, sunt 5 puțuri de captare. Dintre acestea, unul singur este extrem de vechi, se află pe raza satului Pietroiu și aici nu s-au făcut investiții pentru schimbarea rețelei de alimentare, de la fier la plastic. În condițiile în care rețeaua de alimentare este foarte veche, apa ajunsă la robinete conține urme de rugină. Direcția de Sănătate Publică prelevează, săptămânal, probe. De fiecare dată, această instituție spune că apa poate fi folosită la consumul uman. Urmează să se schimbe și restul de rețea de alimentare cu apă, în satul Pietroiu, pentru a se rezolva și acest aspect.

Apă la costuri uzuale

Pe raza comunei există bazine de captare a apei, unde aceasta este clorinată. Aniel Nedelcu spune că, la Borcea, problema apei potabile are un aspect strict politic. Sunt câțiva cetățeni care se manifestă virulent, dar nu se spune că aceeași situație era și pe vremea când apa era distribuită printr-un operator regional și la prețuri astronomice. Și atunci era vorba de aceeași apă. Sunt momente în care, după intervenții pe sistemele de alimentare, când apa este oprită, imediat după aceea, din cauza presiunii pe conducte, pentru moment apa curge cu impurități. Aniel Nedelcu afirmă că are cu ce să se prezinte în fața cetățenilor. Una dintre promisiunile acestuia a fost cea legată de acest subiect, al apei potabile, care nu mai este distribuită, la prețuri enorme, de operatorul regional, ci prin serviciul local de gospodărie comunală, la prețuri uzuale. Le-a promis cetățenilor și că nu vor mai exista străzi impracticabile, mai ales că satul Borcea se află într-o zonă terasată, acest fapt conducând la imposibilitatea utilajelor de intervenție să ajungă la locul evenimentelor. S-au turnat zeci de basculante de pământ pentru terasarea străzilor, după care s-a venit cu stratul de pietriș și ulterior cu cel de asfalt. Primarul din Borcea spune că prin astfel de fapte s-a dorit un primar cât mai aproape de cetățeni.




Raid: Vâlcelele, Dor Mărunt, Grădiștea, Independența, Ștefan Vodă, Dichiseni, Jegălia, Modelu

Vâlcelele: Evaluări la noile proiecte

Edilul comunei Vâlcelele, Gabriel Oroianu, afirmă că prioritatea mandatului lui a constat în derularea de proiecte finanțate din fonduri externe. Gabriel Oroianu se află la primul mandat de primar. S-a depus un proiect pe submăsura 7.2 – infrastructura rurală, însemnând modernizare drumuri în localitățile Vâlcelele și Floroaica. Proiectul este depus la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, valoarea acestuia fiind de 1 milion de euro. Cu acești bani se pot moderniza drumuri în lungime totală de 4,8 kilometri. Șansele să fie accesat proiectul, estimează Gabriel Oroianu, înseamnă 70-80 la sută, la acest moment. Proiectul a fost depus în noiembrie 2015, iar evaluarea durează 3 luni. Se așteaptă, la acest moment, primirea unui răspuns de la această agenție. S-a terminat exercițiul de finanțare de proiecte derulat în perioada 2007 – 2013, iar acum se derulează evaluări la noile proiecte depuse.

Drum modern Vâlcelele – Bogdana

La Vâlcelele, există finanțare pentru drumul comunal care leagă localitățile Vâlcelele și Dragoș Vodă. Nu s-a reușit începerea lucrărilor. Sunt bani pentru proiectare, s-a derulat licitația, s-a obținut autorizația de construcție, s-a semnat și contractul de realizare a lucrării, pe valoarea integrală a proiectului. Fiind sfârșit de an și condiții meteorologice improprii, nu s-au demarat lucrările de reabilitare a drumului în cauză. Finanțarea se asigură prin prezentarea regulată a situațiilor de lucrări, banii urmând să fie decontați prin Ministerul Dezvoltării. Oroianu vrea să se asigure că bugetul pe anul în curs cuprinde și finanțarea unor astfel de lucrări. Lungimea drumului în cauză este de 8 kilometri, din care partea administrației din Vâlcelele este de 4,8 kilometri. Drmul leagă centru satului Vâlcelele cu Dragoș Vodă, prin satul Bogdana.

Acces facil către halta CFR

Drumul asigură accesul utilajelor agricole pe terenurile situate în vestul localității, plus că se asigură un acces mai rapid către DN3A. Se scurtează astfel distanța dintre Vâlcelele și drumul național cu 15 kilometri, dar se asigură și un acces mai simplu către halta CFR, prin stația de la Bogdana. La acest moment, s-a discutat deja și s-a și luat decizia pentru a se mai depune un proiect pe măsura 125 – drum de acces la exploatațiile agricole. Un astfel de drum a fost deja amenajat, valoarea acestuia fiind de 1 milion de euro. Accesarea acestor fonduri s-a făcut de fosta administrație locală. Se urmărește și construirea unei săli de sport, proiectul este declarat eligibil și se află depus la Compania Națională de Investiții, un răspuns privind finanțarea acestuia urmând să fie dat extrem de curând. În comună, sunt 200 de elevi. Gabriel Oroianu ne spune că nu este vorba de o sală de competiții, ci de una de sport. Nu existăă estimări financiare.
Urmează să se modernizeze și căminul cultural din localitate. Astea sunt prioritățile edilului Gabriel Oroianu pentru prima parte din acest an. Acesta afirmă că se poate prezenta cu o listă substanțială de realizări la noile alegeri locale, programate să se deruleze la jumătatea acestui an. Oroianu afirmă că are de ce să aspire la un nou mandat de primar.

Dor Mărunt: Deficinețe la apă

Ion Iacomi, edilul din Dor Mărunt, începe noul an 2016 cu dorința de finaliza proiectele începute în ultima perioadă. La rețeaua de apă, care nu a funcționat până acum, s-au constatat deficiențe uriașe, datorate modului de captare a apei, din puțuri forate la mare adâncime, apa fiind sulfuroasă. S-au proiectat puțuri de captare la adâncimea de peste 150 de metri, în condițiile în care acestea ar fi trebuit să aibă o adâncime de 80 de metri. La acest moment, s-a finalizat montarea contoarelor pentru gospodăriile care beneficiază de sistemul de alimentare cu apă, fiind vorba de 183 de branșamente. În plus, s-au constatat și greșeli de proiectare, omițându-se includerea generatorului electric, fapt care a dus la neavizarea proiectului de către reprezentanții ISU. Aceste echipamente au fost deja achiziționate, iar într-o perioadă extrem de scurtă urmează să se foreze un puț la o adâncime optimă, în funcție și de soluția dată de proiectant, dar și pentru ca apa să se încadreze în parametrii de calitate. Se urmărește și extinderea rețelei de apă, care înseamnă 66 de kilometri liniari. Valoarea acestei investiții este de aproximativ 2 milioane de euro.

Asfalt pe străzi

S-au demarat procedurile de achiziție pentru proiectul de asfaltare pe un traseu de 3,5 kilometri, în satul Dor Mărunt, pe un număr de 4 străzi, valoarea acestuia fiind de 1 milion de euro. Ion Iacomi, primarul acestei comune, speră că, în cazul în care va avea loc licitația în maxim o lună de zile, se vor putea demara lucrările la începutul lunii martie. Se urmărește reabilitarea drumurilor principale din satul Dor Mărunt, legându-se halta CFR cu biserica și cu morile din localitate, dar se și facilitează accesul spre dispensarul uman. Deja există finanțarea, a fost plătită proiectarea acestei lucrări, acum urmează să se deruleze procesul de achiziție. În comună, s-a asfaltat drumul dintre satele Înfrățirea și Dor Mărunt, fiind vorba de un drum cu o lungime de 4,8 kilometri, cu finanțare venită de la Consiliul Județean Călărași și ca urmare a demersurilor întreprinse de primar. E un drum important câtă vreme se asigură fluidizarea traficului pentru navetiștii din satul Înfrățirea. În plus, în Înfrățirea sunt și elevi care se deplasează la școlile comunale. La Înfrățirea, școala locală funcționează doar cu două grupe de preșcolari. Școala din acest sat se păstrează în condiții optime, a fost recent văruită, iar acoperișul a fost reparat. Restul clădirii este în stare de conservare.

Centrale la școli

În toamna anului 2015, s-au pus în funcțiune 3 centrale termice, tot în interiorul unităților de învățământ. Centralele termice sunt branșate la rețeaua de gaz metan, iar valoarea totală a investiției a fost de 85.000 lei. Una dintre școli a fost dotată cu toată instalația aferentă, câtă vreme aceasta nu avea sisteme de încălzire. La Dor Mărunt, rețeaua de gaz metan are o lungime de 14 kilometri, iar în cursul acestui an se speră că și alte două școli din comună, cele mai mari, să fie branșate la acest sistem. Prin bugetul local, însă, se derulează alte investiții. Mare parte din sume se duc în investiții legate de sistemul de iluminat public. Se intenționează ca acesta să fie modernizat și eficientizat, prin montarea de lămpi cu LED. Aceste lămpi sunt extrem de economicoase, cu o durată de viață îndelungată. În plus, există garanții de 5 ani date de constructor. Ion Iacomi speră să reușească și asfaltarea altor drumuri sătești, în lungime totală de 1,5 kilometri, tot cu fonduri provenind din bugetul local. Este vorba de drumuri în satele Dor Mărunt și Dâlga.

Grădiștea: Bani numai către proiecte

Constantin Corbu, primarul comunri Grădiștea, spune că, deși în acest moment este o perioadă de precampanie electorală, nu are de gând să cheltuiască sume din bugetul local pentru investiții doar de ochii lumii. Afirmă că este conștient că locuitorii acestei comune au fost învățați deja cu un anumit ritm al lucrărilor edilitar-gospodărești. “Învățându-i că fac, voi direcționa banii numai către proiecte, este o convingere totală a mea că având proiecte te poți sui în orice mașină cu bani”. Exemplifică în acest sens sumele avute la dispoziție prin bugetul național, prin bugetul județean sau cel care se derulează prin fonduri europene. “Condiția de bază este să ai proiecte. La acest moment, se lucrează după principiul primul venit, primul servit. Sunt baloane de bani, nu vor fi la infinit, iar dacă auzi că sunt bani pe nu știu ce capitole, nu poți să te-apuci de-atunci să faci actele premergătoare, pentru că nu mai apuci să te sui în mașina cu bani”. Corbu afirmă că derulează, în continuare, obiectivele principale ale comunei, asta însemnând, în primul rând, asfaltarea drumurilor sătești.

Milioane de euro pentru străzi

Asfaltarea se derulează deja, la dispoziția comunei Grădiștea mai fiind pusă suma de 8,4 milioane de lei, însemnând 1,86 milioane euro, din care s-a cheltuit suma de 200.000 euro, mai precis 11 la sută din valoarea contractului de finanțare pe această sumă, proiectul fiind în derulare, cu termen de finalizare 2016. La acest moment, există în bugetul național prevăzută o sumă de 3 miliarde de lei noi, bani care vor ajunge la comunele care derulează proiecte de asfaltare locală. La baza acestei investiții a stat un proiect făcut în anul 2013, depus inițial la Ministerul Dezvoltării. Primarul Constantin Corbu afirmă că nu a fost acceptat la finanțare din considerente politice. “Din fericire, s-a desființat acea comisie de evaluare și s-a mers pe urmă direct la Minsiterul Dezvoltării”. Suma cheltuită până acum înseamnă 780 metri de asflat, pe zona fostei cooperative agricole de producție – stadion – cimitir – biserică. În afară de asfaltare, s-au mai făcut și 2,4 kilometri strat de fond al drumului, adică 45 cm balast și piatră. Urmează să fie așternut și stratul de asfalt când condițiile meteorologice vor permite acest lucru. Comuna Grădiștea însumează 51 de kilometri de străzi interioare.

Drum agricol pentru fermieri

Se vor derula, ulterior, activități de decopertare, umplere cu strat de balastru, piatră și în final cu stratul de asflat. Suma totală de 2 milioane de euro, avută la dispoziție de Primăria comunei Grădiștea, va însemna, în final, reabilitarea a 7,8 kilometri de străzi. Înseamnă drumuri cu o lățime de 4-5 metri, asfaltate, șanțuri din beton sau șanțuri din pământ, depinde de zonă, dar și acostament de 50 centimetri, stânga-dreapta. Se amenajează străzile importante ale comunei, cele care leagă obiectivele publice, chiar dacă acestea, în marea lor majoritate, se află pe drumul național, dar sunt și drumuri circulate în interior. Nu se vor amenaja drumuri la marginea satului, asfaltate, între două străzi neasfaltate. S-a căutat o logică. Acum, pe noul Program Național de Dezvoltare Locală, se lucrează la proiecte tot pentru amenajarea drumurilor, inclusiv unul agricol, pentru a se putea intra în profunzimea câmpurilor. Un alt proiect prevede aducerea apei la standarde impuse de normele naționale, dar și construirea unei stații de pompare în satul Rasa, unde alimentarea cu apă se face prin presiune gravitațională, dar și construirea de stație de epurare și canalizare pe o porțiune din satul Grădiștea.

Fără un stil de lucru ineficient

Constantin Corbu afirmă că nu a venit să reabiliteze două-trei străzi din fiecare sat, câtă vreme un astfel de stil de lucru ar fi unul ineficient, haotic. În plus, s-au reparat și amenajat trotuare de la un capăt la altul al comunei. Corbu spune că toate acestea reprezintă realizări certe atât pentru echipa administrativă, cât și pentru locuitorii comunei Grădiștea. La preluarea mandatului, străzile asfaltate în toată comuna erau în lungime totală de 30 de metri! Grădinița din satul Cunești urmează să fie și ea reabilitată, prin programe finanțate de ADR Sud Muntenia, prin Regio. Urmează să se extindă și rețeaua de alimentare cu apă pentru gospodăriile rămase neracordate, însemnând, procentual, 8 la sută, adică 1,6 kilometri. Apa, la Grădiștea, este administrată prin intermediul unei societăți comerciale, SC Satul Nou, cu acționar Consiliul Local Grădiștea. Prețul unui metru cub de apă este 1,8 lei. Corbu recunoaște că, la momentul în care aceasta se va încadra în normele de calitate, prețul acesteia va urca, dar nu semnificativ. Constantin Corbu recunoaște că apa din lunca Dunării nu este potabilă. Ca urmare, este absolut necesară o stație de potabilizare. “Cine spune că are apa potabilă, de la comuna Borcea și până la Chirnogi, ăla minte. Are două bacterii poliforme care necesită tratare. Uneori, din cauza manganului, în combinație cu clorul, se formează clorura de mangan, mai precis niște particule negre, pe care oamenii le consideră nu știu ce mizerie”.

Serios, cinstit, gospodar

Corbu spune că nu mai este aceeași situație ca în 2012, mai ales că bazinele sunt spălate periodic, la fel și conductele. Toți cetățenii din comuna Grădiștea cunosc faptul că apa nu este în conformitate cu standardele de calitate prevăzute, dar ea este folosită în uz casnic. Edilul din Grădiștea spune că are calitățile necesare de a conduce, pe mai departe, comuna, câtă vreme a demonstrat că e un om serios, cinstit, gospodar. “Merg pe principul ăla în care o lucrare executată cu banii de la bugetul local să coste exact cât ne costă acasă. Înseamnă că atunci ne facem bine și că e un lucru sănătos!” În plus, spune că este un bun organizator și că este un om de echipă, s-a întinerit personalul administrativ, care are alte concepții. “Ideea e că, oricât ești de pregătit din punct de vedere intelectual, nu poți să pricepi cerințele tuturor categoriilor sociale”.

Independența: Pentru o dezvoltare durabilă

Lică Voicu, primarul comunei Independența, spune că, pe anul în curs, vrea să continue investițiile începute, dar și să acceseze noi fonduri pentru alte lucrări edilitare. Voicu se referă la patru proiecte mari, cu fonduri extrene, câtă vreme bugetul local asigură doar finanțarea pentru întreținere și cofinanțări. “Asta am încercat de când am venit în administrație, să atrag fonduri europene sau guvernamentale”. Aceasta este singura formă prin care comuna Independența se poate dezvolta durabil, este opinia primarului. La Independența, s-a derulat un proiect cu fonduri extrene, în care susținerea financiară pentru localitate a fost de 3,3 milioane euro. Proiectul se află în faza finală. Este vorba de reabilitarea și asfaltarea a 15,2 kilometri de străzi, pe raza satului Vișinii, în lungime de 7,8 kilometri, diferența însemnând amenajări și modernizări de străzi în satul Independența. S-au amenajat rigole, șanțuri și trotuare. Foarte puține străzi au avut un strat de piatră, cele mai multe fiind amenajate în totalitate.

Asfalt în tot satul Vișinii

La Vișinii s-a asfaltat tot satul, în afară de două străzi mărginașe, pe care nu au putut pătrunde utilajele, datorită lățimii acestora. Proiectul acesta este finalizat, la acest moment, trebuie verificate mici aspecte care ar fi putut scăpa din vedere, de către constructor, datorită timpului extrem de scurt avut la dispoziție pentru executarea lucrărilor. S-a lucrat în perioada noiembrie-decembrie. 31 decembrie 2015 a fost data limită prin care Uniunea Europeană a finanțat acest proiect. Ce s-a executat ulterior înseamnă cheltuieli suportate de comunitate, obligația fiind aceea ca proiectul să fie finalizat. Mai trebuie amenajate câteva șanțuri de pământ, câteva sute de metri de trotuar, însemnând circa 200-300 metri, din finanțarea totală însemnând cheltuieli neeligibile de 6-7 la sută. Mai trebuie amenajate acostamente. Cheltuielile neeligibile se acoperă din bugetul local, pe fonduri împrumutate. Au fost 4 societăți ofertante. Constructorul a folosit forță de muncă proprie, dar s-a angajat și forță de muncă locală, pentru activități necalificate.

Mărire de prețuri la terenuri intravilane

Amenajarea străzilor în satul Vișinii, ne spune primarul Lică Voicu, înseamnă creșterea prețului la terenurile intravilane. Au crescut prețurile la terenuri, la imobile, lucru care nu s-a mai întâmplat până acum. Au început să se caute terenuri și case în acest sat. De regulă, prețurile au crescut cu 15 la sută. În Vișinii, datorită acestei investiții colosale în infrastructura rutieră, a determinat atragerea de investiții care constau în amenajarea de locuințe, în ultimul an. Asta înseamnă că satul se întinerește. Populația acestui sat este de 450 de persoane. “Dacă nu ne pleacă tinerii, eu zic că, în câțiva ani de zile, populația acestui sat se va dubla”, afirmă primarul. Satul se bucură și de o poziție georgrafică bună, fiind traversat de drumul național București – Călărași. Și în satul Independența s-a finalizat amenajarea de străzi asfaltate pe o lungime de 7,4 kilometri, în cadrul acestui proiect transfrontalier.

Bani prin PNDL

În același timp, se derulează și un proiect accesat prin Programul Național de Dezvoltare Locală, tot pentru amenajarea de străzi asfaltate, pe o lungime de 5,2 kilometri. Se lucrează la acesta, dar nu acum, câtă vreme condițiile meteorologice nu permit acest lucru. S-a pus stratul de piatră, iar asfaltarea urmează să se execute din primăvară. La aceste achiziții publice, norocul administrației din comuna Independența este dat de fapul că firmele participante și care nu au fost declarate necâștigătoare, nu au contestat această decizie. Acest fapt a făcut posibil ca lucrarea de amenajare a drumurilor în satele Independența și Vișinii să se desfășoare în timpul impus de finanțator, în speță Uniunea Europeană. Dacă se reușește și finalizarea proiectului pentru 5,2 kilometri de amenajare drumuri în satul Independență, proiectul fiind finanțat în întregime și putându-se implementa până în toamna acestui an, ar însemna ca acest sat să fie aproape în totalitate asfaltat. Primaul Lică Voicu spune că a fost o colaborare bună cu firma constructoare, chiar dacă timpul a fost extrem de scurt și a coincis cu sărbătoriloe de iarnă.

Rețea de apă la independența

Un alt proiect care se derulează la Independența este cel legat de alimentarea cu apă a satului Independența, unde s-a primit deja finanțarea. Comuna Independența nu a beneficiat de zeci de ani de investiții legate de rețeaua de alimentare cu apă potabilă. Acest proiect este meritul exclusiv al primarului Lică Voicu. S-au primit banii, mai precis 4 milioane lei, aproximativ 900.000 de euro, care acoperă întreaga rețea de alimentare cu apă a satului, pe o lungime de 16,7 kilometri de rețea, cămine, apometre și branșamente. 860 de gospodării vor fi racordate la acest sistem. Se vor executa puțuri forate și, de aici, urmează să se clarifice calitatea apei. La acest moment, este executată rețeaua de conductă principală pe o lungime de 10 kilometri. Proiectul se poate finaliza până la sfârșitul anului. Lică Voicu spune, la țară, lumea s-a învățat cu drumurile desfundate, dar e păcat ca 2.200 de locuitori să nu beneficieze de apă curentă. În plus, se vor amenaja și hidranți. Ultimul proeict este legat de amenajarea de drumuri în satul Potcoava, unde există documentație făcută, depus deja la finanțare, cuprinzând asfaltarea de străzi pe o lungime de 7 kilometri. Lică Voicu speră că lucrările la infrastructura în satul Potcoava vor demara extrem de curând. Afirmă că tot ceea ce s-a amenajat, până în prezent, s-a făcut din venituri proprii.

Ștefan Vodă: Opacitatea politică a celor care împart banii

George Avram, primarul acestei comune, afirmă că, în cursul anului trecut, beneficiind de sprijinul consilierilor locali, s-a reușit asfaltarea a 3,6 kilometri de străzi, din fonduri proprii. Străzile au lățimi de 4, respectiv 5 metri, în funcție de trafic și de capacitatea autovehiculelor. Avram afirmă că s-au depus proiecte pentru atragerea de fonduri din mediul extren, inclusiv de la bugetul național, prin Ministerul Dezvoltării, tocmai la acest capitol, al îmbunătățirii infrastructurii rutiere. S-a lovit, însă, de opacitatea conducătorilor de aici. Toate proiectele pot fi eligibile, dar nefinanțabile. În cazul comunei Ștefan Vodă, proiectele nu au fost declarate finanțabile, criteriile de selecție a lucrărilor finanțate de la bugetul național fiind unele strict politice. “Din păcate există și un trafic de influență și la evaluarea proiectelor”, afirmă acesta. S-a depus proiect la Administrația Fondului de Mediu, pentru introducerea rețelei de canalizare, în comună, care să cuprindă și o stație de epurare. Proiectul depus de administrația locală din Ștefan Vodă a fost ținut la sertar vreme de 4 ani, pentru un motiv absolut scandalos: satul Ștefan Vodă era înregistrat ca având canalizare și stație de epurare! Acest aspect s-a lămurit după mult timp, iar efectul a fost că s-a cerut refacerea studiului de fezabilitate, acesta expirând.

Rețea de canalizare

Într-un final, după contacte zilnice, s-a reușit accesarea și punerea la plată a acestui proiect. Deja s-a semnat contractul de finanțare, în partea a doua a anului 2015, lucrarea fiind scoasă la licitație, la începutul acestui an. Valoarea proiectului este de 4,8 milioane lei. Banii sunt la Administrația Fondului de Mediu, decontările urmând să se facă în urma situațiilor de lucrări. Proiectul are ca termen de finalizare anul 2017. Urmează să se execute branșamente pentru 389 de gospodării, în prima etapă, etapa a doua de racordare urmând să continue. Lucrarea se preconizează că va demara în al doilea trimestru al acestui an. Avram ne spune că lucrările edilitar-gospodărești nu s-au oprit aici, pentru anul trecut. S-a completat sistemul de iluminat public, astfel încât să existe această facilitate pe toate străzile din sat, căutându-se, în același timp, să fie montate lămpi cu consum minim de energie și cu o durată de viață extinsă. Avram ne amintește că nu numai în aceste aspecte constă activitatea unui primar. Ea se leagă nu numai de confortul oferit cetățenilor, ci și de gradul de siguranță.

Tradiția câinilor în gospodărie

În sat, fiecare gospodărie are câte un câine de pază. Aici, s-a întâmplat ca trei câini să-și atace stăpâna, aceasta ajungând, în stare extrem de gravă, la spital, după ce a suferit răni multiple. George Avram spune că este o tradiție a localnicilor să aibă câini în gospodărie. “La țară, oamenii țin la câinii lor, nu-i omoară, nu-i alungă”. Interlocutorul nostru recunoaște că un câine, în bătătură, constituie un element de siguranță în plus. În schimb, postul de poliție local și-a înjumătățit personalul, din patru agenți rămânând doar doi, din motive personale. Fenomenul infracțional la Ștefan Vodă se reduce la furtișaguri mărunte, numite de subzistență. Nu s-au înregistrat infracțiuni grave, cu violență, în ultimii ani. Pe timp de iarnă, mai dispare câte o găină de prin porumbare, dar numai atât. Cutuma conform căreia numai cetățenii de o anumită etnie sunt infractori de serviciu, oriunde, nu stă în picioare la Ștefan Vodă. În comună, la ultimul recensământ, doar 4 persoane s-au declarat de etnie țigănească. Ca măsură de prevedere, primarul George Avram urmează să propună înființarea de poliție locală, deservită de 3 angajați, asta pentru a se veni și în sprijinul poliției naționale.

Asfalt la Ionești

Pe anul în curs, prin Minsiterul Dezvoltării Regionale, se preconizează că se vor asfalta 7 kilometri de străzi. Proiectul este declarat eligibil, așteptându-se finanțarea lui și procedurile de desemnare a constructorului. Prin proiectul acesta, 30 la sută din drumurile sătești urmează să fie reabilitate și modernizate în totalitate. Alte străzi urmează să fie asfaltate tot printr-un proiect, depus în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală. Se preconizează asfaltarea zonelor Ionești, străzile principale, adică străzile Zambilei, Salcâmului, Viorelei, Garofiței și Trandafirilor. Se speră, astfel, ca în maxim 2 ani să existe asfalt pe toate străzile din comună.

Dichiseni: Reabilitarea obiectivelor socio-culturale

Iulian Radu, edilul din comuna Dichiseni, spune că are suficiente fapte, pe actualul și primul său mandat de primar, acestea neputând fi trecute cu vederea de locuitori. “Vorbe putem să spunem multe, dar faptele tot timpul rămân”. În acest sens, enumerează reabilitarea principalelor obiective socio-culturale din comună, în fapt școlile, grădinițele, căminul cultural. La preluarea mandatului, la Dichiseni, 40 la sută din rețeaua de străzi era pietruită. S-a reușit, iată, într-un timp extrem de scurt, pietruirea tuturor străzilor din satele componente ale comunei Dichiseni. Aici, nu au existat drumuri asfaltate, cu excepția drumului național care traversează comuna. E drept, nici la acest moment, prin forțe proprii, pe bani locali, nu s-a reușit asflatarea străzilor. S-a reușit, în schimb, amenajarea de alei pietonale, pe un sens, pe drumul principal. Amenajarea aceasta înseamnă o mai mare siguranță pentru locuitorii comunei, care se pot deplasa în condiții optime spre instituțiile locale. Copiii se deplasau spre școli pe marginea drumului național. Primarul se laudă și cu achiziția unui buldoexcavator, din fonduri externe, care s-a dovedit de un real folos pentru administrația locală, mai ales în condițiile meteorologice extreme.

Bani pentru căminul cultural

A fost folosit pentru reperarea rețelei de alimentare cu apă. A fost folosit și la deszăpezirea localității. În plus, două societăți agricole au donat un tractor, respectiv o remorcă, acestea fiind folosite la menținerea curățeniei, prin colectarea gunoiului stradal sau prin eliminarea celui menajer depozitat în spații neautorizate. Utilajul este folosit și pentru căratul materialului antiderapant, al celor de construcții și de reparații la căile de acces. Pe actualul mandat, Iulian Radu spune că a reușit, pentru prima oară în istoria acestei localități, să atragă fonduri, prin accesarea de proiecte finanțate cu bani europeni. Astfel, pe Programul Operațional pentru Pescuit, s-a reușit reabilitarea căminului cultural de la Coslogeni, acesta fiind și dotat complet, valoarea acestei investiții fiind de peste 200.000 de euro. Există program pentru reabilitarea căminului cultural și din satul Dichiseni, depus la Compania Națională de Investiții, la acest moment așteptându-se răspuns. 455.000 lei sunt bani aduși, tot în urma unui proiect, de primarul Iulian Radu, pentru extinderea rețelei de alimentare cu apă, însemnând înlocuirea bazinelor din metal și construirea de stație de captare și de stație de clorinare a apei.

Tratarea haotică cu chimicale

Primarul recunoșate că apa potabilă, și din această comună, care este amplasată pe linia Dunării, nu este declarată conformă, în baza criteriilor naționale. Se afirmă că, în anii anteriori, apa captată din puțurile forate, de pe raza comunei Dichiseni, era declarată ca având calități speciale, chiar Consiliul Județean Călărași întocmind un proiect în baza căruia municipiul Călărași să fie alimentat cu apă potabilă din această zonă. În ultimii doi ani, în schimb, apa este declarată nepotabilă, de către reprezentanții Direcției de Sătătate Publică. Rezultatele microbiologice sunt todeauna altele. Tratarea haotică cu chimicale pentru culturile agricole a făcut ca, de la an la an, calitatea apei să fie alta. Se afirmă că apa destinată consumului uman se găsește la adâncimi de minim 200 de metri. Rețeaua de alimentare cu apă a fost reabilitată, fiind înlocuite vechile conduce cu unele conforme, din material plastic. La Dichiseni, apa costă 1,15 bani metru cub sau 40 de lei de persoană, anual, în sistem paușal. Nu există gospodărie care să plătească mai mult de 200 de lei, anual, indiferent de numărul de animale deținute. Apa este folosită pentru mica agricultură, cea de grădină sau cea pentru solarii. Se pregătește, la acest moment, lucrarea de extindere a branșamentelor, dar și contorizarea apei folosite. Apa distribuită este tratată chimic.

Stație de captare a apei

Prin Programul Național de Dezvoltare Locală, urmează să fie finanțată lucrarea de construire a unei stații de captare și de potabilizare a apei. Există deja semnat acest proiect, lucrările urmând să demareze în această primăvară. La Dichiseni, asta se afirmă: e foarte greu ca o localitate mică să fie luată în seamă. La Dichiseni, numărul populației este de 1.700. Iulian Radu se ocupă, în schimb, de atragerea de familii tinere în localitate, prin repartizarea de locuri de casă, zona fiind una extrem de pitorească.

Jegălia: S-a schimbat fața comunei

Aurel Vasile, primarul comunei Jegălia, spune că este dispus, la orice oră, să se prezinte în fața celor care l-au ales, mai ales că are o sumedenie de argumente cu care să-i convingă că este un edil puternic implicat în viața colectivității. Amintește, în acest sens, o sumedenie de proiecte finalizate, în această perioadă, care au schimbat fața comunei. Ne vorbește despre asfaltarea a 12 kilometri liniari de străzi, la care se adaugă alți 17 kilometri de străzi asfaltate, pe trei proiecte depuse și la care se așteaptă finanțarea și începerea lucrărilor. Enumeră și noul centru cultural care, în 1 martie 2016, intră în funcțiune, dar și cu programul aflat deja în derulare și prin care se reabilitează total școala din satul Jegălia. La acestea, se adaugă investiția care a dus la schimbarea feței unui loc viran, mlăștinos, unde s-a amenajat un parc tematic cu o arhitectură unică. Se adaugă și un alt proiect prin care se împădurește o suprafață de 12 hectare, terenul urmând să fie plantat cu salcie, câtă vreme se află într-un areal cu umiditate excesivă, zona împădurită urmând să aibă o suprafață totală de 20 de hectare.

Siguranță pentru cetățeni

Se dorește montarea de camere de luat vederi, pe toate căile, în Jegălia, pentru un grad mai mare de siguranță pentru cetățeni, urmărindu-se supravegherea totală a localității, în acest sens urmând să se achiziționeze și o mașină de intervenție, deservită de angajați cu activități specifice de pază, patrulare și luarea de măsuri. La ora actuală, există 7 gardieni locali, care sunt folosiți și în cadrul acestei activități, mai ales pe timp de noapte, fiind folosiți la paza principalelor obiective din localitate. La data la care a acces ca primar, în Jegălia erau doar străzi pietruite, în lungime totală de 3 sau 4 kilometri. În 2012, în toată comuna, cu excepția drumului național care tranzitează satele componente, nu exista stradă asfaltată. Asta l-a ambiționat pe primarul Aurel Vasile: în ultimii 20 de ani, până la preluarea acestei funcții de către acesta, nu s-a turnat niciodată asfalt în comuna Jegălia. Pe anul în curs, se estimează că lungimea străzilor asfaltate va ajunge la 34 de kilometri. Asta înseamnă că absolut toate străzile vor fi asfaltate.

4,2 milioane euro pentru comună

Se adugă alți 6 kilometri de drum asfaltat, care are ca destinație drum agricol, proeictul se află în faza finală de evaluare și de finanțare. Este un drum paralel cu drumul național 3B, care este folosit de cei care dețin atelaje hipo. La Jegălia, urmează să se amenajeze și 5 kilometri de trotuar, din fonduri proprii ale comunei, lucrarea urmând să fie demarată în luna martie. Aurel Vasile a reușit să-și facă un calcul al veniturilor aduse, în mai puțin de 4 ani, pentru comuna Jegălia, pe baza proiectelor depuse la diferite organisme. Spune că este vorba de suma de 4,2 milioane euro, în condițiile în care bugetul anual, pentru investiții, al comunei se ridică la suma de 500.000 lei, adică undeva la 110.000 euro. Numai la școala din Jegălia se investește, în această perioadă, suma de 2,6 milioane lei, adică 577.000 euro, lucrările fiind executate în proporție de 65 la sută, asta din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.

Modelu: Străzi în cartierul nou

La Modelu, primarul Gheorghe Dobre așteaptă, la acest început de an, aprobarea bugetului local, câtă vreme legea pentru bugetul național a apărut târziu, pe 19 decembrie 2015. Pe anul în curs, se urmărește finalizarea amenajării de străzi într-un nou cartier al comunei, estimându-se ca valoare un procent de 70 la sută din fondul de investiții. S-a lucrat la prima parte, adică s-au amenjat primele straturi, însemnând balastru și piatră, urmând să se facă podețe și intrările în curți, la care se adaugă lucrarea de asfaltare. Din fondurile locale, suma de 2,8 milioane se va duce în această lucrare, fiind vorba de străzi în lungime totală de 4,8 kilometri. Evident, bugetul local va suferi modificări pe parcurs, nimeni nu poate să fie atât de prevăzător încât să se acopere toate necesitățile locale, adăugându-se rectificările de rigoare. Gheorghe Dobre a prins, tot ca investiție, pe fonduri locale, în acest an, și renovarea salonului de nunți din localitate, mai ales că ultima lucrare făcută la acest obiectiv datează din anul 2003. Deja, ne spune primarul, lumea se îndreaptă spre un astfel de obiectiv, când sunt evenimente familiale. Salonul are dotările necesare, însemnând inclusiv veselă, ladă frigorifică și o mică bucătărie. Se dorește aici măcar schimbarea acoperișului, câtă vreme acesta este amenajat cu plăci de azbociment. În plus, se vor amenaja niște foișoare.

Amenajări din forțe proprii

Gheorghe Dobre afirmă că se duc atât de mulți bani la drumurile din comună pentru că nu există finanțare externă, totul făcându-se prin forțe proprii. Suma alocată inițial a fost de 3,4 milioane lei, din care valoarea lucrărilor executate este de circa 1 milion, diferența urmând să fie investită în prima parte a acestui an. Banii sunt pentru înființare de drumuri în cartierul nou, cum este cunoscută zona în Modelu, unde s-au construit 230 de case. Cartierul este locuit, iar primarul Dobre se declară mulțumit de lucrările executate până acum. Spune acesta că a reușit ca, din iarna asta, locuitorii acestei zone să fie descălțați de cizme. Pentru satul Radu Negru, cunoscut drept Gambeta, nu sunt alocate fonduri din bugetul local. Se fac demersuri pentru accesarea de finanțări în baza unor proiecte. Radu Negru este un așa-numit sat sezonier. Numărul locuitorilor permanenți este de 130. Casele sunt folosite fie ca mici gospodării, pe perioada sezonului cald, fie sunt case de week-end. Străzile principale sunt acoperite cu zgură. S-au amenajat străzile în zonele locuite, mai ales cele care duc spre biserică și spre drumul național. Există apă, există iluminat public, mai ales că așezarea este relativ nouă.

Căsuța Poveștilor Pescărești

Prioritățile, însă, sunt în Modelu, cea mai mare comună din județul Călărași, raportat la numărul populației. Școala nr. 2 trebuie anvelopată și ea, ceea ce înseamnă o eficientizare a consumului de gaze naturale. Studiul se va face în cursul lunii februarie, în ideea că, odată deschise sesiunile de accesare de fonduri nerambursabile, să se depună proiectul pentru reabilitarea acestei instituții de învățământ cu bani veniți prin Programul Național pentru Pescuit. Între timp, s-a reabilitat căminul cultural, denumirea oficială a acestuia fiind Căsuța Poveștilor Pescărești, chiar dacă pescarii din zonă nu se înghesuie câtă vreme, afirmă mucalit primarul Gheorghe Dobre, aceștia au contract cu furnizorul de electricitate, Enel. Dar bucuria primarului a fost aceea că a putut accesa aceste fonduri care au fost folosite la reabilitarea clădirii. Căminul cultural a fost făcut de fosta coperativă agricolă de producție din localitate, dar se afla în patrimoniul local. Acum se pot organiza spectacole, serbări școlare, dar se intenționează să se proiecteze și filme artistice, pentru copii, printr-o cooperare cu Centrul Cultural Județean Călărași.

Bani pentru o nouă grădiniță

La această dată, există un studiul de fezabilitate terminat, care prevede asfaltarea de drumuri, în Modelu, pe o lungime de 7 kilometri, proiectul fiind estimat la o valoare de 1 milion de euro, valoarea maximă a fondurilor care pot fi accesate. Există și un proiect depus pentru reabilitarea unei clădiri și transformarea acesteia în grădiniță câtă vreme instituția care funcționează în acest scop își desfășoară activitatea în două schimburi. Este vorba de Grădinița nr. 1. Urmează să se amenajeze trei săli de clasă, pentru a descongestiona afluxul de copii de la principala grădiniță locală. Oricum, lista de investiții locale poate fi completată până în luna octombrie.




Scandal la Dorobanțu: Viceprimarul comunei, Jan Apostol, se încurcă în minciuni

Campania electorală, în comuna Dorobanțu, a fost declanșată deja de actualul viceprimar Jan Apostol, recent exclus din Partidul Național Liberal. Acesta vine cu acuzații aiuritoare la adresa actualului primar, Vasile Stoica. Îi reproșează că, în cursul anului 2014, pe o suprafața de 30 de hectare aflată la dispoziția comisiei locale de fond funciar, s-a semănat lucernă, aceasta urmând să fie valorificată către crescătorii de animale, la un preț de 250 de lei hectarul, cu o producție medie de 6 tone.

Sămânță cerută prin referat chiar de reclamagiu

Jan Apostol, devenit sursă, alimentează fanteziile jurnalistice călărășene, acuzându-l pe actualul primar că ar fi anticipat cantitatea de sămânță necesară cultivării acestei suprafețe, încă din data de 14.03.2014. Ceea ce uită să spună acesta este faptul că el este cel care, prin adresa nr. 1072, datată 14.03.2014, cere exact acest lucru: “Ca urmare vă rog să aprobați comasarea acestei suprafețe în tarlaua 48 (vii nobile) și însămânțarea acesteia cu lucernă necesară crescătorilor de animale”. Iar Apostol, viceprimarul din comuna Dorobanțu, se miră cum a putut anticipa primarul Vasile Stoica ce cantitate de sămânță de lucernă este necesară pentru cultivarea suprafeței de 30 ha, la dispoziția comisiei locale de fond funciar, când chiar el cere acest lucru și în condițiile în care actualul primar a condus, zeci de ani, cea mai mare exploatație agricolă de pe raza comunei. Problema, însă, este mult mai complicată. Cu adresa nr. 891, din data de 3.03.2014, chiar viceprimarul Jan Apostol este cel care solicită achiziționarea “unei cantități de sămânță lucernă aceasta fiind necesară pentru cultivarea unei suprafețe pentru crescătorii de animale”. Deci Jan Apostol cerea, iată, cu 3 luni înainte ca membri Consiliului Local Dorobanțu să emită o hotărâre prin care se aproba înființarea unei culturi de lucernă.

Lucernă dată pe tabel, nu pe chitanțier

APDSC DIGITAL CAMERA
APDSC DIGITAL CAMERA

Comercializarea suprafețelor de lucernă, către crescătorii de animale din comuna Dorobanțu, însă, îmbracă în mod aproape neechivoc caracter penal. În cursul anului 2015, exact Jan Apostol, viceprimarul, este cel care se ocupă de distribuirea de suprafețe cultivate cu lucernă, către localnici. Tot el se ocupă și de încasarea banilor. Bani pe care, fatalitate, uită să-i depună în casieria Primăriei Dorobanțu, afirmă primarul Vasile Stoica. Cel care avea drept sarcină încasarea sumelor era casierul și nu viceprimarul. Ulterior, la cererea expresă a primarului Vasile Stoica, prin adresa nr. 4546, din 24.09.2015, Jan Apostol depune câteva hârtii olografe, în care sunt trecute nume și sume, sub formă de tabele. I s-a solicitat să precizeze, în scris, sub forma unui raport, situația încasărilor la ultima coasă de lucernă, suma obținută, modul în care s-au eliberat chitanțele și cum a fost împărțită lucerna. Jan Apostol, de fapt, a profitat de absența primarului Vasile Stoica din localitate, fiind plecat în concediu de odihnă, timp de 10 zile, așa că a făcut ce a crezut de cuviință. Într-un târziu, la insistențele repetate ale primarului, Apostol a depus la casieria Primăriei Dorobanțu suma de 5.491 lei, în condițiile în care trebuia să depună suma de 7.500 lei, echivalentul a 250 lei pentru fiecare hectar din cele 30 cultivate, pentru fiecare coasă.

Speculă cu lucernă, ajunsă la țigani

Pentru 100 de kilograme de lucernă comercializată, prețul a fost unul modic, de numai 4,1 lei. Unul dintre săteni, Nicolae Nicolae, proprietar de animale, spune că Jan Apostol nu numai că nu a anunțat sătenii că urmează să se comercializeze lucerna, dar aceasta a ajuns la persoane care nu dețin animale: “S-a vândut lucerna pe capete de om, așa, dar și la alții, iar ăștia vindeau baloții”. Nu știm sub ce formă, lucerna a ajuns să fie comercializată, prin sat, de către țigani, la prețuri și de 4 ori mai mari. “Era toată marginea aia, niște țigani. Cereau 15 lei pe balot”. Un alt crescător de animale, Nan Petrică, spune că același Jan Apostol, din calitatea de viceprimar, a împărțit lucernă “unor persoane care nu au nici un animal”. Mai mult, numiții Savu Petre, Ivan Tănase și Nae Petre (fostul primar – n.n.), afirmă Nan Petrică, au primit lucernă fără bani și au comercializat-o, la un preț mai mare, în sat. Tot Nan spune că Jan Apostol nu a încasat banii cu ajutorul casierului de la Primăria Dorobanțu, ci cu o rudă de-a sa, fiica lui Ivan Tănase.

Jan Apostol recunoaște

Contactat, Jan Apostol spune că nu el este cel care a întocmit tabelele cu numele persoanelor în posesia cărora a ajuns recolta de lucernă și sumele încasate de la acestea. Din datele noastre, cel mai probabil acestea sunt întocmite chiar de fiica lui Ivan Tănase. Apostol recunoaște că el este cel care a propus înființarea culturii de lucernă, pe suprafața de 30 de hectare care se afla la dispoziția comisiei locale de fond funciar. Afirmă că tot el s-a ocupat de distribuirea lucernei către cetățeni. “Am dat către cetățeni suprafața și am încasat contravaloarea”. Afirmă în mod clar că el este cel care s-a ocupat de încasarea banilor de la cetățeni, dar că nu el este cel care a întocmit tabelele. Spune că banii au fost încasați pe chitanță, emisă de compartimentul de impozite și taxe din cadrul Primăriei Dorobanțu. “E o minciună. Banii erau în casierie”. Nu mai știe despre ce sumă este vorba. Apostol spune că, la ultima coasă, în septembrie, s-a încasat contravaloarea pe lucerna semănată pe 20 de hectare, câtă vreme diferența de 10 hectare a fost restituită proprietarului, deoarece anterior se făcuse o comasare de terenuri pentru suprafața totală de 30 de hectare.

Situație explozivă

La acest moment, din datele noastre, situația, la Dorobanțu, este una explozivă. Crescătorii de animale sunt indignați că lucerna care trebuia să ajungă în posesia lor, la prețuri modice, a fost comercializată și prin intermediul țiganilor, aceștia fiind văzuți, în tot cursul anului trecut, vânzând baloți de trifoi și cu prețuri de 4 ori mai mari decât cele stabilite prin votul consilierilor locali. Sunt așteptate mișcări de stradă astfel încât viceprimarul Jan Apostol să fie tras la răspundere, inclusiv de natură penală.